Tag: salariu

  • Dezvăluire din rapoarte: Daniel Dines, IT-istul din Oneşti care a scris istorie prin listarea UiPath pe Wall Street, şi-a dat un salariu de doar 500 de dolari pe lună în 2021 şi nu a vrut să ia bonus. El are totuşi un pachet de beneficii de 660.000 de dolari, din care 60% se duce pe bodyguarzi

    Daniel Dines, 50 ani, IT-istul din Oneşti care a pus bazele primului unicorn românesc, respectiv compania UiPath la care are şi poziţia de director general (CEO), a publicat în raportul de remunerare consultat de ZF un salariu de bază de doar 6.017 de dolari în anul fiscal 2022 (dar care reflectă rezultatele financiare din 2021 şi care pe legislaţie americană s-a încheiat la ianuarie 2022), respectiv 500 de dolari pe lună.

    Dines a decis să-şi reducă la minimum salariul în anul în care UiPath a scris istorie prin listarea pe Wall Street – cea mai mare şi mai puternică piaţa de capital din lume, arată raportul de remunerare al companiei publicat recent. “Prin urmare, salariul de bază anual al domnului Dines a fost redus ulterior la 6.017 dolari”.

    Spre comparaţie în anul fiscal 2021 (care reflectă rezultatele din 2020) Dines a avut un salariu de 106.044 de dolari, adică 8.800 de dolari pe lună, fiind probabil printre cele mai mici salarii ale unui CEO de o companie IT din România.

    Pentru anul fiscal 2022 Dines a publicat compensaţii de 663.000 de dolari. “În ceea ce îl priveşte doar pe domnul Dines, suma indicată pentru anul fiscal 2022 include servicii de securitate personală în valoare de 395.673 de dolari, costuri de asigurare de sănătate în valoare de 40.253 de dolari, 223.281 de dolari reprezentând jumătate din taxa de depunere Hart Scott Rodino a domnului Dines, cheltuieli legate de servicii de pregătire a impozitelor în valoare de 4.171 de dolari şi contribuţia noastră de potrivire 401(k) pentru domnul Dines”.

    Pentru anul fiscal 2021 Dines a avut compensaţii de 110.100 de dolari. “Suma indicată pentru anul fiscal 2021 include servicii de securitate personală în valoare de 66.500 de dolari, costuri de asigurare de sănătate, taxe de membru al sălii de sport, cheltuieli legate de mese şi evenimente personale, cheltuieli legate de servicii de pregătire fiscală şi contribuţia noastră la 401(k) pentru dl Dines”.

    (Sursa:raport UiPath)

    UiPath menţionează că în cursul anului fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, fiecare dintre directorii executivi a fost eligibil să primească un bonus anual pe baza atingerii anumitor obiective de performanţă, constând în obiective de performanţă individuală şi în indicatorii corporativi pentru veniturile anuale recurente (ARR) şi fluxul de numerar liber (FCF).

    “Planul de bonusuri pentru anul fiscal 2022 a fost finanţat la 96% din ţintă, pe baza îndeplinirii obiectivelor. În consecinţă, i-am plătit dlui Gupta un bonus în numerar de 232.480 de dolari şi dlui Kummert un bonus în numerar de 216.000 de dolari. După cum s-a menţionat mai sus la rubrica Salarii de bază, dl Dines nu a luat un bonus în numerar pentru anul fiscal 2022”.

    Dines, cu o avere de 2,2 miliarde de dolari prin investiţia la UiPath, este pe locul 1.053 în topul celor mai bogaţi oameni ai lumii în 2022, potrivit revistei americane Forbes. UiPath s-a listat în aprilie 2021 la preţul de 70 de dolari pe acţiune. Pe 5 mai 2022 în pre-market acţiunile sunt la 19 de dolari, echivalentul unei valori de piaţă de 10,4 mld. dolari, adică circa minus 75% într-un an.

    Alte afirmaţii din raport şi cât au câştigat ceilalţi directori

    Ashim Gupta, CFO, a publicat un salariu de bază de 401.000 de dolari pentru anul fiscal 2021, la care se adaugă “stock awards”, adică pachet prin remunerare de acţiuni, de 22 mil. dolari.

    Ted Kummert, vicepreşedinte executiv, a publicat un salariu de bază de 450.000 de dolari pentru anul fiscal 2021, la care se adaugă “stock awards”, adică pachet prin remunerare de acţiuni, de 14 mil. dolari.

    “Pentru anul încheiat la 31 ianuarie 2022, salariile de bază anuale pentru fiecare dintre domnii Dines, Gupta şi Kummert au fost de 6.017 dolari, 401.000 dolari şi, respectiv, 450.000 dolari. Pentru anul care s-a încheiat la 31 ianuarie 2021, salariile de bază anuale pentru fiecare dintre domnii Dines, Kummert şi Hansen au fost de 106.044 de dolari, 404.384 de dolari şi, respectiv, 305.753 de dolari. Salariul domnului Gupta pentru anul 2021 nu este furnizat, deoarece acesta nu a fost un director executiv numit în anul fiscal 2021. Dl Hansen, fostul nostru director de venituri, a fost un director executiv numit pentru anul fiscal 2021. În urma ofertei noastre publice iniţiale din aprilie 2021, dl Dines a solicitat ca remuneraţia sa să fie redusă la o sumă de minimus. Prin urmare, salariul de bază anual al dlui Dines a fost redus ulterior la 6.017 USD”.

    În martie 2021, Aharon Dines, fratele lui Daniel Dines, directorul nostru executiv, co-fondator şi preşedinte, a fost angajat de UiPath Srl pentru a lucra ca specialist în securitate în calitate neexecutivă.

    În conformitate cu angajarea sa, Aharon Dines a primit 434.459 RON drept compensaţie pentru anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, o compensaţie suplimentară în numerar de 124.652 RON şi opţiuni pe acţiuni şi RSU cu o valoare justă agregată la data acordării de 449.532 de dolari.

    Începând cu al treilea trimestru al anului fiscal 2022, am folosit o aeronavă deţinută de directorul nostru executiv. Aeronava este operată pentru uzul societăţii de către o companie comercială de charter. Societatea plăteşte tarife negociate în condiţii de concurenţă loială. Pentru anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, am suportat cheltuieli de navlosire a aeronavei în valoare de 1,1 milioane de dolari legate de utilizarea comercială a aeronavei.

     

     ​

     

  • Cum a reuşit Atos să ajungă la 3.000 de IT-işti în 10 ani

    Atos România este sucursala franceză a unuia dintre cei mai mari integratori IT&C din Europa şi a intrat pe piaţa locală în 2011. În prezent are circa 3.000 angajaţi în birourile din Bucureşti, Braşov, Iaşi şi Timişoara şi are planuri ambiţioase de recrutare: vrea să mai angajeze încă 1.000 de specialişti IT anul acesta. Prima ediţie a evenimentului Business Magazin Meet the employer, organizat recent, a dezvăluit care  SUNT planurile de viitor în materie de resurse umane ALE unei companii cu afaceri de peste 110 milioane de euro în România.

     

    „Având în vedere parteneriatele pe care le avem deja cu cei peste 300 de clienţi din 15 ţări, ne dorim să mai adăugăm încă 1.000 de angajaţi pe parcursul acestui  an. Motivul pentru care vom face asta este pentru că avem deja în derulare foarte multe parteneriate cu industriile precum cea de securitate sau industria manufacturieră, iar proiectele noastre vor continua şi în anii care vin”, a explicat Ligia Ardelean, Global Delivery Center Lead în cadrul Atos Romania şi Operations Head for Data Center Hosting, Atos Global, în cadrul videoconferinţei Business Magazin Meet the employer.

    Atos vrea să recruteze anul acesta atât tineri care sunt la început de carieră – 400 din totalul celor 1.000 de poziţii deschise se vor adresa atât juniorilor, cât şi angajaţilor seniori. Profesioniştii seniori trebuie să aibă experienţă în domenii precum cercetare-dezvoltare, data services, DevOps, data center & hosting, sau digital workplace. Cei 400 de începători care se vor alătura echipei în acest an vor trece prin academiile Atos, adică prin programele interne de dezvoltare, imediat după angajare.

    Totuşi, pe o piaţă cu 220.000 de „răsfăţaţi”, în care salariile sunt cele mai mari din economie, iar la pachetele de beneficii se adaugă noi elemente în fiecare an, cel mai dificil de recrutat sunt angajaţii cu experienţă.

    „Cel mai greu recrutăm profilurile de seniori, profiluri ale candidaţilor care deja au o anumită experienţă şi o anumită expertiză, iar dacă este să ne uităm spre tehnologii atunci vorbim despre solution architects, senior admins, ne orientăm spre tehnologiile de nişă cum ar fi SAP, cloud, big data and security. Sunt mai multe zone în care recrutarea este dificilă, dar cu ajutorul colegilor din operaţiuni, cu ajutorul academiilor încercăm să depunem un efort comun şi să găsim persoane potrivite care doresc să se alăture echipei Atos”, a spus Iuliana Polverea, Recruitment Manager în cadrul Atos România.

    În cadrul echipei Atos, vârsta medie a angajaţilor este în jurul a 33 de ani. Astfel, nivelul salarial depinde foarte mult de nivelul de senioritate al candidatului. Un IT-ist din România a câştigat, în medie, peste 7.700 de lei net în luna februarie 2022, dublu faţă de un salariat plătit cu salariul mediu pe economie, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Cel mai bine plătiţi angajaţi sunt cei din  „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei”, unde salariul mediu net a depăşit pragul de 9.000 de lei net în februarie 2022.

    „Dincolo de nivelul de senioritate, la stabilirea salariului contează foarte mult şi capacitatea de autodidact, de cât de dispus eşti să investeşti în propriile cunoştinţe. Ritmul de învăţare diferă între IT-işti, este normal. Un factor foarte important este şi atitudinea, acel slogan „Fii parte din soluţie”. Plaja de salarii este foarte largă, pornind de la un salariu de început, iar partea superioară depinde exclusiv de nivel de senioritate”, a mai spus Ligia Ardelean. În cadrul Atos, calibrarea ofertei de salarizare ţine cont de două criterii: experienţa şi pregătirea candidatului şi potrivirea cu rolul. În situaţia în care cele două fac parte din aceeaşi ecuaţie, pot fi cazuri în care diferenţa salariului faţă de cel anterior să fie considerabilă, a adăugat Ligia Ardelean.

    „Punctul nostru de referinţă nu este de la ce pleacă acest candidat ca nivel de salarizare, ci potrivirea între capacităţile, experienţa, senioritatea şi proiectul pe care acest candidat va intra în echipa noastră”, a spus ea.

    Totuşi, cum afli dintr-o discuţie de câteva zeci de minute dacă un candidat e potrivit cu rolul scos la concurs? Tot prin experienţă, spune Iuliana Polverea.

    „Cred că în timp devenim experţi la partea asta şi reuşim să identificăm şi să facem o conexiune încă din primii paşi ai interviului sau primii paşi ai procesului de recrutare pentru că acest proces începe în momentul în care selectăm un profil pentru un anumit rol”, a adăugat ea. Procesul continuă cu zona de interviu şi aici intervin colegii din echipa de HR, din echipa de recrutare, dar şi din echipele operaţionale, fie colegi din departamentul tehnic, experţi, fie colegii manageri care sunt alături de recruiteri în interviu.

    „Încercăm să urmărim atât zona tehnică, care este foarte importantă, cât şi atitudinea care poate face diferenţa. Apoi urmează întreg procesul şi din discuţiile care vin din zona de interviu reuşim să ne dăm seama dacă avem omul potrivit în echipa noastră şi cel care poate să aducă plusul de valoare sau care lipseşte din echipă”, a adăugat Iuliana Polverea.


    „Suntem una dintre puţinele companii din România care au indexat salariile cu inflaţia. Anul trecut, inflaţia a fost considerabilă, am terminat anul cu 8,9%. Suntem cu ochii pe evoluţia pieţei, suntem constant în legătură şi cu evoluţia salariilor pe piaţa externă,
    pe piaţa IT în general din România.”

    Ligia Ardelean, Operations Head of Data Centers and Hosting Practice în cadrul Atos România


    În ceea ce priveşte pachetele de beneficii oferite angajaţilor, companiile multinaţionale au un pachet aproape standard, iar diferenţierea angajatorilor se face prin câteva detalii importante pentru angajaţi. Spre exemplu, în cadrul Atos, salariile sunt indexate cu nivelul inflaţiei, care a ajuns la un nivel foarte ridicat atât pe finalul anului trecut, cât şi în luna martie a acestui an, când rata inflaţiei a fost de 10,15%.

    „Suntem una dintre puţinele companii din România care au indexat salariile cu inflaţia. Anul trecut, inflaţia a fost considerabilă, am terminat anul cu 8,9%. Suntem cu ochii pe evoluţia pieţei, suntem constant în legătură şi cu evoluţia salariilor pe piaţa externă, pe piaţa IT în general din România”, a spus Ligia Ardelean.

    Un alt punct de diferenţiere pe zona de beneficii este partea de recrutare internă. De fiecare dată când compania scoate roluri la concurs, prioritate au candidaţii interni.

    „Dacă în urma recrutării interne în toată organizaţia nu găsim sau nu există o dorinţă de a intra pe un astfel de proiect sau pe un astfel de rol, ne extindem căutarea şi în afara Atos, deci recrutarea internă este un mare plus pe care îl avem în organizaţie pe partea de beneficii”, a mai spus Ligia Ardelean.

    Un al treilea punct de diferenţiere este programul de recomandări interne, care îi recompensează pe salariaţii care recomandă alţi candidaţi şi care le devin, ulterior, colegi.  Programul prinde foarte bine pentru că este „o carte de vizită foarte bună a angajaţilor noştri către prietenii sau cercul de networking extins”,  pentru că angajatul sau candidatul vine deja cu o imagine a ceea ce înseamnă Atos.  În plus, partea de integrare a candidaţilor veniţi prin recomandări interne este mult mai uşoară şi mai rapidă.


    Numărul de angajaţi ai Atos România s-a dublat în ultimii şase ani, de la circa 1.500 de angajaţi în 2016 la aproximativ 3.000 de persoane la finalul anului trecut. Compania vrea să mai recruteze 1.000 de specialişti IT anul acesta, dintre care 400 sunt destinate IT-iştilor aflaţi la început de carieră. Compania are birouri în Timişoara, Braşov, Iaşi şi Bucureşti, dar angajaţii pot lucra şi remote, în funcţie de înţelegerea pe care o au cu managerii direcţi. Atos recrutează, din categoria candidaţilor cu experienţă, profesionişti din cercetare-dezvoltare, data services, DevOps, data center & hosting sau digital workplace.

    Un IT-ist din România a câştigat, în medie, peste 7.700 de lei net în luna februarie 2022, dublu faţă de un salariat plătit cu salariul mediu pe economie, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Clasificarea salariilor din IT&C pe sectoare de activitate arată că cel mai bine plătiţi sunt angajaţii din „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei”, unde salariul mediu net a depăşit pragul de 9.000 de lei net în februarie 2022, iar cele mai mici salarii sunt în sectorul activităţilor de producţie cinematografică şi televiziune, unde salariul mediu a fost de circa 4.500 de lei net în februarie 2022.

    Cu o inflaţie de 8,53% în februarie 2022 şi cu o evoluţie a salariului mediu de 10,6% în ultimul an, datele arată că angajaţii din România, per ansamblu, nu au resimţit mai deloc beneficiul creşterilor de salarii din cauza creşterii accelerate a preţurilor. Cu toate aceste, sectorul IT – cu câteva excepţii – a sfidat inflaţia, astfel că angajaţii din sectorul activităţilor de editare software au avut în ultimul an o creştere salarială reală, fără inflaţie, de 28%, până la 7.600 de lei net pe lună.


    „Oferim colegilor noştri şi posibilitatea de a-şi lua o certificare. Această zonă, pe lângă academiile pe care noi le avem şi investiţiile în traininguri, partea de certificări şi posibilitatea fiecărui coleg senior să treacă la nivelul următor din punct de vedere tehnic este clar luată în considerare”, a mai spus Iuliana Polverea. În ceea ce priveşte pretenţiile inedite ale candidaţilor din IT, ea spune că a întâlnit un candidat care a solicitat un anumit tip de laptop şi care, pentru că nu l-a primit, a refuzat oferta.

    „Pe lângă partea financiară, care este în creştere, avem şi partea de beneficii nonfinanciare şi aici putem enumera deja patru menţionate în discuţia noastră, partea de certificări şi de traininguri, zilele de concediu în plus, abonamente medicale care să asigure nevoile din zona aceasta, bonusuri lunare, trimestriale şi aşa mai departe”, a mai spus ea.

    În ceea ce priveşte cele mai eficiente metode de recrutare, reţeaua de socializare de business LinkedIn rămâne „mina de aur”  pentru recrutarea cu precădere a candidaţilor cu experienţă.

    „În cazul nostru, peste 35% dintre candidaţii care ajung în procesul de recrutare cu noi ajung datorită acestui networking din mediul online. De asemenea, aproximativ 35% spre 40% dintre candidaţi vin din zona de recomandări”, a mai spus Iuliana Polverea.

    Atât competiţia pe aceiaşi candidaţi, cât şi efortul de recrutare sunt foarte mari in industria IT, mai ales în rândul candidaţilor cu experienţă.

    „Dacă ar fi să dau nişte cifre, pe LinkedIn vorbim de mii de profiluri vizualizate, mii de mesaje trimise de către echipa de recrutare, astfel încât să ajungem spre finalul lunii la 50 de angajări din zona de LinkedIn”, a mai spus Iuliana Polverea.

    În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra activităţii Atos România, Ligia Ardelean spune că a fost o perioadă dificilă, pentru că „senzaţia de a vedea birouri goale nu a fost uşoară pentru niciun angajator”. Totuşi, această perioadă a avut un rol educativ pentru angajatori, pentru că i-a obligat să regândească activitatea în sistem remote, foarte rapid.

    „Ce a fost brusc pentru noi a fost această trecere de la o metodă de lucru majoritar de la birou şi uneori remote la doi ani unde am lucrat în principal remote. Aşa că în acest moment mai avem birouri fizice, birourile sunt deschise, ne bucurăm de ridicarea restricţiilor, accesul oamenilor noştri la birouri este permis. Suntem în continuare conectaţi la tot ce înseamnă evoluţia cazurilor de COVID-19. Colegii sunt încurajaţi dacă îşi doresc să vină la birou, dar aceasta această revenire la birou se întâmplă în urma unei discuţii între angajat şi managerul direct”, a mai spus Ligia Ardelean. Ea a adăugat că vor fi situaţii în care prezenţa la birou s-ar putea să fie necesară, pentru unele proiecte, vizite ale clienţilor, dar aceasta se întâmplă în urma unei discuţii cu managerul direct. „Nu credem în reguli fixe, cum ar fi obligatoriu muncă la birou două zile pe săptămână sau ceva de genul acesta. Cred că ar limita flexibilitatea pe care noi tocmai ne bazăm din partea angajaţilor noştri”, a adăugat ea.


    „Peste 35% dintre candidaţii care ajung în procesul de recrutare cu noi ajung datorită acestui networking din mediul online, în special pe LinkedIn. De asemenea, aproximativ 35% spre 40% dintre candidaţi vin din zona de recomandări. Pe LinkedIn vorbim de mii de profiluri vizualizate, mii de mesaje trimise de către echipa de recrutare, astfel încât să ajungem spre finalul lunii la 50 de angajări din zona de LinkedIn.”

    Iuliana Polverea, Recruitment Manager, Atos Romania


    În ceea ce priveşte profilul angajaţilor top performeri, experienţa a arătat că top performeri se găsesc şi pe joburile sau pe poziţiile care din punct de vedere al expunerii la proiecte poate sunt mai junioare.

    „Diferenţa de fiecare dată o face atitudinea. Angajaţii noştri intră pe rol cu un set de competenţe, iar atitudinea pe care o au atunci când intră cu adevărat în proiectul respectiv este cea care face diferenţa. Egal că vorbim de un proiect complex sau de un proiect de bază şi de organizare, taskuri. Partea de atitudine orientată către soluţie este cea care face de fiecare dată diferenţa între un performer de nivel mediu şi un top performer. Sunt acei oameni absolut cheie de care echipele au nevoie ca lucrurile să se întâmple cu cadenţa potrivită, în termenele potrivite, cu aprobările şi cu indicatorii de performanţă potriviţi”, a mai spus Ligia Ardelean.

    Din totalul celor 3.000 de angajaţi ai Atos România,  un procent de 45% – 46% sunt femei, iar o comparaţie cu birourile Atos din alte ţări arată că România stă bine la acest capitol. O explicaţie ar fi reprezentată de faptul că universităţile au un echilibru de gen foarte bun, chiar şi la specializările tehnice, astfel că munca angajatorilor pe zona de diversitate este mai uşoară.

    De ce ar veni candidaţii să lucreze la Atos?

    „Există un cumul de motive. Primul este că suntem una dintre companiile care va creşte cel mai frumos în acest an în România. Planurile noastre de angajare sunt foarte ambiţioase, dar şi reale în acelaşi timp şi depunem toate eforturile pe zona de business astfel încât creşterea noastră să fie sănătoasă şi organică. Avem proiecte frumoase deschise în acest moment şi avem şi ochii pe alte proiecte pe care urmează să le atragem pe parcursul acestui an. Avem o super echipă de management, noi aşa zicem, o super echipă de recrutare şi avem un pachet de beneficii cu care ne mândrim pe piaţă”, a concluzionat Ligia Ardelean.



    VREI SĂ DEVII PARTENER MEET THE EMPLOYER?

    Meet the employer este o videoconferinţă dedicată celor mai noi tendinţe din domeniul resurselor umane, văzute prin prisma celor mai dinamici angajatori din economie. Evenimentul se adresează atât candidaţilor, cât şi angajatorilor care vor să arate ce planuri de recrutare au, ce conţine pachetul de beneficii oferit angajaţilor şi care este viitorul industriei pe care o reprezintă.

    Devino partener Business Magazin Meet the Employer şi spune-ţi povestea de angajator!

    Date de contact pentru parteneriat:

    Alexandru Matei                                                          Corina Tăbăraş

    Business Unit Publisher                                            Events Sales Manager

    0766.606.994                                                                0737.348.423

    alexandru.matei@zf.ro                                               corina.tabaras@m.ro

  • Ce salariu are Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife, companie care are o capitalizare de 3 miliarde de lei

    Ani la rând, unul dintre cele mai bine păzite secrete pentru marile companii listate la Bursa de la Bucureşti era salariul directorilor. Formularea ambiguă a Codului Bursei de Valori le permitea societăţilor să publice laolată remuneraţia conducerii, fără ca aceasta să fie defalcată, individual, pentru fiecare director sau membru al CA-ului în parte. Cu alte cuvinte, transparenţă incompletă şi doar pentru cine vrea. Până în primăvara lui 2022.

    Cea mai importantă dezvăluire a ultimilor ani, una care ar fi trebuit să fie însă o normalitate pentru orice companie care se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti, este accesibilă zilele acestea oricărei persoane cu o conexiune la internet, chiar dacă este sau nu este investitor la compania respectivă: ce salariu are directorul general, directorul financiar, orice director din companie. A fost nevoie ca aceste companii, la care sunt acţionari milioane de români prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, să fie forţate de o directivă europeană pentru a face pasul normal spre transparentizare.

    Toate societăţile listate cu acţiuni pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, aşadar de la cele mai mari precum OMV Petrom, BRD, Chimcomplex, MedLife, Rompetrol, până la cele medii, precum Biofarm, Ropharma, TeraPlast, chiar şi la cele cu zeci de milioane de lei valoare de piaţă, publică din primăvara lui 2022 raportul de remunerare ca parte a unei directive europene transpusă anul acesta în legislaţia românească. Urmează probabil şi cei care administrează banii de pensie ai românilor?

    Cât câştigă fondatorul MedLife? Mihai Marcu, venit de 965.700 de lei brut în anul 2021 din funcţia de CEO al MedLife, adică circa 16.000 de euro lunar. Din funcţia de preşedinte, plus 724.000 de lei. Cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România, compania antreprenorială MedLife (simbol bursier M), cu o expunere semnificativă în portofoliile fondurilor de pensii private Pilon II şi una dintre cele mai performante acţiuni de la Bursa de la Bucureşti în anul 2021, a publicat pe site-ul propriu raportul de remunerare pentru anul trecut.

    Astfel Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al companiei de 3 miliarde de lei capitalizare, a publicat un venit anual brut din funcţia de director general de 966.000 de lei pentru anul 2021, adică circa 16.100 de euro brut lunar, la care se adaugă un venit de 724.000 de lei din funcţia de preşedinte.

    Aşadar un total de circa 1,7 mil. lei în anul 2021, în care acţiunile M s-au apreciat cu 113% pe o Bursă în creştere cu 33%. Mihai Marcu are 15,5% din MedLife. Nicolae Marcu, fratele lui Mihai Marcu, acţionar cu 10,6% şi director de sănătate şi operaţiuni, a publicat un venit brut anual de 972.300 de lei în anul 2021 la care se adaugă 517.000 de lei din poziţia de administrator CA MedLife. MedLife are 2,9 mld. lei capitalizare după o apreciere de 105% în ultimele 12 luni.


    VEZI AICI CE SALARII AU SI ALTI SEFI DE COMAPNII GIGANT DIN ROMANIA

     

     

     

  • Ce salariu are Ştefan Vuza, preşedintele Chimcomoplex. Anul trecut a incasat un venit net de 3,4 mil. lei, plus un bonus de 5,2 mil. lei

    Ani la rând, unul dintre cele mai bine păzite secrete pentru marile companii listate la Bursa de la Bucureşti era salariul directorilor. Formularea ambiguă a Codului Bursei de Valori le permitea societăţilor să publice laolată remuneraţia conducerii, fără ca aceasta să fie defalcată, individual, pentru fiecare director sau membru al CA-ului în parte. Cu alte cuvinte, transparenţă incompletă şi doar pentru cine vrea. Până în primăvara lui 2022.

    Cea mai importantă dezvăluire a ultimilor ani, una care ar fi trebuit să fie însă o normalitate pentru orice companie care se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti, este accesibilă zilele acestea oricărei persoane cu o conexiune la internet, chiar dacă este sau nu este investitor la compania respectivă: ce salariu are directorul general, directorul financiar, orice director din companie. A fost nevoie ca aceste companii, la care sunt acţionari milioane de români prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, să fie forţate de o directivă europeană pentru a face pasul normal spre transparentizare.

    Toate societăţile listate cu acţiuni pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, aşadar de la cele mai mari precum OMV Petrom, BRD, Chimcomplex, MedLife, Rompetrol, până la cele medii, precum Biofarm, Ropharma, TeraPlast, chiar şi la cele cu zeci de milioane de lei valoare de piaţă, publică din primăvara lui 2022 raportul de remunerare ca parte a unei directive europene transpusă anul acesta în legislaţia românească. Urmează probabil şi cei care administrează banii de pensie ai românilor?

    Cât câştigă preşedintele Chimcomplex? Ştefan Vuza, preşedinte, Chimcomoplex, venit net de 3,4 mil. lei plus un bonus de 5,2 mil. lei în 2021, adică aproape 2 mil. euro în total.

        Ştefan Vuza, cel care care controlează indirect combinatul chimic Chimcomplex Borzeşti, companie care în 2021 a fost cea mai performantă de la Bursa de la Bucureşti cu un randament de 1.200%, a publicat în raportul de remunerare al companiei un venit net de 3,4 milioane de lei în anul 2021 din funcţia de preşedinte. Astfel, Ştefan Vuza a avut în 2021 un venit net de aproximativ 673.000 de euro, echivalentul a 56.000 de euro lunar. Chimcomplex are 6,2 mld. lei capitalizare după o apreciere de 664% în ultimele 12 luni.


    VEZI AICI CE SALARII AU SI ALTI SEFI DE COMAPNII GIGANT DIN ROMANIA

     

     

     

  • Care este salariul lui Gheorghe Dobra, CEO-ul Alro Slatina. Anul trecut a încasat 2,4 mil. lei

    Ani la rând, unul dintre cele mai bine păzite secrete pentru marile companii listate la Bursa de la Bucureşti era salariul directorilor. Formularea ambiguă a Codului Bursei de Valori le permitea societăţilor să publice laolată remuneraţia conducerii, fără ca aceasta să fie defalcată, individual, pentru fiecare director sau membru al CA-ului în parte. Cu alte cuvinte, transparenţă incompletă şi doar pentru cine vrea. Până în primăvara lui 2022.

    Cea mai importantă dezvăluire a ultimilor ani, una care ar fi trebuit să fie însă o normalitate pentru orice companie care se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti, este accesibilă zilele acestea oricărei persoane cu o conexiune la internet, chiar dacă este sau nu este investitor la compania respectivă: ce salariu are directorul general, directorul financiar, orice director din companie. A fost nevoie ca aceste companii, la care sunt acţionari milioane de români prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, să fie forţate de o directivă europeană pentru a face pasul normal spre transparentizare.

    Toate societăţile listate cu acţiuni pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, aşadar de la cele mai mari precum OMV Petrom, BRD, Chimcomplex, MedLife, Rompetrol, până la cele medii, precum Biofarm, Ropharma, TeraPlast, chiar şi la cele cu zeci de milioane de lei valoare de piaţă, publică din primăvara lui 2022 raportul de remunerare ca parte a unei directive europene transpusă anul acesta în legislaţia românească. Urmează probabil şi cei care administrează banii de pensie ai românilor?

    Cât câştigă CEO-ul Alro? Gheorghe Dobra, CEO al Alro Slatina, a avut în 2021 o remuneraţie brută de 41.000 de euro lunar. Gheorghe Dobra, 63 de ani, director general al producătorului de aluminiu Alro Slatina de aproape trei decenii şi unul dintre cei mai cunoscuţi directori din industria României, a avut în 2021 o remuneraţie fixă brută de 1,6 mil. lei la care se adaugă una brută de aproape 800.000 de lei de la o entitate din grupul Alro Slatina, adică circa 2,4 mil. lei, potrivit raportului de remunerare al Alro Slatina.

    Lunar acest lucru înseamnă circa 203.000 de lei (41.000 de euro) brut. Marian Năstase, preşedintele Alro Slatina, a publicat 259.000 de lei în 2021, Vasile Iuga, administrator al boardului circa 525.000 de lei, Marinel Burduja aproximativ 297.000 de lei, Laurenţiu Ciocârlan (249.000 de lei), Oana Truţă (201.000 de lei), Voicu Cheta (201.310 lei). Genoveva Tănase, CFO, Alro, a publicat 587.000 de lei. Alro Slatina are 1,2 mld. lei capitalizare, iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au depreciat cu 44%. Spre comparaţie BET are plus 14%.


    VEZI AICI CE SALARII AU SI ALTI SEFI DE COMAPNII GIGANT DIN ROMANIA

     

     

     

  • Ce salariu câştigă Adrian Tănase, şeful Bursei de Valori Bucureşti

    Ani la rând, unul dintre cele mai bine păzite secrete pentru marile companii listate la Bursa de la Bucureşti era salariul directorilor. Formularea ambiguă a Codului Bursei de Valori le permitea societăţilor să publice laolată remuneraţia conducerii, fără ca aceasta să fie defalcată, individual, pentru fiecare director sau membru al CA-ului în parte. Cu alte cuvinte, transparenţă incompletă şi doar pentru cine vrea. Până în primăvara lui 2022.

    Cea mai importantă dezvăluire a ultimilor ani, una care ar fi trebuit să fie însă o normalitate pentru orice companie care se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti, este accesibilă zilele acestea oricărei persoane cu o conexiune la internet, chiar dacă este sau nu este investitor la compania respectivă: ce salariu are directorul general, directorul financiar, orice director din companie. A fost nevoie ca aceste companii, la care sunt acţionari milioane de români prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, să fie forţate de o directivă europeană pentru a face pasul normal spre transparentizare.

    Toate societăţile listate cu acţiuni pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, aşadar de la cele mai mari precum OMV Petrom, BRD, Chimcomplex, MedLife, Rompetrol, până la cele medii, precum Biofarm, Ropharma, TeraPlast, chiar şi la cele cu zeci de milioane de lei valoare de piaţă, publică din primăvara lui 2022 raportul de remunerare ca parte a unei directive europene transpusă anul acesta în legislaţia românească. Urmează probabil şi cei care administrează banii de pensie ai românilor?

    Cât câştigă şeful Bursei? Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti, remuneraţie lunară netă de 8.700 de euro în 2021.

         Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), operatorul Bursei locale, a avut în 2021 o remuneraţie totală netă de 523.390 de lei, echivalentul a 44.700 de lei lunar, adică 8.700 de euro, potrivit raportului de remunerare al BVB acolo unde sunt menţionate şi celelalte remuneraţii. La aceasta se adaugă şi beneficii de 47.320 de lei şi o remuneraţie de la Depozitarul Central de 42.300 de lei. Marius Alin Barbu, director general adjunct al BVB, a a avut anul trecut o remuneraţie netă de 390.000 de lei net (78.800 de euro), adică 6.500 de euro. BVB are 229 mil. lei capitalizare, iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 10%. Spre comparaţie BET are plus 14%.



    VEZI AICI CE SALARII AU SI ALTI SEFI DE COMAPNII GIGANT DIN ROMANIA

     

     

     

  • Cine este promovat în BNR primeşte o creştere salarială de 10-15%

    Promovarea internă în cadrul BNR poate aduce o creştere salarială de cel puţin 10%, pe lângă cele 14,6 sa­larii oferite angajaţilor pe an, 2,6 salarii fiind primele pe care instituţia le acordă salariaţilor în locul bonurilor de masă sau abonamentelor plătite la săli de fitness, a spus Mugur Tolici, director resurse umane al BNR, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    “La o promovare internă de regulă se câştigă cel puţin 10% în plus. Există şi situaţii în care postul pe care a promovat în zona respectivă de salarizare înseamnă mai mult decât 10%, dar în general 10-15% se obţine la o promovare. Avem beneficii care sunt acordate salariaţilor, inclusiv prime, care sunt în cuantum de 2,6 sa­larii pe an, dar în afara lor nu avem bonuri de masă sau abonamente plătite la săli de fitness”, a explicat Mugur Tolici.

    El a mai spus că abordarea BNR cu privire la salariu este că reprezintă o componentă dintr-un pachet total de remunerare, iar banca încearcă să-i atragă pe cei mai buni din piaţă exclusiv prin acest instrument, oferind cel mai mare salariu comparativ cu alte instituţii.

  • Cel mai mare salariu din România a fost dezvăluit: cine este omul de afaceri care în 2021 a câştigat aproape 2 mil. euro

    Ştefan Vuza, cel care care controlează indirect combinatul chimic Chimcomplex Borzeşti, companie care în 2021 a fost cea mai performantă de la Bursa de la Bucureşti cu un randament de 1.200%, a publicat în raportul de remunerare al companiei un venit net de 3,4 milioane de lei în anul 2021 din funcţia de preşedinte.

    Astfel, Ştefan Vuza a avut în 2021 un venit net de aproximativ 673.000 de euro, echivalentul a 56.000 de euro lunar. Raportul poate fi analizat aici:. Virgil Băncilă, vicepreşedinte CA, a publicat un venit net de 602.220 de lei.

    În raport se menţionează că cei doi au avut şi un bonus în anul 2021. “Suplimentar, sumelor precizate mai sus, domnul Ştefan Vuza şi domnul Virgiliu Băncilă au mai încasat sumele de 5,184,925 lei şi de 3,045,640 lei cu titlu de bonus datorat pentru tranzacţiile de finanţare şi refinanţare a societăţii, respectiv pentru tranzacţiile strategice ale societăţii”.

    Astfel, în 2021 Ştefan Vuza a încasat în total 8,5 mil. lei (1,7 mil. euro) de la Chimcomplex, companie cu o capitalizare de 6 miliarde de lei la Bursa de la Bucureşti.

    Runtag Tivadar Bela, CEO Chimcomplex, a publicat în raport un venit net încasat în 2021 de 1,3 milioane de lei.

     

     ​

  • Ce salariu câştigă şeful BRD în România: 2,1 mil. lei pe lună, la care se adaugă beneficii de 763.000 de lei

    François Bloch, director general al BRD, a treia cea mai mare bancă din România în funcţie de activele gestionate, după Banca Transilvania şi BCR, a avut în anul 2021 o remuneraţie fixă de 2,1 milioane de lei brut şi beneficii de 763.210 lei brut, adică un total de circa 2,9 milioane de lei.

    Beneficiile în natură reprezintă conform codului fiscal costurile angajatorului asociate cu cazarea, autoturism de serviciu, telefoane de serviciu, abonamente medicale, tichete de masă.

    “Pentru 2021, François Bloch, Director General, a primit o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală în valoare de 2.134.264 lei brut şi beneficii în natură în valoare de 763.211 lei brut, care au fost plătite conform Politicii de remunerare”, se arată în raportul de remunerare al BRD, publicat pe site-ul băncii şi care urmează să fie discutat în cadrul AGA.

    Astfel, François Bloch a avut în 2021 o remuneraţie lunară brută fixă de 178.000 de lei lunar (36.000 de euro) la care se adaugă beneficiile în natură, adică un venit lunar de 50.000 de euro. Banca menţionează şi de remuneraţia variabilă în funcţie de performanţă.

    “Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2021 a fost de 465.000 euro brut, din care a intrat în drepturi, în martie 2022, pentru suma de 186.000 Euro brut şi nu a intrat în drepturi pentru suma de 279.000 Euro brut, a cărei plată a fost amânată. Plata remuneraţiei variabile pentru anul 2021 se va face conform schemei de amânare şi reţinere fie în numerar (44% din remuneraţia variabilă), fie în echivalent în acţiuni (56% din remuneraţia variabilă). Pentru 2021, 56% din remuneraţia totală reprezintă remuneraţie fixă iar 44% reprezintă remuneraţie variabilă”.

    În raportul de remunerare sunt publicate informaţiile cu privirela remuneraţia totală acordată pentru 2021 fiecărui director executiv al băncii. Astfel, Radu Topliceanu, director general adjunct, a primit o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală în valoare de 1,2 mil. lei brut şi beneficii în natură în valoare de 3.834 lei brut.

    “Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2021 a fost de 160.000 de Euro brut, din care a intrat în drepturi, în martie 2022, pentru suma de 64.000 de Euro brut şi nu a intrat în drepturi pentru suma de 96.000 de Euro brut, a cărei plată a fost amânată”.

    “Pentru anul 2021, Claudiu Cercel, Director General Adjunct, a primit o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală în valoare de 1.007.698 lei brut şi beneficii în natură în valoare de 3.830 lei brut, care au fost plătite conform Politicii de remunerare.”.

    Raportul poate fi consultat aici

    BRD are 11,9 mld. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile au plus 8,4%. ZF a scris vineri despre faptul că OMV Petrom a publicat salariile conducerii pentru prima oară în ultimii ani. Ştirea poate fi citită aici : https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/prima-data-publicate-oficial-veniturile-conducerii-celei-mari-20672482

  • Un salariu pe zi. Un coordonator de transporturi câştigă, în medie, 750 de euro net pe lună

    Un angajat pe poziţia de coordonator de transporturi câştigă un salariu care ajunge, în medie, la 750 de euro net pe lună, arată datele furnizate de platforma de recrutare online BestJobs. Într-o companie producătoare de bunuri, persoana care supervizează livrarea de mărfuri la timp, asigurând relaţia cu cei mai avantajoşi parteneri de transport şi dezvoltarea relaţiilor comerciale se numeşte coordonator de transporturi, explică Ana Vişian, marketing manager în cadrul BestJobs.

    „Serviciile de transporturi reprezintă o rotiţă importantă în economie şi rolul lor a crescut în vremea pandemiei. Este de la sine înţeles că angajatul ideal pe această poziţie trebuie să fie extrem de bine organizat, să fie atent la detalii şi capabil să respecte termenele limită. Un certificat de competenţe de manager de transport reprezintă un plus în candidatura unui potenţial angajat. Angajatorii caută de regulă oameni care au experienţă în lucrul cu sistemele de raportare şi deţin cunoştinţe de mecanică şi legislaţie în transporturi, iar salariile sunt în medie de 750 euro”, a declarat ea.

    Cele mai des întâlnite beneficii extrasalariale pentru acest tip de job sunt următoarele: bonus de performanţă, prime de sărbători, tichete de masă, decontare transport, abonament la servicii medicale private, maşină de serviciu, team building, traininguri de specializare şi cursuri de dezvoltare personală.

    În prezent, 90 de posturi vacante pentru poziţia de coordonator de transporturi, dintre care trei marcate cu eticheta Ukrainian Friendly Job, sunt disponibile pe platforma BestJobs, dintr-un total de 32.000 de anunţuri de angajare active. Cele mai multe joburi sunt disponibile în Oradea, Cluj, Craiova, Piteşti şi Galaţi.