Majoritatea companiilor din Ungaria au încercat să diminueze efectele creşterii inflaţiei, scrie Budapest Business Journal.
Aproximativ 91% dintre firmele ungare au majorat salariile într-o anumită măsură în perioada ianuarie-august, relevă un sondaj realizat de Edenred Ungaria la începutul lunii septembrie.
Toată lumea vorbeşte despre educaţie, începând de la cea clasică, şcolară, până la educaţia financiară, ca fiind principala problemă sau a doua, după infrastructură, dar şi principala soluţie pentru viitorul României. Când vorbim despre educaţia clasică şcolară toată lumea se uită la educaţia superioară, adică să fi terminat o facultate, şi dacă se poate să ai o medie peste 9, cum cer multe companii la angajare. Educaţia medie, adică cel mult liceul sau liceu fără bac, este considerată o educaţie de mâna a doua.
Toţi părinţii ar vrea ca urmaşii lor, copiii lor să fie IT-işti – uite ce salarii sunt acum –, medici, cărora PSD le-a mărit salariile, dar în continuare sunt tentaţi să ia şi plicul, avocaţi, procurori, judecători, bancheri, ingineri, poate profesori (dar aici lumea fuge de învăţământ pentru că salariile sunt mici), ca să dau doar câteva exemple. Toţi părinţii ar vrea ca fetele sau băieţii lor să lucreze într-un birou de la 9.00 la 17.00, îmbrăcaţi frumos, cu Starbucks la parter, cu un calculator în faţă. Niciun părinte nu ar vrea ca fata sau băiatul lui să ajungă prelucrător prin aşchiere, electrician, instalator, şofer, chelner, femeie de serviciu, doar ca să dau câteva exemple. Aici ar fi putut intra bucătarii şi frizerii, dar datorită show-urilor TV, transformarea lor în chefi şi hairstylişti a schimbat percepţia asupra lor.
Nimeni nu ar vrea ca urmaşii lor să lucreze ca ei într-o fabrică, să intre în schimburi, să aibă o viaţă industrială, cu mâinile pătate de ulei, să se îngrămădească în autobuze arhipline şi să-şi numere banii de la un salariu la altul. Problema este că economia, companiile au nevoie şi de astfel de salariaţi/angajaţi, nu numai din prima categorie. Poate chiar mai mult, după cum arată situaţia concretă din piaţă. Dacă IT-iştii, medicii, inginerii etc. au nevoie de un anumit nivel de educaţie superioară, celelalte categorii profesionale nu au neapărat nevoie să termine o facultate, poate chiar nici să ia bacul. Când fac angajări, companiile, directorii, antreprenorii cer angajaţi cu un nivel ridicat de educaţie, dar nu şcolară, ci mai degrabă profesională. Şcoala nu poate livra direct angajaţi care să ştie cum să se lucreze într-o companie, într-o fabrică, într-un proiect.
Dacă îi întrebi pe cei care conduc companiile cum ar vrea să fie sistemul de educaţie din România astfel încât educaţia să livreze ceea ce piaţa forţei de muncă cere, foarte multă lume nu are un plan concret. De bine, de rău, preşedintele Iohannis a propus ceva la care ne putem raporta. În acest moment România, piaţa muncii are mai multă nevoie de o şcoală practică, de licee practice, care să livreze oameni de middle management şi nu neapărat de top management.
De multe ori companiile au nevoie doar de cineva fără niciun fel de pregătire dincolo de şcoala generală pentru a lucra pământul, pentru a lucra într-o fermă, pentru a conduce un tir care transportă marfă. Ca să serveşti la masă, adică să fii chelner sau ospătar, nu-ţi trebuie neapărat studii superioare, dar în acest moment, cei care au acest job câştigă mult mai mult decât cineva care a terminat o facultate şi care a ajuns într-un birou, fără să fie IT-ist. Un chelner poate cere şi chiar poate primi peste 1.000 de euro pe lună net, salariu minim plus bacşiş, în timp ce unui absolvent de facultate nu i se oferă acest salariu când intră în companie.
În America există o dezbatere intensă legată de ştergerea datoriilor şcolare făcute de americanii care s-au împrumutat la bănci sau prin diverse programe speciale pentru a-şi plăti studiile superioare. Se consideră că aceste datorii şcolare reprezintă următoarea bombă pentru sistemul financiar american. Biden a şters acum datorii în valoare de 400 de miliarde de dolari şi tot nu a rezolvat problema.
Americanii, în dorinţa de a avea o şcoală superioară care să le asigure accesul la un job mai bine plătit, s-au împrumutat şi şi-au plătit studiile. Problema este că economia americană, cea mai puternică din lume, nu are suficiente joburi şi salarii mari pentru aceşti studenţi, care să le permită plata acestor credite care s-au transformat în datorii neplătite.
În spatele visului american se află şi această dramă şcolară – sunt prea mulţi americani care au studii superioare şi care nu pot să-şi găsească un job pe măsura acestor studii, cu salarii aferente. În schimb, joburile de chelner, femei de serviciu, şoferi, bodyguarzi, muncitori în construcţii sunt pe toate drumurile. Dar nimeni nu vrea să se îndrepte către aceste poziţii. Bineînţeles că educaţia este importantă, dar nu toate ţările pot fi Luxemburg. Chiar şi Austria are nevoie de joburi de „mâna a doua”, poate chiar mai mult decât de joburi care necesită studii superioare. Aşa că trebuie să vedem ce fel de educaţie ne dorim şi mai ales cum vrem să arate sistemul de educaţie, astfel încât să nu existe o ruptură între ceea ce livrează şcoala, visurile părinţilor şi realitatea din piaţa muncii.
(cristian.hostiuc@zf.ro)
♦ Salariul mediu brut la nivel naţional, un indicator care stă la baza politicilor publice şi în funcţie de care se calculează pensia, ia valori diferite în funcţie de instituţia care îl calculează ♦ În aceeaşi lună – iunie 2022 – salariul mediu calculat de Institutul Naţional de Statistică a fost de 6.400 de lei brut, iar salariul mediu calculat de Casa de Pensii a fost de 5.000 de lei brut ♦ INS: „Nu cunoaştem metodologia Casei de Pensii“ ♦ Casa de Pensii: „Calculul se face pe baza datelor raportate de angajatori în Declaraţiile 112“ ♦ ANAF (care colectează Declaraţiile 112): „Informaţiile de natura celor solicitate exced competenţei noastre“.
O anomalie constatată de ZF în ceea ce priveşte raportarea unui indicator de bază folosit la fundamentarea politicilor publice – salariul mediu brut – generează mai multe semne de întrebare în ceea ce priveşte situaţia reală de pe piaţa muncii din România. Câştigul salarial mediu lunar în iunie 2022 a fost de 6.413 lei brut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Conform datelor publicate de Casa de Pensii pe baza declaraţiilor 112 depuse de angajatori, salariul mediu brut în luna iunie 2022 a fost de 4.977 de lei brut.
Observând o diferenţă de circa 1.400 de lei între informaţiile publicate pe site-urile celor două instituţii, ZF a cerut justificări oficiale pentru această situaţie.
„INS diseminează câştigul salarial – în precizările metodologice se specifică ce anume se cuprinde şi care este sfera de acoperire. În privinţa datelor de la Casa de Pensii, se precizează că este vorba de salariul mediu brut. Nu cunoaştem care este metodologia utilizată de Casa de Pensii“, au transmis reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.
La aceeaşi întrebare, oficialii Casei Naţionale de Pensii au răspuns:
„Calculul câştigului salarial mediu brut lunar publicat de CNPP se face pe baza datelor aferente asiguraţilor la sistemul public de pensii, raportate de angajatori în declaraţiile D112. (…) Formula de calcul folosită de CNPP pentru stabilirea salariului mediu brut realizat în luna iunie 2022 de asiguraţii la sistemul public de pensii a fost: totalul fondurilor de salarii, la nivel de ţară/ numărul total de asiguraţi la sistemul public de pensii, la nivel de ţară â salariul mediu brut“, au transmis reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii Publice.
ZF a solicitat şi ANAF – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală -, care colectează de la angajatori Declaraţiile 112 (privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate), un punct de vedere pe această temă.
„(…) Menţionăm că informaţiile de natura celor solicitate exced competenţei noastre. Recomandăm, pentru interpretarea corectă a informaţiilor referitoare la salariul mediu brut pe economie în luna iunie 2022, să fie consultate precizările metodologice de calcul al acestui indicator, scop în care vă puteţi adresa Casei Naţionale de Pensii Publice“, au transmis reprezentanţii ANAF.
Salariul mediu brut este un indicator folosit la fundamentarea politicilor publice, iar valoarea acestuia – luată de la Institutul Naţional de Statistică – este folosită atât la elaborarea bugetului statului în fiecare an, cât şi în calculul pensiilor şi al indemnizaţiilor de şomaj. În cazul pensiilor publice, salariul mediu brut este foarte important pentru unul dintre cei patru indicatori care stabilesc nivelul pensiei unui fost salariat: indicele de corecţie. Acest indice de corecţie se calculează ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei.
Într-un interviu acordat ZF în luna august, ministrul muncii Marius Budăi a povestit că, atunci când era director la Casa de Pensii din Botoşani, a vrut să înţeleagă de ce se plângeau oamenii că au pensii minime, deşi au lucrat câte 30 – 40 de ani.
„Există un fenomen, cum spun eu, cel al plăţii cu 2 lei pe hârtie şi 5 lei în mână. (…) Când m-am uitat pe dosarele pensionarilor cu 30 – 40 de ani de experienţă, dar care aveau pensii mici, am văzut că aveau câte 10 – 15 ani în care au fost plătiţi fie la 2 ore, fie la 4 ore, fie, în cel mai bun caz, la normă întreagă cu salariul minim. Contribuţia la pensie se plăteşte la ce ai pe hârtie, nu la ce iei în mână, şi influenţează cuantumul pensiei ulterioare“, a spus, în luna august, ministrul Budăi.
Cum calculează Casa de Pensii salariul mediu brut:
► Salariul mediu brut de circa 5.000 de lei în iunie 2022 calculat de Casa de Pensii este calculat ca totalul fondurilor de salarii raportate de angajatorii din fiecare judeţ din România împărţit la numărul total de asiguraţi la sistemul public de pensii din toate judeţele ţării, conform informaţiilor provenite din Declaraţiile 112 depuse lunar de angajatori la ANAF. În fondul de salarii intră atât salariile nete, cât şi contribuţiile la pensie, la sănătate, la şomaj, bonusurile, beneficiile acordate angajaţilor, concediile medicale, inclusiv diurnele şi cazările. Singurele beneficii care nu sunt incluse în fondul de salarii raportat prin declaraţiile 112 sunt ajutoarele sociale pentru situaţii excepţionale (cum ar fi ajutoarele în caz de deces sau cele în cazul naşterii) şi abonamentele medicale private, beneficii pe care angajatorii le oferă, în mod opţional, angajaţilor.
Cum calculează Institutul de Statistică „câştigul salarial mediu brut“:
► Câştigul salarial mediu brut de circa 6.400 de lei în iunie 2022 calculat de Institutul Naţional de Statistică în iunie 2022 are la bază o „cercetare statistică selectivă“ care cuprinde 23.000 de unităţi economico-sociale, iar marja de eroare este de Ă/- 3% şi probabilitatea de 95%, conform precizărilor metodologice ale acestui indicator. „Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 88,07% din numărul total al salariaţilor din acest sector“, se mai arată în document.
► Câştigul salarial mediu brut lunar al INS se calculează prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri, la numărul mediu al salariaţilor. Pe lângă sumele oferite din fondul de salarii (care cuprind şi beneficiile acordate angajaţilor), în calculul INS sunt incluse, printre altele, stimulentele acordate angajaţilor din profitul net al angajatorului, precum şi „sumele plătite pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene“, se mai arată în precizările metodologice ale INS.
În cadrul şedinţei Consiliului Local de miercuri, primarul Aradui a anunţat că nu va mări salariile.
„Refuz să semnez majorarea salariilor pentru mine şi pentru colegii viceprimari. Este o perioadă în care trebuie să fim mai chibzuiţi cu banul public şi nu cred că este cazul să facem astfel de cheltuieli suplimentare”, a declarat Călin Bibarţ.
Deputaţii au aprobat, marţi, majorarea indemnizaţiilor pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene.
Potrivit textului votat de Camera Deputaţilor, „începând cu data de 1 noiembrie 2022, cuantumul brut al indemnizatiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr.IX lit.C la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021”.
La litera C a anexei IX sunt menţionaţi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinii de consilii judeţene.
PSD va propune în cadrul Coaliţiei de guvernare ca prevederile proiectului de lege adoptat de Senat referitoare la actualizarea salariilor demnitarilor să nu se aplice parlamentarilor şi altor categorii de bugetari, ci doar aleşilor locali.
„PSD va propune în cadrul Coaliţiei de guvernare ca prevederile proiectului de lege adoptat de Senat referitoare la actualizarea salariilor demnitarilor să nu se aplice parlamentarilor şi altor categorii de bugetari, ci doar aleşilor locali. Dacă în privinţa acestora din urmă o actualizare este justificată având în vedere că nivelul de salarizare este mai scăzut iar calculul încă se face prin raportarea la salariul minim din 2018, în cazul parlamentarilor şi altor şefi de instituţii publice o astfel de măsură ar fi neadecvată, în actualul context economic”, potrivit unui comunicat de presă.
Social-democraţii amintesc că, la votul din Senat, au atras atenţia asupra acestui aspect chiar prin intervenţia liderului grupului senatorilor social-democraţi, Radu Oprea: „Propunerea Partidului Social Democrat în Guvernul României va fi ca din Anexa IX să fie supus acestei reglementări doar punctul C”, respectiv punctul care se referă strict la aleşii locali.
Senatul a aprobat un amendament care prevede majorarea indemnizaţiilor demnitarilor. Amendamentul a fost formulat de senatorii UDMR Turos Lorand şi Fejer Laszlo Odon.
Proiectul de lege a fost aprobat cu 91 de voturi „pentru”, 22 „împotrivă” şi patru abţineri.
Covid-ul a adus o deteriorare vizibilă şi invizibilă a relaţiilor dintre angajaţi şi angajatori/companii, iar această situaţie va continua, mai ales că lumea a intrat într-o nouă criză, deloc aşteptată, respectiv războiul din Ucraina, care începe să aibă consecinţe din ce în ce mai periculoase – preţuri mari la energie şi la alimente, inflaţie, scăderea puterii de cumpărare, tensiuni sociale şi viitoare proteste.
Pe lângă faptul că firmele se confruntă peste tot cu lipsa de angajaţi (nu mai stau câte zece la uşă care să ocupe un post disponibil) şi presiunea pe creşterea salariilor, trebuie să facă faţă relaţiei din ce în ce mai tensionate dintre angajaţi şi manageri, dintre angajaţi şi angajaţi şi în final dintre angajaţi şi companie. Plus că angajaţii dau vina pe companii, pe societate, pe sistemul actual pentru problemele lor personale, pentru relaţiile din ce în ce mai proaste din cadrul familiilor. Foarte mulţi au descoperit că, lucrând de acasă, unde nu există o departajare între slujbă şi viaţa personală, nu se mai înţeleg, nu se mai suportă etc.
Este de-abia începutul, situaţia actuală va merge din ce în ce mai rău, a spus George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head hunteri de pe piaţă, la ZF Live.
Managerii, şefii, gestionează din ce în ce mai greu relaţia cu cei din subordine, asta pe lângă presiunea rezultatelor şi criza în care am intrat.
Nimeni nu a fost pregătit pentru situaţia actuală, iar angajarea de psihologi nu rezolvă problemele.
Multe companii au crezut că revenirea la birou, fie şi într-un format hibrid, ar mai scădea tensiunea, dar nu este aşa.
Declarativ, angajaţii spuneau că vor să revină la birou, dar când au fost puşi în faţa faptului împlinit au început să protesteze (vezi cazul Apple). Toată lumea vrea muncă remote, adică să vină la muncă când vor ei şi cum vor ei, dar acest lucru începe să creeze mari probleme companiilor.
În acest context tensionat, unii decid să demisioneze (marea demisie în masă) şi să încerce să facă altceva pe cont propriu, dar cel puţin în România rezultatele nu sunt aşa cum se văd în filme sau se citesc în cărţi, reviste, ziare, site-uri, ci dimpotrivă. Câştigurile de milioane nu există, banii puşi la bătaie pentru un business se ard peste noapte, iar de profituri nu prea se pune problema. În cel mai bun caz, mulţi ajung să câştige într-o lună mai puţin decât era salariul înainte să demisioneze. Plus că salariul venea la timp, iar profitul dintr-o firmă se încasează mult mai greu.
Alţi angajaţi aleg o altă variantă, nu demisionează, dar încep să nu se mai implice în firmă, fac totul la minima rezistenţă, creează o tensiune internă, ceea ce în final se traduce într-o deteriorare vizibilă a relaţiilor la locul de muncă. Este ceea ce se cheamă în limba engleză „quiet quitting”, care este subiectul principal din acest număr de Business Magazin.
Acest fenomen va creşte în amploare, iar firmele nu prea au cum să se lupte. Nu pot să-i dea afară pe angajaţi pentru că nu au alţii, iar dacă i-ar da afară ar trimite un mesaj prost în firmă şi în piaţă şi le-ar fi greu să mai atragă atenţia altora către firma respectivă.
În aceste condiţii, ce este de făcut pentru ca businessul să meargă înainte?
George Butunoiu spune că singura soluţie pe care o au firmele este să automatizeze şi să procedurizeze tot mai mult, să introducă aplicaţii şi să digitalizeze procesele de muncă.
Angajaţii trebuie să devină ca nişte piese de schimb, astfel încât să nu mai conteze problemele lor personale, menţionează Butunoiu.
Va fi mult mai avantajos pentru companii pentru că va creşte productivitatea muncii – aplicaţiile, roboţii, automatizarea nu cer majorări de salarii, nu pleacă în concediu şi nu ameninţă cu demisia, plus că nu se revoltă la locul de muncă.
Inevitabil se va ajunge acolo.
(cristian.hostiuc@zf.ro)
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a precizat, după şedinţa de Guvern, că aproximativ un milion de bugetari vor primi, de la 1 august, în medie, cu 150 de lei mai mult la salariu. Impactul bugetar e de 2,1 miliarde de lei, bani care deja sunt bugetaţi, menţionează el.
Marius Budăi a precizat că majorarea va fi, în medie, de 150 de lei pentru fiecare angajat.
El menţionează că nu sunt incluşi angajaţii din sistemul medical, precum şi alte categorii din ministere, care au ajuns deja la nivelul salarial prevăzut pentru 2022.
„Impactul bugetar este undeva la 2,1 miliarde, dar intră în cheltuielile bugetare deja aprobate”, a ţinut să adauge Marius Budăi.
„Astăzi (vineri – n.r.) vom aproba creşterea salariilor în sistemul public. Este o creştere în concordanţă cu disponibilitatea bugetară şi, desigur, în conformitate cu discuţiile avute cu partenerii sociali”, spunea lqa începutul şedinţei Executivului premierul Nicolae Ciucă.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a explicat că este vorba de acordarea unei pătrimi din diferenţa existentă în plată şi nivelul salarial care ar fi trebuit să fi ajuns, conform legii 153, în anul 2022.
Guvernul majorează, în şedinţa de vineri, salariile bugetarilor, a anunţat premierul Nicolae Ciucă. Concret, este vorba despre acordarea unei pătrimi din diferenţa existentă în plată şi nivelul salarial care ar fi trebuit să fi ajuns în 2022.
„Astăzi (vineri – n.r.) vom aproba creşterea salariilor în sistemul public. Este o creştere în concordanţă cu disponibilitatea bugetară şi, desigur, în conformitate cu discuţiile avute cu partenerii sociali”, spune premierul Nicolae Ciucă.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a explicat că este vorba de acordarea unei pătrimi din diferenţa existentă în plată şi nivelul salarial care ar fi trebuit să fi ajuns, conform legii 153, în anul 2022.
Codul Fiscal prevede de mai mulţi ani o serie de şapte criterii dintre care o activitate trebuie să îndeplinească minimum patru pentru ca ea să fie caracterizată ca o activitate independentă în scopul impozitării. .
Cei care obţin venituri prin microîntreprinderi şi care nu îndeplinesc cel puţin patru din cele şapte aşa-numite „criterii de independenţă“ ar putea avea probleme în cazul unui control al Fiscului, pentru că inspectorii ANAF se uită la profilurile de pe reţelele sociale şi la adresele de e-mail folosite de proprietarii de microîntreprinderi atunci când vin în control.
„Codul Fiscal prevede de mai mulţi ani o serie de şapte criterii dintre care o activitate trebuie să îndeplinească minimum patru pentru ca ea să fie caracterizată ca o activitate independentă în scopul impozitării. Din aceste criterii fac parte: a presta o activitate pentru mai multe companii, o activitate cu propria ta bază materială şi intelectuală, a face parte dintr-un organism profesional care reglementează activitatea, a avea posibilitatea să îţi faci singur programul de lucru, să nu ai un concediu plătit de un aşa-zis angajator şi aşa mai departe. Ca şi până acum, va rămâne esenţial şi în viitor pentru microîntreprinderi şi pentru persoane fizice independente să testeze permanent dacă aceste criterii de independenţă sunt îndeplinite. În momentul în care acestea nu sunt îndeplinite trebuie foarte serios luat în considerare faptul că regimul fiscal de impozitare al respectivului este cel de venituri din salarii“, a explicat Nadia Oanea, consultant fiscal în cadrul companiei Tax & Trainings.
Chiar dacă ordonanţa 16 din 2022, care a adus o serie de modificări fiscale pentru microîntreprinderi şi pentru PFA-uri, nu aduce noutăţi în ceea ce priveşte criteriile de independenţă prevăzute în Codul Fiscal, deţinătorii de astfel de entităţi trebuie să fie foarte atenţi la acestea atunci când îşi fac planurile de business pentru anii următori.
„Dacă, de exemplu, un CEO este încadrat cu un contract de muncă individual la un angajator şi are o fişă a postului, iar tot el are şi un contract de prestări servicii prin intermediul unei microîntreprinderi cu acelaşi angajator – respectiv client pentru microîntreprindere – , este foarte uşor de făcut o paralelă între obiectul contractului de prestări servicii şi atribuţiile din fişa postului. Dincolo de acest aspect se verifică foarte simplu din ce sediu prestează serviciile directorul executiv, cu ce bază materială le prestează; ce adresă de e-mail are, de unde îşi trimite corespondenţa; mai are şi alţi clienţi în afară de angajatorul unde are şi un contract de muncă cu salariul minim pe economie? Sunt acele şapte criterii dintre care patru trebuie îndeplinite cumulativ astfel încât să te poţi încadra în categoria de prestaţii independente şi tranzacţii venituri independente“, a explicat Florentina Şuşnea, managing partner, compania de consultanţă şi audit PKF Finconta.
În cazul în care deţinătorul de microîntreprindere nu îndeplineşte patru criterii de independenţă, acele venituri sunt reîncadrate ca venituri de natură salarială şi impozitate cu toate contribuţiile şi taxele aferente.
„ANAF se uită inclusiv la comunicarea pe reţelele de social media, la adrese de e-mail de companie, la ce scrie pe cartea de vizită. Din experienţa clienţilor pot să vă spun că aceste indicii contează. Fiecare situaţie trebuie tratată de la caz la caz. Cred că, în esenţă, pe această zonă a reclasificării veniturilor ca venituri din salarii am avut o amnistie acum câţiva ani şi acel moment a fost cumva un moment zero şi şansa persoanelor fizice să îşi regândească structura juridică a contractelor“, a mai spus consultantul fiscal Nadia Oanea.
Care sunt cele şapte criterii de independenţă din care trebuie îndeplinite cel puţin patru pentru ca veniturile obţinute pe microîntreprinderi şi PFA-uri să nu fie impozitate ca salarii:
1) persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
2) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
3) riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
4) activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
5) activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
6) persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate;
7) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat miercuri că salariile bugetare vor fi majorate începând din toamnă. Plata se va face în luna septembrie, a precizat ministrul Muncii.
„Guvernul majorează salariile bugetarilor… O pătrime din diferenţa salarială… Plata se va face în luna septembrie… Sursa de finanţare este bugetul de stat”, a declarat ministrul Muncii, miercuri, la Antena 3.
Marius Budăi a mai anunţat că majorarea nu va fi spectaculoasă.
„Trebuie să creem acest echilibru pentru a sprijini cetăţenii… Majorarea nu este foarte mare”, a precizat Budăi.
Este vorba despre o creştere salarială de la 70-80 de lei până la 150 de lei. Ministrul Muncii nu a spus ce efort bugetar presupune majorarea salariilor bugetarilor deoarece specialiştii nu au finalizat calculele şi în sistem sunt numeroase posturi vacante.