BusinessMagazin

Tag: roboti

  • Avertismentul unui expert în inteligenţă artificială: “Roboţii vor gândi ca oamenii în doar 5 ani”

    Geoffrey Hinton, un expert în inteligenţa artificială care îşi împarte timpul între slujba de la Google şi cea de profesor la Universitatea din Toronto, crede că maşinile ar putea ajunge, în doar 5 ani, să posede mai multe abilităţi umane.

    Hinton, cunoscut drept “bunicul învăţăturii profunde”, spune că cele mai puternice maşini sunt încă de un milion de ori mai mici decât creierul uman. În prezent, cele mai dezvoltate maşini au echivalentul unui miliard de sinapse (legăturile dintre neuronii din creier), în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Dar acest lucru se schimbă de la an la an.

    “În cazul unei noi tehnologii, oricare ar fi aceasta, dacă ea cade pe mâinile cui nu trebuie atunci cu siguranţă că se pot întâmpla lucruri rele”, a comentat Hinton. “Dar asta e mai mult o întrebare despre natura omului decât despre tehnologie. Ideea nu este să oprim progresul pentru a ne asigura că astfel de accidente nu vor avea loc; trebuie să ne asigurăm că oamenii nepotriviţi nu au acces la cele mai noi invenţii”.

    Declaraţiile au fost date în timpul unui interviu, la scurt timp după victoria modelului de inteligenţă artificială DeepMind la un joc de Go.

  • „Terminatorii“ de joburi atacă Wall Street-ul

    Pe 6 noiembrie, după ce s-a trezit, abia a avut timp să-şi toarne un pahar cu suc de portocale şi să-şi deschidă laptopul înainte ca guvernul să publice ultimul raport despre piaţa muncii. Aşezat la masă în garsoniera sa din Chelsea, apăsa nervos, repetat, butonul de refresh al browserului, în timp ce software-ul companiei sale, Kensho, prelucra datele adunate direct de pe site-ul biroului de statistică. În doar două minute o analiză automată făcută de Kensho a apărut pe ecran: o scurtă trecere în revistă urmată de 13 evoluţii probabile ale investiţiilor pe baza reacţiilor lor din trecut la date asemănătoare.

    Nadler n-ar fi putut niciodată să verifice analiza. Are la bază zeci de seturi de date. Analistul voia doar să se asigure că Kensho a extras cifrele corecte din raportul guvernului. Doar atât putea face, având în vedere că în cinci minute analiza Kensho urma să ajungă la angajaţii de la Goldman Sachs, scrie The New York Times.

    Goldman nu este doar client, ci şi cel mai mare investitor al Kensho. Nadler, în vârstă de 32 de ani, şi-a petrecut restul dimineţii discutând cu câţiva din utilizatorii lui Kensho de la Goldman – un executiv de top al biroului de trading cu derivative şi un manager de fonduri – apoi a plecat cu un taxi Uber spre turnul de sticlă şi oţel al băncii din Manhattan. Acolo îl aştepta un prânz de afaceri. 

    Aproape toţi cei de acolo sunt în ţinută rigidă de afaceri, însă el foarte rar vine îmbrăcat în altceva decât costumaţia sa standard: sandale de piele Louis Vuitton, tricou şi pantaloni marca Alexander Wang. Nadler are 10 seturi de astfel de haine. Pentru aspectul său auster s-a inspirat din vacanţa de vară petrecută în Japonia, când şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului vizitând temple şi meditând (în japoneză Kensho reprezintă unul din primele niveluri ale conştiinţei din progresia budistă Zen). În vremurile acelea lupta pentru un doctorat la Harvard. Tot atunci a scris şi un volum de poezie, vechi poeme de dragoste imaginare, pe care îl va publica anul acesta Farrar Straus & Giroux, o legendară editură americană. 

    Biroul lui Nadler este la doi paşi de clădirea Goldman, la etajul 45 al Turnului Libertăţii, o clădire simbol construită pentru a sfida terorismul după atentatele din 2001 în urma cărora s-au prăbuşit turnurile gemene World Trade Center. Acolo un jurnalist la The New York Times s-a întâlnit cu Nadler, la puţin timp după ce acesta a plecat de la discuţiile de la Goldman. Are în jur de 15 angajaţi care împart o cameră largă, organizată în stilul start-up-urilor. Au acolo şi un acvariu mare şi difuzoare cochete din care se aude muzică electronică. Nadler are un spaţiu propriu, într-o margine, cu un birou mare făcut din stâlpi vechi de lemn, un uriaş scaun tapiţat cu piele şi un taburet.

    Nadler a discutat cu jurnalistul aşezat pe acel taburet, cu picioarele desculţe îndoite sub el. I-a povestit despre amuzamentul pe care Kensho îl stârneşte, cu viteza sa, la Goldman. „Oamenii ăia mereu îmi zic: «Îmi petreceam două din cinci zile pe săptămână făcând astfel de lucruri» sau «Aveam pe timpuri un tip a cărei misiune nu era alta decât să facă o astfel de treab㻓, spune Nadler.

    Poate că sună a laudă, dar Nadler descrie aceste reacţii în primul rând pentru a-şi explica îngrijorările despre impactul pe care start-up-uri ca al său îl vor avea asupra industriei financiare. În zece ani, spune el, între o treime şi jumătate din angajaţii de acum din industria financiară îşi vor pierde locul de muncă din cauza lui Kensho şi a altor programe asemănătoare.

    Primele victime au fost angajaţii cu salarii mici, mulţi dintre ei devenind nenecesari când bursele au intrat în era electronică. Şocul s-a propagat în cercetare şi analiză, după ce au apărut programe precum Kensho, care pot efectua analize luând în calcul baze enorme de date mult mai rapid şi mai precis decât ar putea-o face vreodată vreun om.

    Următorii pe lista victimelor vor fi cei care se ocupă de clienţi. Curând, interfeţe sofisticate vor lua locul oamenilor, iar clienţii le vor prefera.

    „Mă gândesc ca în 5-10 ani majoritatea acestor oameni nu vor avea un înlocuitor uman. În zece ani, Goldman Sachs va fi semnificativ mai mic în ceea ce priveşte personalul în comparaţie cu prezentul“, spune Nadler.

    Executivii de la Goldman sunt reticenţi să discute despre situaţia analiştilor financiari ameninţaţi de Kensho. Mai mulţi manageri au ţinut să asigure că programul nu a cauzat nicio concediere şi nu va da pe nimeni afară în viitorul apropiat.

    Angajaţii de la Goldman care-şi pierd postul din cauza roboţilor nu vor trezi, probabil, mila nimănui. Însă tocmai statutul privilegiat al acestei bănci face să fie mai interesant pericolul care-i pândeşte pe angajaţii săi. Dacă la Goldman pot fi înlocuiţi oamenii, probabil că în alte părţi din industria financiară, la companii mai puţin sofisticate, locurile de muncă pot fi eliminate chiar mai rapid.

    În 2013, doi specialişti de la Oxford au publicat o analiză în care susţin că 47% din locurile de muncă din SUA prezintă un „risc ridicat“ de a fi automatizate în următorii 20 de ani. Rezultatul analizei a provocat multe îngrijorări, care au reverberat în presă, că roboţii vor fura locuri de muncă. Studiul a luat în calcul 702 ocupaţii. Concluziile au făcut clar că roboţii nu-i mai ameninţă doar pe lucrători din depozite şi din fabrici. Acum software‑urile înlocuiesc din ce în ce mai mult muncile care până acum erau apanajul oamenilor cu studii, cu pregătire de specialitate. Vulnerabilitatea acestor locuri de muncă este cauzată, în parte, de disponibilitatea şi de scăderea dramatică a preţului puterii de calcul şi de apariţia programelor care pot învăţa, cum este Kensho. Acesta culege şi asimilează informaţii noi de unul singur.

  • De ce roboţii vor duce dobânzile şi mai jos în viitor?

    rezumţiile elitei financiare de la Davos despre sistemul bancar: dacă roboţii se ridică, dobânzile vor scădea şi mai mult.

    Revoluţia în automatizare şi inte­ligenţă artificială va remodela felul în care economiile funcţionează, precum şi universul bancar, urmând să deter­mine accentuarea scăderii dobânzilor, consi­de­ră participanţii la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia printre care s-au aflat conducători ai celor mai importante instituţii finan­cia­re şi mana­geri ai celor mai mari companii.

    Aceştia îşi argumentează afirmaţiile în felul următor: pe măsură ce teh­no­logia avan­sea­ză, mulţi oameni îşi vor pier­dere locul de muncă, iar al­tora le vor fi tăiate salariile, scrie Bloomberg.

    Noua tehnologie va mări, de ase­menea, şansele unui avânt în produc­ti­vitate, pre­cum cel din anii ‘90. Aceste for­ţe se vor com­bina pentru a re­strânge preţurile peste eco­no­mia mondială, ceea ce în­seamnă că era inflaţiei lente, care le dă acum bătăi de cap bancherilor cen­trali, ar putea să se dovedească a fi doar un semn al lucrurilor care vor veni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • În cel fel robotizarea va transforma societatea

    Inteligenţa artificială va stimula creşterea economică în următorii ani. Maşinării care vor “gândi” la fel ca oameni vor ajuta la rezolvarea unor probleme mari, de la tratarea cancerului la schimbările climatice. Însă milioane de muncitori vor trebui să se recalifice, deoarece roboţii vor prelua joburile acestora, informează Financial Times.

    Aceste mesaje contrastante au fost redate de către lideri din tehnologie la Forumul Economic de la Davos. “Aproape toate industriile existente nu se mişcă suficient de repede pentru a se adapta la aceste schimbări”, este de părere Sebastian Thrun, inventatorul maşinii autonome Google. Acesta sugerează că dezvoltarea maşinilor autonome va face ca şoferii de taxi să fie redundanţi, dar şi avioanele care vor funcţiona pe pilot automat va afecta slujbele piloţilor.

    Una dintre temele principale de la Davos de anul acesta este “A patra revoluţie industrială” şi se referă la faptul că dezvoltarea roboţilor şi inteligenţei artificiale va avea un efect transformativ la fel de mare ca motorul cu aburi, electricitatea sau computerul în secolele precedente.

    “Maşinăriile dotate cu inteligenţă artificială sudează mai bine decât orice om şi pot analiza o radiografie mai bine decât majoritatea radiologilor. Acestă dezvoltare a tehnologie va afecta  toate domeniile (white collar şi blue collar).” afirmă Illah Nourbakshk, profesor în domeniul roboticii în cadrul Universităţii Carnegie Mellon.

    Partea bună este că omul a creat tot timpul slujbe noi cu fiecare avans al tehnologiei. “Nu ştiu care vor fi aceste job-uri ale viitorului, dar sunt încrezător că le vom găsi”, spune Thurn.

    Potrivit unui studiu realizat de WEF dat publicităţii în această săptămână, creşterea automatizări şi dezvoltarea inteligenţei artificiale va duce la pierderea a 7.1 milioane de slujbe în următorii cinci ani în 15 ţări, dar în acelaşi timp vor apărea alte 2 milioane de joburi în aceeaşi perioadă. Această schimbare va afecta mai mult ţările în curs de dezvoltare deoarce economiile acestora se bazează pe muncitori slabi calificaţi, a căror slujbe ar putea fi uşor reproduse de roboţi.

    “Cred  că ar trebui să ne concentrăm pe competenţele oamenilor şi nu să ne îngrijorăm prea mult de pierderea unor slujbe. Vom avea bani pe care-i să-i cheltuim pentru a educa oamenii, nu doar pe cei la început de drum, ci şi pe cei care vor să-şi schimbe domeniul pentru a-şi găsi slujbe noi”, declară Satya Nadella, executiv al Microsoft.

    În plus, Sebastian Thrun este de părere că în viitor va fi complet normal ca oamenii să-şi schimbe slujbele odată la câţiva ani, asta din cauza automatizării proceselor.

    “Lumea merge într-o direcţie unde va fi disponibilă mai multă bogăţie şi mai puţină muncă. Iar asta nu este un lucru rău, să ne fie ruşine dacă transformăm acest lucru într-unul negativ”, a spus şi Erik Brynjolfsson, profesor MIT.

  • Roboţi de bucătărie, căni electrice, maşini de numărat bani. Lista de cumpărături a parlamentarilor în 2015

    Cu tot bugetul de austeritate, deputaţii şi senatorii au avut bani şi anul trecut pentru calculatoare, imprimante, echipamente de vot moderne, maşini şi alte lucruri fără de care, spun ei, nu pot munci la Casa Poporului. Fondurile s-au dus, în egală măsură, şi pe investiţii costisitoare, şi pe mărunţişuri. Pe listă găsim inclusiv cremă de piele, căni electrice şi… o maşină de numărat bani, informează digi24.ro

    Administraţia Camerei Deputaţilor cumpără, în fiecare an, zeci de tipuri de flori, produse de curăţenie, unelte, salopete şi halate pentru angajaţi.

    Deputaţii au avut nevoie de un robot de bucătărie, cremă de piele, scoarţă de lemn, spray pentru luciul frunzelor şi plastelină.

    Cea mai mare investiţie a Camerei Deputaţilor, anul trecut, a fost noul sistem de vot care să-i descurajeze pe aleşi să mai semneze prezenţa în locul colegilor. Cu noile echipamente e imposibil ca un deputat să chiulească din plen, dar totuşi să figureze ca fiind prezent şi să încaseze, deci, diurna. Sistemul anti chiul a fost destul de costisitor. Peste 400 de mii de euro. Şi, în nici o lună de la instalare, s-a defectat deja o dată.

    În plus, sistemul ultra-performant i-a şi pus în dificultate pe parlamentari, care nu ştiau cum să-l folosească.

    Mulţi bani a costat şi retehnologizarea instalaţiilor electrice, aproape 15 milioane de lei. Deputaţii au mai dat bani pentru becuri şi lămpi, aproximativ 400 de mii de lei. Şi service-ul pentru copiatoare e destul de scump, 139 de mii de lei.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Robotizarea de la Dacia

    Uzina Dacia de la Mioveni avea un singur robot în 2004, anul când a demarat producţia primei generaţii a modelului Logan, iar începând cu anul 2016 francezii au în plan instalarea a sute de roboţi pentru a creşte productivitatea şi a reduce riscul producerii accidentelor de muncă. Demararea procesului de automatizare este de departe cel mai important eveniment din industria auto locală, în contextul în care acesta marchează trecerea într-o nouă eră, din cea în care conta forţa de muncă manuală, în cea în care precizia şi eficienţa sunt cele mai importante.

    Dacia are în prezent un grad de automatizare curpins între 5 şi 10%, potrivit preşedintelui companiei, în condiţi-ile în care uzina a demarat un amplu program de automatizare pentru a îmbunătăţi condiţiile de lucru şi siguranţa salariaţilor. „Anul viitor vom trece de 10% automatizare, iar până în 2020 vom ajunge la 20%“, a spus Nicolas Maure, preşedintele şi directorul general al Automobile Dacia.
    Pe fondul automatizării unor secţii, cum este cea de presaj unde s-au instalat şi cei mai mulţi roboţi, compania a demarat un program de plecări voluntare, prin care cei care alegeau să părăsească grupul primeau până la 14 salarii compensatorii. Potrivit oficialilor companiei, au ales să plece în special cei cu vârste de peste 57-58 de ani şi cei cu probleme de sănătate, dar şi oameni care lucrau în birou, nu numai în uzină.

    Din acest an uzinele Vehicule şi Mecanică şi Şasiuri Dacia folosesc Alliance Production Way (APW), noul sistem de producţie al Alianţei Renault-Nissan. Investiţiile realizate pe platforma industrială de la Mioveni pentru modernizarea uzinelor, între anii 2000 şi 2014, se ridică la aproximativ 1,9 miliarde de euro, din care 18,5 milioane de euro în condiţii de muncă.
    „Sunt transformări vizibile în fiecare departament, indiferent că vorbim de Presaj, Caroserie, Vopsitorie sau Montaj. Oamenii implicaţi în procesele de fabricaţie, inclusiv în zonele unde există roboţi, beneficiază de formări permanente care au scopul de a conştientiza mai bine importanţa calităţii, a securităţii la locul de muncă, a costurilor angajate şi a termenelor care trebuie respectate. 93% din producţia de vehicule a Dacia merge la export. Vorbim de clienţi din culturi diferite, cu exigenţe diferite. APW înseamnă să ne sincronizam permanent cu clientul. în procesele de fabricaţie, să «nu primim niciodată defecte», să «nu producem niciodată defecte» şi să «nu transmitem niciodată defecte». Progresiv, am eliminat riscurile de accidente în anumite posturi manuale, care presupuneau operaţii dificile din punct de vedere ergonomic, cu implementarea roboţilor. Aceste schimbări se reflectă şi în condiţiile de muncă ale angajaţilor”, a declarat Cornel Olendraru, director al Uzinei Vehicule Dacia.

    În anul 2013, în departamentul Presaj a fost instalată prima linie de prese automată pe care se realizează piese de dimensiuni mari. Anul acesta, alte trei linii de prese au fost robotizate pentru eliminarea riscurilor de securitate şi diminuarea retuşurilor.

    Linia de asamblare generală a modelelor Dacia existentă în departamentul Caroserie este prevăzută cu un nou sistem automatizat. Robotizarea liniilor de fabricaţie a caroseriilor de vehicule permite eliminarea unor posturi de sudură neergonomice pentru operatori. În prezent, în unele posturi de lucru sunt folosiţi cleşti mari de sudură pentru accesul în anumite zone unde operaţiile de sudură erau mai dificil de realizat manual. În viitor, liniile de fabricaţie vor îngloba noi tehnologii. Roboţii de sudură pot realiza mai multe puncte de sudură a caroseriilor într-un timp dat decât operatorii.

    În departamentul în care se asamblează motoarele Energy Tce 90, o parte dintre procesele de fabricaţie mecanică sunt robotizate. Astfel, operaţiile de manipulare a pieselor, de strângere a pieselor şi de control al conformităţii motorului sunt robotizate. În departamentul unde se produc cutiile de viteze de tip TL (şase rapoarte), fabricate la Uzina Mecanică şi Şasiuri, există tehnologii inovatoare: instalaţii de control 3D de ultimă generaţie, bancuri de teste pentru control acustic şi vibraţii, călire sub presă, maşini de transfer pentru uzinaj. Producţia acestui departament este expediată către Uzina Vehicule, pentru gama Duster, şi la export, către uzine ale Alianţei Renault-Nissan. „Angajaţii s-au adaptat evoluţiei în materie de tehnologie. Ea n-a venit brusc, ci treptat. O nouă meserie a luat naştere: automatist – cel care programează şi supraveghează roboţii şi procesele de fabricaţie robotizate”, a declarat Philippe Nottez, directorul Uzinei Mecanică şi Şasiuri.
     

  • Roboţii autonomi ar putea deveni în curând noile ajutoare ale lui Moş Crăciun – VIDEO

    Roboţii, care sunt mici, siguri, practici şi nu emit dioxid de carbon, vor fi testaţi din primăvara anului 2016 pe străzile din Londra, precum şi în câteva oraşe americane, potrivit dezvoltatorilor.

    “Atunci când veţi face o comandă online, în loc ca livrarea să fie asigurată de o persoană, va fi adusă de un robot”, a explicat Ahti Heinla, co-fondator al Skype şi director general al Starship Technologies.

    Roboţii pot transporta echivalentul a două sacoşe de cumpărături, iar livrarea poate avea loc într-o perioadă de 5-30 de minute, de la un anumit centru.

    Heinla a explicat că roboţii nu sunt destinaţi serviciilor pe distanţe mari, iar clientul poate să îşi controleze comanda prin faptul că poate alege dintr-un număr de centre de livrare din apropierea sa.

    “Clientul face comanda prin smartphone, de la un centru aflat o distanţă convenabilă, robotul este încărcat, iar marfa este livrată la uşă. Totul durează circa 20 de minute. În loc ca livrarea să dureze o jumătate de zi, poate fi efectuată şi în 10 minute”, a spus Heinla.

    Când comanda este pe drum, clientul o poate urmări în timp real, de pe smartphone. La sosire, clientul se foloseşte de smartphone pentru a debloca accesul la bunuri.

    În Greenwich, Londra, aproape de locul unde se vor derula programele pilot, droidul a atras câteva priviri nedumerite, dar şi reacţia pozitivă a trecătorilor.

    “Sunt foarte impresionat. Este mic, pare sigur şi futurist. Cred că este o idee foarte bună, de viitor. În deceniile următoare, vom vedea astfel de dispozitive circulând pe străzi sau în aer”, a spus un trecător.

    Tehnologia folosită de Starship Technologies pentru construcţia roboţilor include componente deja existente, necostisitoare, iar acest fapt permite companiei să reducă de 10-15 ori actualul cost al unei livrări.

    Roboţii vor fi dotaţi cu softuri de navigare şi evitare a obstacolelor şi vor fi autonomi în proporţie de 99%. Dispozitivele sunt însă supravegheate de operatori care pot interveni oricând, pentru siguranţă.

    Pentru evitarea furturilor, roboţii au incluse elemente de securitate care descurajează eventualele tentative, care ar fi nerentabile.

    “În primul rând compartimentul pentru produse este închis şi nu poate fi deschis fără unelte speciale, iar majoritatea huliganilor de pe stradă nu au aşa ceva. În al doilea rând, robotul are nouă camere video şi este permanent conectat la Internet, are GPS. Un operator poate vorbi cu oamenii din jurul robotului, care are microfon”, a explicat Heinla.

    Servicii de livrare automată sunt dezvoltate de mai multe companii, între care Google şi Wal-Mart.

    Retailerul online Amazon, care va inaugura în curând servicii de livrare cu drone aeriene, a lansat recent un film de prezentare a prototipului.

    Starship Technologies susţine însă că există probleme uriaşe de acceptare socială a dronelor zburătoare, pentru că oamenilor nu le place să vadă drone deasupra curţilor sau caselor lor, probleme care nu există în cazul dronelor terestre.

  • Cea mai inteligentă clădire din lume, locul unde securitatea şi curăţenia sunt asigurate de roboţi

    Ştie unde locuieşti. ştie ce maşină conduci. Ştie cu cine te întâlneşti şi cât zahăr pui în cafea. Este vorba despre edge, probabil cel mai inteligent spaţiu de birouri construit până acum.

    O zi petrecută în clădirea Edge din Amsterdam începe cu o aplicaţie pentru smartphone dezvoltată împreună cu principalul chiriaş al imobilului, compania de consultanţă Deloitte. Din clipa când te-ai trezit, eşti conectat. Aplicaţia îţi verifică programul, iar clădirea îţi recunoaşte maşina la intrare şi te direcţionează către un loc de parcare. Apoi, aplicaţia îţi găseşte un birou, pentru că la Edge nu ai un birou personal. Nimeni nu are. Spaţiile de lucru se alocă în funcţie de programul pe care îl ai: aşezat la birou, în picioare în dreptul unui pupitru, într-o cabină de lucru, într-o sală de şedinţe, pe balcon sau într-o “cameră de concentrare”. Indiferent unde ai merge, aplicaţia îţi cunoaşte preferinţele în privinţa luminii şi a temperaturii şi adaptează atmosfera în consecinţă.

    Edge este şi cea mai ecologică clădire din lume, potrivit agenţiei britanice de evaluare BREEAM, care i-a acordat cel mai mare scor atribuit vreodată, 98,4%. Olandezii au o expresie pentru toate acestea: „het nieuwe werken“, adică noul mod de lucru. Este vorba despre utilizarea tehnologiei informaţiei pentru a adapta stilul de lucru cu spaţiul în care se desfăşoară activităţile. Este vorba despre eficienţa resurselor în sens tradiţional – panourile solare produc mai multă electricitate decât consumă clădirea –, dar şi despre utilizarea optimă a resursei umane.

    Această clădire a necesitat numeroase invenţii. Panourile LED supereficiente au nevoie de atât de puţină electricitate încât pot fi alimentate cu aceleaşi cabluri care transportă datele pentru internet. Panourile sunt dotate totodată cu senzori de mişcare, lumină, temperatură, umiditate, creând un plafon digital răspândit în clădire ca sinapsele unui creier. În total, în clădirea Edge există nu mai puţin de 28.000 de senzori.

    “Credem că putem fi Uberul clădirilor. Le conectăm la internet, le facem mai eficiente, iar în final în lume va fi nevoie de mai puţine imobile”, a declarat pentru Bloomberg Coen van Oostrom, directorul general al dezvoltatorului OVG Real Estate.

    UN ATRIUM DE 15 ETAJE.

    Atriumul este centrul gravitaţional al sistemului solar al Edge. Panourile celulare dintre etaje permit circulaţia aerului, care este evacuat prin acoperiş, creând astfel un sistem natural de ventilaţie. Variaţiile mici de căldură şi curenţii de aer îi fac pe ocupanţii clădirii să se simtă ca şi cum ar fi afară. Chiar şi într-o zi furtunoasă, clădirea rămâne luminoasă, cu lumină naturală.
    Atriumul şi acoperişul său înclinat, care din exterior arată ca şi cum ar fi fost tăiată o felie din clădire, inundă spaţiile de lucru cu lumină naturală, iar fiecare post de lucru se află la mai puţin de şapte metri de o fereastră.

    “Un sfert din această clădire nu este alocat spaţiilor de birouri, ci locurilor de întâlnire. Începem să observăm că spaţiul de birou nu mai este doar un loc de muncă în sine, ci trebuie să creeze o comunitate de lucru, un loc unde oamenii să dorească să vină, unde ideile sunt încurajate, iar viitorul este stabilit”, a explicat Ron Bakker, arhitect al proiectului Edge, la firma PLP Architecture.

    UN NOU MOD DE LUCRU. Circa 2.500 de angajaţi ai Deloitte împart 1.000 de birouri. Conceputul este numit hot desking” şi încurajează crearea de noi relaţii, interacţiunile întâmplătoare şi, la fel de important, utilizarea eficientă a spaţiului. Birourile sunt folosite doar la nevoie. Unele încăperi minuscule ale Edge conţin doar un şezlong şi o lampă, perfect pentru a da un telefon. Există de asemenea săli de jocuri şi baruri unde automatele ştiu cum îţi place cafeaua. Ecrane plate uriaşe aflate la fiecare colţ se pot conecta automat cu orice telefon sau laptop.

    Cum angajaţii care lucrează în Edge nu au birouri proprii, există în schimb dulapuri. Tot ce are de făcut un angajat este să găsească un dulap cu lumină verde şi să îşi folosească legitimaţia pentru a-l putea utiliza. Angajaţii sunt descurajaţi să păstreze un anumit dulap timp de mai multe zile sau săptămâni, parţial pentru că filosofia conceptului este ca oamenii să nu mai fie legaţi de un anumit loc sau de un sistem rigid de gândire.

    Deloitte colectează gigabiţi de date despre cum interacţionează oamenii cu Edge. Tablouri centrale de bord monitorizează totul, de la consumul de energie până la momentul când automatele de cafea trebuie aprovizionate. În zilele în care sunt aşteptaţi la muncă mai puţini angajaţi, o întreagă secţiune a clădirii ar putea fi închisă, reducând astfel costurile pentru încălzire, răcire, iluminare şi curăţenie.
    Filosofia generală a Deloitte în legătură cu Edge a fost că o investiţie care se amortizează în mai puţin de 10 ani merită încercată. Plafonul digital a fost una dintre cele mai costisitoare inovaţii. Deloitte nu a dorit să dezvăluie costul, dar Erik Ubels, director pentru informaţii la Deloitte în Olanda, a spus că va fi nevoie de aproximativ opt ani pentru amortizarea acestuia. Nu există niciun dubiu, a spus Ubels, că viitorul tuturor clădirilor va fi conectarea, atât în interiorul acestora cât şi cu alte clădiri. Întrebarea de mai multe miliarde de dolari este cine o va face. Oricine va reuşi acest lucru va fi una dintre cele mai de succes companii din lume”, consideră Ubels.

  • Sex cu roboţi? Până în 2050 relaţiile sexuale cu roboţi vor fi mai întâlnite decât relaţiile sexuale umane

    Viitorologul Dr. Ian Pearson a anunţat că până în 2050 relaţiile sexuale cu roboţi vor fi mai întâlnite decât relaţiile sexuale umane, informează The Telegraph.

    Pearson spune că până în 2030 foarte mulţi oameni vor experimenta într-o anumită formă sexul virtual. Acest lucru va fi la fel de comun ca privitul filmelor pornografice în prezent. De asemenea, el susţine că în 2035 majoritatea oamenilor vor avea jucării erotice pe care le vor putea utiliza în realitatea virtuală şi ca în 2025 oamenii cu venituri mari vor avea deja o formă incipientă a unui robot sexual.

    Pearson îşi argumentează parerea  prin faptul că tehnologia realităţii virtuale este la un pas de a se comercializa, kitul de realitate virtuală Oculous Rift se va lansa la începutul anului 2016. Pe lângă asta, un sfert din căutările de pe Internet sunt legate de pornografie.

    “Foarte multă lume are rezerve cu privire la sexul cu roboţi, însă treptat o să se obişnuiască cu acest aspect. Odată cu dezvoltarea roboţilor şi a inteligenţei artificiale, oamenii vor putea crea legături emoţionale puternice cu roboţii, iar rezervele legate de acest aspect se vor elimina treptat”, a declarat el.

    Aceeaşi idee este susţinută şi de dr. Helen Driscoll, o autoritate în domeniul psihologiei sexuale şi a relaţiilor. Deşi poate părea un concept science fiction, ideea nu este nouă. Iar relaţia cuiva cu un obiect neînsufleţit apare într-un mit grecesc: un sculptor a cioplit o statuie reprezentând o femeie atât de frumoasă, încît s-a îndrăgostit el însuşi de ea. La rugămintea sa, Afrodita, zeiţă iubirii, a dat viaţă pietrei. Din legendă s-a desprins şi termenul de „pigmalionism“, care descrie atracţia sexuală a unui om faţă de o statuie sau de un obiect neînsufleţit.

    Helen Driscoll susţine că interacţiunile cu roboţi se vor schimba dramatic în următorii ani şi că până în 2070 relaţia omului cu un robot ar intra în normalitate. „Tindem să abordăm aspectele legate de realitatea virtuală şi sexul cu roboţi în raport cu condiţiile sociale existente acum. Dar să ne gândim că în urmă cu 100 de ani multe dintre normele sociale din ziua de azi nici nu existau“, a spus Driscoll pentru Daily Mirror. Psihoterapeutul Bogdan Lucaciu este de părere că afirmaţia lui Driscoll „nu este de domeniul SF, ci de domeniul prostiei“, motivând că jucăriile erotice există deja pe piaţă şi că „probabil peste 50-60 de ani ele (jucăriile) vor fi eventual mai complexe tehnologic, probabil programabile ad libitum. Doar că relaţia sexuală nu e doar actul în sine, ci presupune cucerire, şarm, provocare“, a completat Lucaciu.

    De fiecare dată implementarea unei tehnologii noi a dus la modificări în comportament. „Tehnologiile de masă sunt prost folosite la început, se suprautilizează“, spune sociologul Alfred Bulai. Şi, fără îndoială, tehnologiile noi ne schimbă modul cum trăim şi cum percepem viaţa.

    Numai în ultimii 60-70 de ani s-au produs schimbări semnificative în domeniul sexualităţii şi legate de căsătorie. În 1950 vârsta medie a bărbatului căsătorit era de 22 de ani, iar a femeii de 20 de ani. În prezent, vârsta medie a crescut la bărbaţi la 28 de ani şi la 26 de ani pentru femei. De asemenea, procentul bărbaţilor necăsătoriţi a crescut la 14% de la 6% în 1980.

    În plus, comunicarea şi modul cum relaţionăm s-au schimbat. Tindem să comunicăm mult mai mult prin SMS-uri şi pe aplicaţiile de mesagerie online. Fotografii care de multe ori ar fi catalogate drept intime devin publice pe Instagram. Pe Facebook întâlnim foşti colegi de şcoală care în trecut ar fi dispărut din viaţa noastră şi ex-parteneri răsar în fluxul reţelelor sociale, ceea ce duce la o permanenţă nenaturală, nemaiîntâlnită până acum. Şi, nu în ultimul rând, cu ajutorul unor aplicaţii găsim parteneri pentru o conversaţie, pentru o ieşire în oraş sau poate chiar mai mult, în doar câteva momente, prin intermediul telefonului mobil.

    Tinder, una dintre cele mai cunoscute aplicaţii de dating, este un joc pe care-l joci până câştigi, pentru că fiecare respingere este completată, într-un final, de o potrivire (match). Posibilităţiile de parteneri cresc exponenţial, iar acest lucru duce la următoarea întrebare: oare potenţialii parteneri devin dispensabili? De ce să te limitezi la unul singur, când mai târziu ai putea găsi alţi doi-trei parteneri, poate chiar mai atractivi? „Îndrăgostirile online de persoane sunt frecvente. Doar că persoanele virtuale de la celălalt capăt al relaţiei nu-şi prezintă decât faţete favorabile imaginii celui îndrăgostit. Cel care are tendinţa să se îndrăgostească de idei, descrieri, gânduri completează ceea ce nu percepe direct din propria imaginaţie, idealizând“, este de părere Lucaciu.

    Nu trebuie să mergem în viitor pentru a da peste roboţi sau peste inteligenţă artificială, fie ea chiar minimală, în spaţiul destinat până acum doar oamenilor – flirtul, amorul. Mult pomenitul site Ashley Madison, platforma prin care bărbaţii şi femeile pot avea o aventură, a creat prima femeie artificială în 2002, pe care a denumit-o „Sensuous Kitten“, după cum a dezvăluit publicaţia Gizmondo. Kitten şi alţi mii de boţi aveau misiunea de atragere a utilizatorilor pentru a deveni membri plătitori. Boţii trimiteau mesaje utilizatorilor cu conturi gratuite, iar, dacă aceştia voiau să răspundă, trebuia să plătească. Un truc ieftin, dar eficient. Potrivit aceleiaşi publicaţii, 80% dintre plătitori, atraşi de profilurile false, au plătit doar pentru a răspunde unui robot.

    Cum spune Carole Lieberman în cartea sa Bad Boys, datingul s-a transformat dintr-o întâlnire romantică într-un fel de shopping online, în căutarea produsului potrivit, bifând casete într-un tabel.

    Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile care s-au schimbat de-a lungul timpului, chestiuni pe care nu şi le-ar fi imaginat nimeni în urmă cu 50 de ani, cu excepţia viitorologilor sau scriitorilor de science fiction.

    Ideea realităţii virtuale a fost alimentată de romanele SF şi de filme încă din anii ’50. 40 de ani mai târziu, când calculatoarele personale au devenit populare, mai multe companii au încercat să concretizeze această idee. Nu au reuşit, tehnologia nu era destul de avansată. Acum mai multe companii sunt convinse că vor revoluţiona industria divertismentului, dar şi reţelele sociale. Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, pare să fie de acord, el pariind nu mai puţin de 2 miliarde de dolari pe realitatea virtuală, prin achiziţia Oculus Rift, kitul ce se va pune în vânzare la începutul anului viitor.

    Nu este primul dispozitiv de acest fel care va ajunge pe piaţă, dar este unul dintre cele mai sofisticate şi printre cele mai promiţătoare. Şi alte companii speră să prindă un bilet la clasa I în trenul realităţii virtuale: Sony ne oferă un produs asemănător numit Morpheus, iar HTC, Google sau Samsung sunt şi ele interesate. Zuckerberg este convins că realitatea virtuală va schimba modul cum oamenii interacţionează cu calculatoarele, felul cum oamenii vor comunica. Psihoterapeutul Bogdan Lucaciu nu crede că o asemenea tehnologie „va influenţa pozitiv relaţiile dintre oameni, ci cel mult poate produce confuzie dacă nu este luată ca un joc. Poate fi utilizată în terapia unor tulburări psihice, dar în mod limitat şi utilizată adecvat. Ca dezavantaj e posibila dependenţă de virtual, deoarece pot stimula aceleaşi zone ale creierului pe care le stimulează unele droguri“.

  • 590 răman fără loc de muncă după ce a fost deschisa prima fabrică operată doar de roboţi din China

    O firmă chineză a înfiinţat prima fabrică fără oameni în oraşul Dongguan, unde toate procesele sunt operate de roboţi, o soluţie futuristică, care  elimină dependeţa de muncitori a Chinei, scrie The Economic Times

    În fabrica, Changying Precision Technology, toate procesele sunt operate de computere, roboţi şi camioane de transport automatizate. 60 de roboţi produc componente de telefoane mobile zi şi noapte, pe 10 linii de productie, relatează ziarul condus de statul chinez.
    Fiecare linie de producţie are doar trei supraveghetori care verifică şi monitorizează muncă roboţilor. În urmă cu câteva luni, fabricaţia era realizată de 650 de muncitori.

    În momentul de faţă sunt angajati doar 60 de oameni, număr ce va fi redus la 20 în viitor, a declarat Luo Weiqiang, managerul general al companiei. “În următorii doi ani, numărul roboţilor va ajunge la 1.000, iar 80% din procesul de producţie va fi asigurat de către roboţi “, a spus Chen Qixing, preşedintele Changying Precision Technology .

    Un raport al companiei susţine că rata produselor defecte a scăzut de la 25% la 5% odată cu introducerea roboţilor, iar capacitatea de producţie aproape s-a triplat.