Tag: rezerve

  • Guvernul a avizat Lista persoanelor propuse pentru funcţia de judecător din partea României la CEDO

     Cei patru au fost anunţaţi vineri de către comisia de selecţie.

    Lista principală, pe care sunt trecuţi, în ordine alfabetică, Bianca Andrada Guţan, Iulia Antonella Motoc şi Florin Streteanu, va fi înaintată Consiliului Europei de către Guvern, după obţinerea avizului comisiilor juridice şi pentru drepturile omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună.

    Judecătorul român la CEDO va fi ales de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dintre cei trei candidaţi propuşi de Guvernul României.

    Pentru funcţia de judecător din partea României la CEDO au mai candidat Cristina Coteanu şi Paul Vasilescu, aceştia susţinând interviul miercuri, la Ministerul Justiţiei. La interviu nu a mai participat procurorul Codrin Miron, de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Arad, care s-a retras.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Americanii ne înzecesc rezervele de gaze

    România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin intermediari, la preţuri ridicate. România se plasează pe locul al treilea în UE privind rezervele de gaze de şist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA. În ceea ce priveşte petrolul prins sub formaţiuni de rocă de şist în România, EIA estimează un volum de 300 milioane de barili, faţă de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zăcăminte.

    Astfel, potrivit estimărilor instituţiei americane, explorarea zăcămintelor de şist ar creşte cu 50% rezervele de petrol ale României şi de peste 10 ori rezervele de gaze naturale. În Europa, excluzând Rusia şi Ucraina, rezervele nedescoperite de gaze de şist sunt estimate de EIA la un total de 13.308 miliarde metri cubi, de peste 3 ori mai mult faţă de rezervele dovedite estimate la 4.105 metri cubi.

    După Polonia, Franţa şi România, în topul rezervelor de gaze de şist din Europa urmează Danemarca (906 miliarde metri cubi), Marea Britanie şi Olanda (736 miliarde metri cubi fiecare), Bulgaria şi Germania (481 miliarde metri cubi fiecare), respectiv Suedia (283 miliarde metri cubi) şi Spania (226 miliarde metri cubi). Rusia are, de asemenea, rezerve substanţiale de gaze de şist, estimate la 8.126 miliarde metri cubi, volum de câteva ori mai mic faţă de rezervele convenţionale ale ţării.

    În România, grupul american Chevron deţine mai multe licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist, în judeţul Vaslui şi în Dobrogea. Compania intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

  • Iulia Motoc, Florin Streteanu şi Bianca Guţan, propuşi pentru funcţia de judecător la CEDO

     Ministerul Justiţiei a anunţat, vineri, că în urma audierii candidaţilor înscrişi în procesul de selecţie pentru funcţia de judecător, în numele României, al Curţii Europene a Drepturilor Omului, Comisia de selecţie i-a propus pe Iulia Antonella Motoc, Bianca Andrada Guţan şi Florin Streteanu. Pe lista de rezervă a fost selecţionat Tudor Panţîru.

    Cele două liste au fost înaintate Guvernului, pentru aprobare şi transmitere către Parlament.

    Lista principală, pe care sunt trecuţi, în ordine alfabetică, Bianca Andrada Guţan, Iulia Antonella Motoc şi Florin Streteanu, va fi înaintată Consiliului Europei de către Guvern, după obţinerea avizului comisiilor juridice şi pentru drepturile omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză: Italia are şansa să devină ar treilea mare producător de petrol al Europei. “E un zăcământ gigant, potenţialul este uriaş”

     Basilicata, o provincie muntoasă şi puţin populată din arcul cizmei italiene, are rezerve de ţiţei de peste 1 miliard de barili, iar grupul italian Eni şi Total din Franţa intenţionează să dubleze cantitatea extrasă în regiune şi să majoreze producţia de petrol a Italiei la aproape 200.000 de barili pe zi, relatează Bloomberg.

    Italia ar deveni astfel al treilea mare producător de petrol din Europa, după Marea Britanie şi Norvegia.

    De la începerea producţiei în anii ’90, dezvoltarea exploatărilor din Basilicata a fost împiedicată de campanii ecologiste şi birocraţie, dar aceste impedimente sunt eliminate întrucât prioritatea guvernului este relansarea economiei aflată în scădere în ultimele şase trimestre, potrivit analiştilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internetul de rezervă

    Mi s-a întâmplat în două rânduri să proiectez nişte aplicaţii care, după o vreme, au devenit vitale pentru clienţii respectivi. O întreagă ramură a afacerii se baza pe aceste softuri care, dacă ar fi încetat să funcţioneze, ar fi putut pune la pământ un întreg business. Cum se ajunge aici e oarecum dificil de explicat, dar ideea de bază este că acest gen de aplicaţii modifică modul cum oamenii lucrează şi, cu timpul, ajung să nu mai cunoască procedurile clasice pe care aplicaţia le modelează. Nici măcar formularele de la care s-a pornit nu mai există, totul este digital şi ireversibil. Iar când se întâmplă să rămâi singurul care cunoaşte toate detaliile, situaţia devine tensionată, pentru că ai garanţia că la un moment dat ceva se va întâmpla. De exemplu, un upgrade al softurilor de bază va aduce nişte incompatibilităţi între noile versiuni. Şi încă o mie de alte scenarii catastrofice. Aceasta este, în variantă narativă, definiţia expresiei „mission critical„.

    Există însă o aplicaţie vitală la nivel global: internetul. Ce s-ar întâmpla dacă, la un moment dat, internetul ar înceta să funcţioneze? Da, nu am mai avea acces la Facebook şi n-am mai afla ce ghiduşii a mai făcut pisica prietenului virtual din Australia. Pe lângă asta, s-ar mai ivi unele neplăceri: băncile n-ar mai putea funcţiona, iar sistemele de plăţi s-ar opri instantaneu, avioanele n-ar mai zbura, industrii întregi ar fi puse la pământ, numeroase lanţuri comerciale s-ar rupe. Nu avem nici o siguranţă că reţelele de electricitate ar mai putea să transporte curentul, dar dacă totuşi ar reuşi, s-ar putea ca telefoanele să nu mai aibă ton, iar ecranele televizoarelor să nu ne arate nimic. Dependenţa noastră faţă de internet este atât de mare, încât nici măcar nu ne putem imagina consecinţele, însă cu siguranţă am fi confruntaţi cu o imensă catastrofă.

    Se poate oare întâmpla aşa ceva? Unii vor argumenta că internetul a fost proiectat ca să fie indestructibil, iar abilităţile sale de a se restructura dinamic îl feresc de un astfel de scenariu. E doar un set de protocoale. Însă există demonstraţii limpezi privind vulnerabilităţi native ale protocolului TCP şi exemple practice în care o simplă eroare într-un soft instalat pe un router a ţinut la sol avioanele din mai multe state americane. Dacă simple erori umane de operare sau de programare produc adesea efecte greu de anticipat, ne putem pune problema ce se poate întâmpla în condiţiile unor atacuri anume gândite să paralizeze mediul de comunicaţii dintr-o anumită regiune.

    Într-o recentă prezentare susţinută în cadrul conferinţelor TED, Danny Hillis explică faptul că internetul nu a fost conceput pentru a susţine aplicaţiile de astăzi şi nici pentru această uriaşă răspândire. În plus, atât protocoalele, cât şi operarea reţelei se bazează pe încredere: se asumă din start faptul că participanţii sunt „bine intenţionaţi„ şi respectă protocoalele şi regulile jocului. Analogia pe care Hillis o face cu sistemul financiar este elocventă: şi acesta a fost conceput pe baza unor reguli simple şi a încrederii, însă extinderea sa dincolo de scopul iniţial l-au făcut vulnerabil şi greu de controlat, consecinţele fiind uneori catastrofice. Punem acum la un loc internetul şi sistemul financiar global şi obţinem un risc la puterea a doua.

    Problema (dacă se poate spune aşa) este că internetul funcţionează prea bine. Este foarte eficient, ieftin şi versatil, aşa că tot mai multe sfere ale societăţii tind să se bazeze pe serviciile sale, iar oamenii preferă să-i ignore fragilitatea. Utilizatorii se gândesc exclusiv la securitatea computerelor şi a datelor lor şi concep sisteme locale de securitate (de pildă, reţele virtuale private), dar nu par preocupaţi de siguranţa de ansamblu a mediului de comunicaţii. Danny Hillis – unul dintre pionierii internetului – este de părere că avem nevoie de o soluţie de rezervă, de „Planul B„, şi că acesta nici măcar nu este greu de realizat.

    Fibrele şi sârmele există, undele radio de asemenea, aşa că nu e nevoie decât de un nou set de protocoale. Şi nici măcar nu-i nevoie de performanţă. Vorba americanilor: „Better safe than sorry„.
     

  • Eugen Sinca, BCR: BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară în luna septembrie

     “Noi (analiştii BCR – n.r.) aveam ca estimare reducerea dobânzii de politică monetară în luna noiembrie. Acum credem că reducerea va fi operată mai devreme, cred că în septembrie ar putea coborî de la 5,25% la 5%”, a afirmat Sinca într-o conferinţă de presă.

    El a răspuns astfel unei întrebări referitoare la decizia băncii centrale de a reduce prognoza de inflaţie de la 3,5% la 3,2% pentru acest an, spunând că BNR va acţiona în sensul reducerii dobânzii cheie după ce va avea la dispoziţie datele despre inflaţia din prima parte a anului.

    Estimarea BCR privind inflaţia României în 2013 este de 3,6%, bazată pe creşterea preţurilor administrate, respectiv la gaze şi electricitate.

    “În 2014, în a doua jumătate a anului vedem o reducere a rezervelor minime obligatorii la lei, însă după 2-3 reduceri consecutive a dobânzii de politică monetară cu câte 0,25 puncte procentuale. Rezervele la valută nu cred că vor fi reduse în următorii unu-doi ani”, a adăugat Sinca.

    Analistul şef al BCR estimează o dobândă cheie de 4,5% anul viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul ţărilor care deţin cele mai mari rezerve de aur din lume. Pe ce loc e România

    Rezerva de aur a României era la finalul lunii martie de 103,7 tone, valoarea acesteia situându-se la 4,178 miliarde de euro, conform BNR. Rezervele internaţionale au ajuns la sfârşitul primului trimestru la 36,4 miliarde de euro.

    Rezerva de aur reprezenta în martie aproximativ 11,5% din rezerva internaţională totală a BNR. SUA şi Germania deţin cele mai mari rezerve de aur, care reprezintă 70% din rezervele totale ale băncilor centrale din aceste ţări. De la înfiinţarea BNR, în 1880, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice – războaie şi decizii politice -, dar şi de ciclurile de creştere economică.

    România era în 2010 pe locul 21 din cele 35 de ţări ale lumii care deţin rezerve de aur, depăşind ţări mai bogate ca Polonia (102,9 tone de aur în rezervă), Australia (79 de tone), Danemarca (66 de tone), Coreea de Sud (14 tone), Cehia (12 tone) sau Canada (3 tone).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

    Citiţi o analiza a clasamentului ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur din lume pe zfcorporate.ro

     

  • BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la 5,25%

     “În şedinţa din 2 mai 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an; gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Banca centrală a aplicat ultima reducere de dobândă în martie 2012, de la 5,5% pe an la 5,25% pe an.

    La finalul lunii martie, cu o zi înainte de şedinţa de politică monetară anterioară, Isărescu a declarat că, deşi economie se află încă în recesiune, se manifestă în continuare anticipaţii inflaţioniste, ceea ce nu permite băncii centrale să reducă dobânzile. El a vorbit şi de nevoia de stabilitate a dobânzilor, arătând că o bancă centrală nu se poate “juca”, să reducă dobânda şi la puţin timp să aplice o creştere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Scăderea preţului aurului a redus cu 560 miliarde de dolari valoarea rezervelor băncilor centrale şi FMI

     Băncile centrale deţin 31.694,8 tone metrice de aur, reprezentând 19% din deţinerile totale la nivel global, potrivit datelor World Gold Council, transmite Bloomberg.

    Aurul s-a apreciat timp de 12 ani consecutivi până în luna septembrie a anului 2011, când a atins preţul record de 1.923,7 dolari pe uncie (aproximativ 61,8 dolari pe gram). Ulterior, cotaţia metalului preţios a intrat pe o pantă predominant descendentă şi se plasează acum la aproape 30% sub nivelul record din 2011.

    La preţurile record din vara lui 2011, rezervele băncilor centrale şi ale FMI valorau aproape 2.000 miliarde de dolari.

    SUA şi Germania deţin cele mai mari rezerve de aur, care reprezintă 70% din rezervele totale ale băncilor din aceste ţări. Rusia, aflată pe locul 7 în topul rezervelor, cu 976,9 tone, a cumpărat masiv aur în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul aurului scade cu 7,7%, din cauza temerilor că Cipru va vinde din rezervele băncii centrale

     Piaţa metalelor a fost afectată puternic şi de publicarea unor date sub aşteptări privind economia Chinei, unul dintre cei mai mari importatori de materii prime, potrivit MarketWatch. Preţul cuprului a pierdut 2%, iar cotaţia petrolului a scăzut, de asemenea.

    Contractele pentru aur cu livrare în iunie au recuperat o parte din pierderi şi se tranzacţionau în scădere cu 7,43%, la 1.389,9 dolari pe uncie, după ce au atins un declin maxim de 7,75% pe parcursul zilei, respectiv 160,4 dolari, la 1.385 dolari pe uncie. Săptămâna trecută aurul a pierdut 4,7%, cu o scădere de 4,1% vineri.

    Traderii şi analiştii au invocat mai multe motive pentru declinul aurului din ultimele zile.

    Încrederea a fost afectată de mai multe tăieri ale preţurilor ţintă pentru aur de către mari grupuri bancare, precum şi de retragerea unor investitori de pe produse financiare legate de aur.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro