BusinessMagazin

Tag: retete

  • Schimbările din spectacolul media global

    Mediul este mesajul„, titlul unui capitol predat în cadrul facultăţilor de comunicare din întreaga lume, este o expresie care îi aparţine lui Marshall McLuhan, un teoretician al secolului XX care a studiat instrumentele puternice de influenţă socială, printre care şi media. Propoziţia se traduce prin faptul că, de multe ori, modul cum conţinutul este publicat joacă un rol important nu doar prin conţinutul livrat, ci şi prin caracteristicile mediului însuşi. Astfel spus: existenţa televiziunii sau a Internetului este mai importantă în sine decât conţinutul programelor difuzate. Cât de mult din sensul expresiei lui McLuhan s-a păstrat astăzi, când canalele media se înmulţesc zilnic?

    „Am putea să vorbim despre succesul în industria media, în contextul provocărilor actuale aduse de Internet şi noile tehnologii ore întregi, dar, pe scurt, am observat că, în pofida alegerilor infinite pe care le oferă Internetul, oamenii se întorc săptămânal către aceleaşi 10-15 site-uri pe care le-au urmărit anterior, iar, în ce priveşte televiziunea, în ultimii 70 de ani, indiferent că în piaţă existau zeci, sute sau chiar mii de posturi, oamenii se întorceau mereu către aceleaşi aproximativ zece posturi preferate„, spune Jean-Briac Perrette, preşedinte al Discovery Networks International, pe care l-am întâlnit în cadrul evenimentului Discovery Communications Upfront 2014-2015, prin care compania americană şi-a prezentat grila de programe pentru noul an advertiserilor şi presei din întreaga lume.

    Anterior funcţiei ocupate la Discovery, Perrette a lucrat timp de 11 ani în cadrul NBCUniversal, unde a fost responsabil de distribuţia conţinutului TV şi a filmelor pe mai multe platforme, dar a avut şi un rol important în dezvoltarea Hulu, televiziunea online lider pe pieţele din Statele Unite ale Americii.

    Părerea personală a lui Perrette este că, într-o lume în care alegerile sunt din ce în ce mai multe, consumatorii sunt tentaţi să se orienteze către două direcţii: pe de o parte, le place posibilitatea de a alege, aceasta fiind atrăgătoare din punctul de vedere al libertăţii pe care o oferă, iar pe de altă parte, pot fi copleşiţi de oferta variată şi se întorc către brandurile cu care s-au obişnuit. „În această infinită lume de alegeri care se proliferează tot mai mult, reţeta succesului este asigurată de mărci cu renume şi de calitatea produselor oferite; oamenii vor ghiduri de încredere care să îi ajute să navigheze prin multitudinea de informaţii„, adaugă el. „Ne aflăm într-un moment de tranziţie: deşi există discuţii ample legate de digitalizare, cea mai mare audienţă este creată încă de televiziune; iar fenomenul orientării spre alte canale de comunicare este abia la început.„

    În acest context, direcţia merge de la o platformă de Pay TV spre o companie video disponibilă pe toate tipurile de ecrane, nu doar pe televizor. „Cele două direcţii înspre care va evolua experienţa video sunt crearea mai multor modalităţi pentru ca fanii să interacţioneze cu conţinutul, personajele şi poveştile create, complementar cu ce se întâmplă pe ecrane, dar şi difuzarea a tot ce există în acest moment la televizor pe toate dispozitivele inteligente.„

    Perrette a observat că, în ce priveşte conţinutul, poveştile pe care consumatorii le aşteaptă de la mediile digitale sunt aceleaşi cu cele pe care le vor pe mijloacele tradiţionale media, cum ar fi televizorul: poveşti mari şi personaje importante: „Chiar dacă vor exista investiţii orientate din ce în ce mai mult în direcţia mediilor partenere mijloacelor tradiţionale de comunicare, aceasta fiind o schemă relativă aflată în creştere, cea mai mare parte a investiţiilor merge în direcţia conţinutului„. Aspect demonstrat şi de valoarea pe care compania intenţionează să o cheltuiască în construirea de conţinut pentru noul sezon: 1,5 miliarde de dolari, potrivit unui videoclip parte a prezentării Discovery Upfront care s-a desfăşurat recent la New York.

  • “The Arousal”, îngheţata care conţine Viagra şi are gust de şampanie

    Sortimentul de îngheţată, numit “the arousal”, conţine 25 mg de Viagra şi o cantitate mică de şampanie, relatează Fox News. Charlie Harry Francis, creatorul reţetei, susţine că “introducerea cantităţii de Viagra a fost uşoară, partea complicată fiind să îi dăm gustul de şampanie.”

    Ideea a venit din partea unui client, care a cerut această combinaţie bizară pentru o petrecere. Francis nu a putut dezvălui numele clientului deoarece semnase un acord de confidenţialitate, dar a spus că acesta a fost extrem de mulţumit de rezultat.

    Producătorul de îngheţată mai are o serie de arome ciudate, precum mojito cu mure sau dulciuri cu gust de hrean.

  • Cum poţi să ai succes în orice folosind strategia lui Jerry Seinfeld

    Cel mai impresionant aspect legat de cariera lui Seinfeld este consecvenţa: în fiecare an, face spectacole şi asigură distracţia publicului la un nivel înalt. Rezultatele lui pot fi comparate cu munca oricăruia dintre noi. Vrem să facem ceva, dar ne luptăm pentru a ne duce la capăt intenţiile. Vrem să facem sport, dar nu găsim motivaţie. Vrem să ne atingem scopurile, dar, dintr-un motiv sau altul, tindem să amânăm mereu a face ceva în direcţia lor.

    Care este diferenţa? Ce face Jerry Seinfeld pentru a evita procrastinarea şi de a produce în mod constant lucruri de calitate? Ce face Seinfeld în fiecare zi şi majoritatea lumii nu ?

    “Strategia Seinfeld”

    Brad Isaac era un tânăr comediant care intra în circuitul comedianţilor. Într-o seară se afla într-un club în care avea un spectacol şi Jerry Seinfeld. Isaac a împărtăşit într-un interviu acordat revistei Lifehacker modul în care a descurs întâlnirea din culise cu Seinfeld şi sfatul pe care i l-a dat acesta.

    “Pentru a fi un comedian mai bun, trebuie să faci glume mai bune, iar pentru a face glume mai bune, trebuie să scrii în fiecare zi”, i-a spus actorul.

    Seinfeld l-a sfătuit să cumpere un calendar mare de perete în care să bifeze cu un X fiecare zi în care îşi scria glumele. “După câteva zile, vei avea un lanţ. Dacă reuşeşti să faci acest lucru zilnic, lanţul va creşte din ce în ce mai mult. Îţi va plăcea să vezi lanţul, iar singura ta misiunea este să nu îl întrerupi”.

    Seinfeld nu a menţionat nimic despre rezultate. Nu conta dacă era motivat sau nu, dacă scria glume bune sau proaste, dacă le transforma în spectacole – tot ceea ce conta pentru Seinfeld era menţinerea lanţului neîntrerupt.

    Acesta este unul dintre secretele simple ale productivităţii şi consecvenţei remarcabile ale lui Seinfeld. Ani întregi, comediantul s-a concentrat să nu rupă lanţul.

    Cum poţi să foloseşti strategia Seinfeld în propria viaţă

    Performerii de top din orice domeniu – atleţi, muzicieni, CEO, artişti – sunt cu toţii mai consecvenţi decât colegii lor. Livrează zilnic produse de calitate în timp ce toţi ceilalţi sunt doborâţi de urgenţele vieţii cotidiene şi duc o luptă constantă între procrastinare şi motivaţie. Majoritatea oamenilor sunt demotivaţi şi se îndepărtează de la traiectoria spre o poziţie superioară după ce au o zi proastă la birou sau un antrenament slab în timp ce performerii de top revin pe traseul corect în următoarea zi.

    Strategia Seinfeld funcţionează pentru că ajută la abaterea concentrării asupra performanţei individuale şi axarea acesteia înspre procesul propriu-zis. Nu contează cum te simţi, cât de inspirat sau cât de genială a fost munca ta în ziua respectiva, ceea ce contează este “să nu rupi lanţul”. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să vă luaţi un calendar şi să vă începeţi lanţul.

    Există totuşi un lucru de care ar trebui să ţineţi cont în Strategia Seinfeld. Trebuie să alegeţi o misiune care este suficient de importantă pentru a face diferenţă, dar destul de simplă pentru a putea fi realizată.

    Ar fi minunat dacă aţi putea să scrieţi zece pagini pe zi pentru cartea voastră, dar acesta nu este un lanţ sustenabil. Sună foarte bine în teorie, dar această misiune v-ar epuiza în scurt timp.

    Primul pas este alegerea unei sarcini care să fie suficient de simplă pentru a fi sustenabilă, dar în acelaşi timp trebuie să vă asiguraţi că acţiunile voastre sunt suficient de importante încât să conteze.

     

     

  • Povestea tinerei care face marketing pentru şase branduri în România. Unde vrea să poziţioneze KFC

    Nu prea sunt pe principiul nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. Uneori se pot aduna prea multe de făcut într-o singură zi.„ În biroul din piaţa Charles de Gaulle, situat deasupra restaurantului KFC, bucureşteanca Monica Eftimie îşi petrece cel puţin opt ore pe zi, deşi admite că în zilele pline programul se poate încheia târziu în noapte. După mulţi ani petrecuţi departe de România, Eftimie gestionează astăzi imaginea de pe piaţa locală a brandurilor KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, Hard Rock Cafe, Paul şi Cinnabon.

    A hotărât că vrea să studieze în afara României încă din perioada liceului, după ce coresponda cu mai mulţi prieteni plecaţi cu familiile în străinătate. „Îmi doream să fac ceva în sfera comunicării şi îmi doream să învăţ altundeva. Pentru că nu trebuia să-mi aleg din primul an specializarea, am ales Statele Unite„, povesteşte Eftimie. Universitatea Northwestern din Chicago i-a acceptat cererea şi la 18 ani tânăra ajungea la una dintre cele mai bune universităţi de profil, aflată în top zece în SUA.

    „Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o acolo este că în lumea asta trebuie să ştii să fii un team-player, dar în egală măsură să ştii că eşti de fapt singur şi ajungi în vârf doar dacă lupţi pe cont propriu. Am fost surprinsă de acest individualism mascat.„ Tot în facultate a obţinut un program de schimb de experienţă de patru luni la Paris, unde a lucrat în departamentul de marketing al grupului Accor, care deţine hotelurile Sofitel şi Novotel.

    După patru ani de studiu, a decis să revină în România în 2000, unde s-a angajat în departamentul de marketing al McDonald’s, afacere condusă la acea vreme de Marian Alecu, primul angajat al lanţului de restaurante, ajuns ulterior director general. „Nu era identic cu ce se întâmpla în State, dar erau lucruri asemănătoare. După doi ani, m-am gândit că dacă vrei să creşti un business în România e bine să ai şi experienţa americană.

    Bugetele, consumatorii, strategia diferă„, spune Eftimie, care a ales să plece din nou la un MBA din sfera marketingului la universitatea Georgetown din Washington. Accentul american şi cuvinte precum „dream job„ sau „study abroad„ sunt fluente în discursul managerului, care admite că nu este o puristă, dar încearcă să nu folosească prea multe cuvinte în limba engleză. „M-am întors în România crezând că pot schimba lumea de aici cu ce am învăţat acolo.

    Nu a fost chiar aşa. Nu sunt o idealistă, dar cred că e bine să credem şi să încercăm lucrul acesta.„ În 2007, a ales să încerce industria financiar-bancară, aşa că a lucrat în marketing pentru servicii în cadrul Millennium Bank, bancă aflată la debutul pe piaţa locală, dar a înţeles repede că prima ei dragoste, mâncarea, este „mai apropiată de inima mea„.
     

  • Cele 14 porunci ale succesului. Ce trebuie să faci ca să îţi schimbi viaţa

    1. Trebuie să dai telefonul pe care îţi este frică să îl dai.

    2. Trebuie să te trezeşti mai devreme decât îţi doreşti.

    3. Trebuie să oferi mai mult decât primeşti în scurt timp.

    4. Trebuie să îţi pese mai mult de ceilalţi decât le pasă celorlalţi de tine.

    5. Trebuie să conduci chiar şi atunci când încă nu te urmează nimeni.

    6. Trebuie să te legi de detalii atunci când pare mai uşor să le elimini.

    7. Trebuie să cauţi propriile explicaţii chiar şi atunci când ţi se spune că trebuie să accepţi faptele.

    8. Trebuie să livrezi rezultate atunci când oferirea de scuze reprezintă o opţiune.

    9. Trebuie să faci greşeli, chiar dacă asta te pune într-o lumină proastă.

    10. Trebuie să încerci, să eşuezi, iar apoi să încerci din nou.

    11. Trebuie să fii generos cu oamenii care au fost cruzi cu tine.

    12. Trebuie să atingi deadline-uri care par nerezonabile şi să livrezi rezultate incredibile.

    13. Trebuie să răspunzi de propriile fapte chiar şi atunci când lucrurile nu merg cum ţi-ai dori. .

    14. Trebuie să continui să te îndrepţi spre ceea ce vrei, indiferent de obstacolele din faţa ta.

    Sursa: Business Insider
     

  • Gustaţi câteva noutăţi din bucătăria medievală

    Aceştia apelează la cărţi de bucate de demult, pe care le folosesc în modificarea meniurilor localurilor la care activează.Un astfel de exemplu este Adam Leonti, care a devenit şef peste bucătăria celebrului restaurant Vetri din Philadelphia în urmă cu câţiva ani, unde a introdus reţete inspirate de lucrări cum ar fi cartea de bucate a lui Marcus Gavius Apicius din secolul al V-lea, “De Re Coquinaria” ori “Opera di Bartolomeo Scappi” din 1570.

    Mai mult, Leonti merge frecvent în Italia, unde discută cu localnicii şi caută atent prin arhivele primăriilor din diverse localităţi reţete vechi de secole, găsind, de exemplu, una de pâine fără sare creată în Toscana în secolul al XIII-lea pentru a protesta împotriva birului pe sare.

    Jori Jayne, coproprietară a restaurantului Fish&Game din Hudson, New York, apelează la cărţi vechi scrise pentru a le învăţa pe femei cum să fie bune gospodine, una dintre cele mai importante fiind “The Martha Washington Cookbook”, carte de bucate care conţine culegerea de reţete din familia soţiei primului preşedinte al SUA, George Washington.

    La rândul său, Shane McBride, colecţionar pasionat de vechi cărţi de bucate, s-a inspirat din colecţia sa, mai precis din nişte lucrări scrise în urmă cu câteva zeci de ani despre vinurile şi mâncărurile provinciale franţuzeşti pentru a stabili meniul unui local pe care a fost solicitat să-l transforme.

    Motivul pentru care toţi aceşti maeştri bucătari îşi caută inspiraţia în trecut este simplu: credinţa că, în domeniul culinar, metodele verificate în timp sunt mai bune decât inovaţia.

  • Noul www.csid.ro – citeşte-l sănătos!

    Astfel, noul www.csid.ro devine un spaţiu dinamic în care userii au acces la cei mai buni specialişti, primesc informaţii relevante legate de tot ce e nou în materie de wellness şi au la dispoziţie aplicaţii care le oferă informaţii utile în lupta cu kilogramele.

    Cu un conţinut exact şi permanent updatat, secţiunea dedicată sănătăţii din noul www.csid.ro reprezintă cel mai accesibil şi util instrument în prevenirea afecţiunilor şi adoptarea unui regim de viaţă sănătos, precum şi un sprijin real în lupta împotriva problemelor de sănătate.

    Structurată pe categorii de conţinut, secţiunea de sănătate din noul www.csid.ro îşi propune să acopere întreaga arie medicală livrând userilor date exacte ce pot fi filtrate după mai multe criterii. Astfel, aceştia obţin exact informaţia căutată şi toate detaliile relevante.

    Noul www.csid.ro îşi surprinde userii şi cu un quiz captivant: Sănătatea de la A – Z. Utilizatorii sunt invitaţi să descopere cât de bine stăpânesc noţiuni din domeniul medical.

    Mai multe detalii aici: http://www.csid.ro/concursuri/completeaza-quiz-ul-sanatatea-de-la-a-la-z-si-castiga-11689968/

  • Cum se prepară cea mai rapidă îngheţată din lume (VIDEO)

    Aşa s-a întâmplat cu Peter Barham, profesor de fizică la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, care, după ce a dat greş cu o omletă ce părea simplu de preparat, s-a apucat să studieze reţetele pentru a înţelege ştiinţific principiile care duc la reuşita preparatelor, scrie Financial Times. Primul om de ştiinţă care s-a preocupat de acest subiect a fost Nicholas Kurti, întristat de faptul că omenirea e în stare să măsoare temperatura din atmosfera altor planete, dar habar nu avea ce se petrece într-un sufleu.

    Ideea de unei colaborări între oamenii de ştiinţă şi bucătari i-a venit însă lui Elizabeth Thomas, care ţinea cursuri de gătit în SUA, după ce şi-a dat seama că soţul său, fizician de formaţie, o putea ajuta cu răspunsuri în domeniul bucătăriei. Aşa a apărut Atelierul Internaţional de Gastronomie Fizică şi Moleculară organizat în anii ’90 la Erice, în Sicilia, la care participau şi Kurti şi Barham. Nu a trecut mult până când un bucătar renumit, Heston Blumenthal din Marea Britanie, i-a cerut ajutorul lui Barham, cu care se mai consultă şi în ziua de azi din când în când.

    Colaborarea dintre oamenii de ştiinţă şi bucătari a dus şi la rezolvarea misterului sufleurilor acum un deceniu, iar o problemă căreia încearcă să-i dea de capăt în ziua de azi este punctul în care un preparat “oboseşte” simţurile cu complexitatea sa, dat fiind că, spre exemplu, oamenii tind să mănânce mai puţin din dulciurile prea complexe şi mai mult din cele mai simple.

    Peter Barham în 2011, încercând să bată un nou record de viteză la prepararea îngheţatei din lapte, zahăr, arome şi azot lichid (precedentele recorduri îi aparţineau lui însuşi – 18,78 secunde în 2005 – şi lui Andrew Ross – 10,34 secunde în 2010):

  • Nicolăescu: Vrem să introducem pe reţetă medicamentul cel mai ieftin, prin noul contract cadru

     “Suntem convinşi că este bine să crească volumul de vânzări şi de desfacere de medicamente generice, din cel puţin două considerente. În primul rând, ne interesează ca cetăţeanul să aibă un acces cât mai mare la medicamente. Cetăţenii români nu sunt bogaţi, cetăţeanii români, în cea mai mare parte, cei care au nevoie de medicamente sunt bătrâni sau copii, sunt cei mai vulnerabili din punctul de vedere al veniturilor. Cu cât vom avea mai multe generice la dispoziţie, cu atât accesul lor va creşte”, a spus ministrul Eugen Nicolăescu, la Forumul Internaţional de Sănătate organizat de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

    Cel de-al doilea argument este, potrivit ministrului, că “fondurile publice vor fi mai îndestulătoare” şi “vor ajunge la cât mai mulţi”, cu cât va fi mai promovată vânzarea de medicamente generice.

    Nicolăescu a enumerat trei obiective urmărite prin parteneriatul semnat de Ministerul Sănătăţii şi APMGR, începând cu stabilirea preţului medicamentului generic, pentru care ar trebui găsită cea mai bună formulă într-o lună, do

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.

    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.