Măsurile luate deja de grup vor conduce la economii de costuri de cel puţin 120 de milioane de franci elveţieni (aproape 100 de milioane de euro) anual, la o utilizare optimizată a capacităţilor de producţie, dar şi la o alocare mai eficientă a cheltuielilor de capital. Holcim a avut în 2011 afaceri de peste 222 de milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu circa 13% faţă de anul anterior, în timp ce profitul net s-a ridicat la aproape 8 milioane de euro.
Tag: restructurare
-
Gheţea: Restructurarea sistemului bancar abia a început. În 2013 se va tăia cel puţin cât în acest an
“Cred că abia a început restructurarea. Să nu uităm că sistemul bancar, dacă ne uităm la total, este neprofitabil sau are un profit foarte subţire. Ca atare trebuie găsite soluţii de eficientizarea, produse şi servicii noi, oferte tot mai insistente pentru produsele care nu reclamă implicarea funcţionarului de ghişeu (…) Reducerea de personal va continua (…) Am văzut anul ăsta că bănci mari au redus numărul de personal, bănci mici au închis unităţi, bănci mari au închis unităţi”, a spus Gheţea la un seminar organizat de Alpha Bank, BNR şi ARB.
Şeful ARB a arătat că nu deţine date la zi privind reducerile de personal din sistem sau a numărului de sucursale închise, dar a arătat că procesul abia a început, iar în 2013 ritmul va fi cel puţin egal cu ceea ce s-a restructurat în acest an, dacă nu mult mai agresiv.
“Dacă vorbim de numărul de unităţi, eu cred că vom continua să fie reduse, pentru că nu se mai justifică menţinerea unora dintre ele, în special cele destinarte deservirii persoanelor fizice care doreau credite (…) Nu înseamnă că peste 2-3 ani, când va apărea cerere de credite, nu vom putea asista la o inversare a procesului”, a explicat Gheţea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Aproximativ 500 de angajaţi ai TVR protestează faţă de concedierile colective din televiziune
Reprezentanţii Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR – SPUS TV (sindicatul reprezentantiv din TVR, n.r.) au declarat pentru MEDIAFAX că acţiunea este spontană şi a fost declanşată în contextul în care, în noaptea de sâmbătă spre duminică, administraţia Societăţii Române de Televiziune (SRTv) a afişat pe site-ul intern al instituţiei comisiile care îi vor evalua pe angajaţii TVR în vederea aplicării planului de restructurare. “Protestăm nu neapărat faţă de aceste comisii, ci vizavi de modul în care a fost concepută această restructurare. Noi avem un proiect de restructurare, dar nu au ţinut cont de el şi nici de punctul nostru de vedere”, au spus reprezentanţii SPUS TV.
-
Grecia ar putea achita obligaţiunile investitorilor care nu au participat la restructurarea datoriei
Grecia are pe 15 mai scadente obligaţiuni în valoare de 450 de milioane de euro, care nu au fost incluse în procesul de restruturare. Autorităţile elene, după negocieri cu creditorii privaţi cu obligaţiuni emise de guvernul de la Atena, au şters circa 100 de miliarde de euro din datoria ţării. Investitori cu obligaţiuni în valoare de câteva miliarde de euro, aflate sub incidenţa legii altor state decât Grecia, au refuzat, însă, să participe. Potrivit unor surse, propunerea de plată a fost transmisă biroului premierului Lucas Papademos, care înaintea unei decizii urma să se consulte cu şeful statului şi cu liderii partidelor politice.
-
Copiii lui Zorba Grecul
Ministrul de finanţe Evangelos Venizelos şi-a lansat săptămâna trecută campania pentru preşedinţia partidului socialist, PASOK, cu un atac nu atât contra adversarilor tradiţionali din Noua Democraţie, ci contra “frontului ipocriţilor de la stânga şi de la dreapta”, compus din partiduleţe formate de către disidenţi din PASOK şi Noua Democraţie, ostili programului de austeritate fiscală şi de privatizări cu care Grecia a obţinut al doilea pachet de credite de la zona euro şi de la FMI, în valoare totală de 130 de miliarde de euro până în 2014. Grecii Independenţi, de dreapta, au luat din electoratul Noii Democraţii, ajungând la 6,5% din preferinţele electoratului, iar Stânga Democratică, Syriza şi Partidul Comunist erodează PASOK, cu scoruri de 15,5%, respectiv 12% şi 11,5%.
Era firesc să apară astfel de concurenţi, din moment ce electoratul simte nevoia să sancţioneze clanurile de elită care şi-au împărţit prin rotaţie guvernarea până când economia a ajuns în situaţia de azi. Dar mai e şi un alt motiv decât impulsul oamenilor de a pedepsi trecute guvernări corupte şi incapabile: dorinţa de a găsi o altă cale de dezvoltare a ţării, în condiţiile în care marile partide nu conving electoratul că ar şti să scoată ţara din fundătura unde se află. În 2011, rata şomajului a trecut de 20%, economia a căzut peste aşteptări, cu 6,8%, iar estimările pentru anul curent vorbesc de o scădere cu încă 6%. Datoria publică, inclusiv după schimbul de obligaţiuni acceptat de bănci, prin care o datorie de 206 miliarde de euro a fost înjumătăţită, nu va putea scădea sub 100% din PIB nici până la finele deceniului în curs; este unul dintre motivele pentru care, în ciuda încheierii cu bine a discuţiilor cu creditorii, agenţiile de rating consideră Grecia ca fiind în incapacitate de plată.
Cum poate deveni Grecia solvabilă? Un raport al Centrului de Studii pentru Politici Europene din Bruxelles, coordonat de Daniel Gros (coautorul, în 2010, al proiectului unui Fond Monetar European), ia în considerare două variabile care definesc economia elenă – şi dacă ne uităm atent, nu numai economia elenă. Prima: în ultimul deceniu, motorul creşterii PIB au fost sectoarele neexportabile (non-tradables), comerţul şi construcţiile, care vor fi afectate şi de acum încolo de măsurile de austeritate, lăsând greul creşterii pe seama sectoarelor exportabile (agricultura şi industria), cu pondere mică în PIB. A doua: perspectiva demografică este deja nefavorabilă din punctul de vedere al raportului între forţa de muncă activă şi restul populaţiei (conform Comisiei Europene, Grecia a atins maximul de populaţie între 15 şi 64 de ani în 2009 şi de atunci a început tendinţa de scădere). Grecia face eforturi să crească ponderea populaţiei ocupate, însă ele îşi vor face efectul mai lent decât scade populaţia activă, estimează autorii studiului, astfel încât forţa de muncă a ţării va ajunge ca în 2040 să fie cu 25% mai mică decât din 2010, iar dacă se ia în considerare ipoteza unui aflux important de imigranţi, scăderea ar urma să fie de 10%.
-
Fuziunea Alpha-Eurobank: la loc comanda
Poziţia celor de la Alpha este motivată de rezultatele recentei restructurări a datoriei publice a Greciei cu concursul creditorilor privaţi, restructurare ai cărei termeni avantajează Alpha, cu un portofoliu de obligaţiuni ale statului elen de circa jumătate din cel deţinut de Eurobank.
Anularea fuziunii, conform Eurobank, “conduce la o pierdere potenţială de peste 4 miliarde de euro în sinergii combinate, conform valorii actualizate nete”, tocmai “într-un moment în care băncile greceşti sunt chemate să îşi consolideze semnificativ baza de capital”.
“Într-un moment critic pentru Grecia şi în urma restructurării cu succes a datoriei suverane a ţării, băncile greceşti ar trebui să se ridice la nivelul provocărilor actuale şi să îşi asume responsabilităţile ce le revin faţă de economie, acţionarii şi clienţii proprii”, sus]ine Eurobank. “Decizia comună a Eurobank EFG şi Alpha Bank de a crea cea de a 23-a instituţie bancară ca mărime din Europa s-a bazat pe beneficiile substanţiale pe care prognozata fuziune le-ar fi generat, nu numai pentru cele două bănci, dar şi pentru economia Greciei în ansamblul său. Intenţia conducerii Alpha Bank de a propune revocarea deciziilor de fuzionare luate de acţionari, decizii adoptate în deplină cunoştinţă a parametrilor acordului de implicare a sectorului privat şi într-un moment în care aprobările de la toate autorităţile competente de reglementare din Grecia fuseseră de mult obţinute, conduce la o pierdere potenţială de peste 4 miliarde de euro în sinergii combinate, conform valorii actualizate nete, după cum a fost estimat de consultanţii externi comuni.”
Necesităţile de capital suplimentar ale sistemului bancar grecesc, conform cerinţelor Autorităţii Bancare Europene, sunt estimate la 36-46 mld. euro.
Creditorii Greciei, majoritatea bănci, firme de asigurări şi fonduri de investiţii europene şi greceşti, au convenit să schimbe circa 85% din obligaţiunile deţinute cu unele noi, cu o valoare nominală de 31,5% din valoarea celor vechi, plus titluri emise de Fondul European de Stabilitate Financiară, scopul fiind reducerea datoriei Greciei de la circa 160% din PIB în prezent la 120,5% din PIB până în 2020.
Fuziunea Alpha cu Eurobank ar fi creat una dintre cele mai mari bănci din zona euro, cu o reţea de peste 1.300 de sucursale în opt ţări şi poziţie în top 3 al pieţei în Bulgaria, România, Cipru şi Serbia. Noul grup ar fi devenit cel mai mare din Grecia, cu poziţii de top în toate segmentele activităţii bancare din această ţară. În România, fuziunea corespunzătoare între Alpha Bank România şi Bancpost ar fi creat a treia bancă din sistem după valoarea activelor (peste 7 miliarde de euro) şi o cotă de piaţă de peste 9%.
-
Alpha se retrage din marea fuziune cu Eurobank din cauza restructurării datoriilor Greciei
“Având în vedere oferta de preschimbare a obligaţiunilor emise sau garantate de statul elen şi efectele acestei decizii asupra sistemului bancar, Alpha Bank a informat EFG Eurobank că intenţionează să convoace adunarea generală a acţionarilor pentru a decide revocarea deciziei din 15 noiembrie 2011 (decizia de a fuziona cu Eurobank – n.r.)”, potrivit anunţului băncii. Cele două grupuri financiare au decis anul trecut să fuzioneze pentru a-şi întări poziţiile puternic slăbite de criză şi de problema datoriilor suverane din Grecia, dar procesul rămăsese suspendat în aer după ce Alpha Bank şi Eurobank ajunseseră pe poziţii divergente.
-
Mulţumiţi? Acordul Greciei cu creditorii, în cifre
Creditorii, majoritatea bănci, firme de asigurări şi fonduri de investiţii europene şi greceşti, îşi vor schimba circa 85% din obligaţiunile deţinute cu unele noi, cu o valoare nominală de 31,5% din valoarea celor vechi, plus titluri emise de Fondul European de Stabilitate Financiară, scopul fiind reducerea datoriei Greciei de la circa 160% din PIB în prezent la 120,5% din PIB până în 2020.
Prin aranjamentul cu creditorii privaţi, valoarea creanţelor deţinute de aceştia, respectiv 206 mld. euro, ar urma să fie redusă la circa jumătate. Imediat, agenţiile de rating Fitch şi Moody’s au apreciat că aceasta înseamnă că Grecia este în incapacitate de plată.
Acordul, care vine după negocieri de aproape un an, este corelat cu noul pachet de credite oferit de zona euro Greciei, în valoare de 130 mld. euro. Din totalul sumei, FMI a anunţat vineri că va suporta numai 14%, faţă de 27% din actualul pachet de împrumut, în valoare de 110 mld. euro, acordat de zona euro Greciei în mai 2010.
-
Guvernul Greciei a aprobat lansarea programului de restructurare a datoriilor
“A fost făcut un efort titanic pentru asigurarea sprijinului financiar pentru ţară”, a declarat premierul Lucas Papademos după şedinţa de guvern. Autorităţile elene speră ca procesul de restructurare a datoriilor să fie încheiat până pe 12 martie, înainte de ajungerea la maturitate a unor obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro, pe 20 martie. Parlamentul de la Atena a aprobat joi detaliile programului de schimb de obligaţiuni, prin care creditorii privaţi trebuie să accepte reducerea cu 53,5% a valorii nominale a deţinerilor.