Tag: recuperare

  • Băncile execută silit 2.000 de locuinţe pe lună

    Bancherii au ajuns să execute silit 2.000 de locuinţe în fiecare lună după ce au accelerat recuperarea banilor din credite restante, potrivit calculelor efectuate de ZF pe baza diferenţei dintre creşterea numărului de credite şi vânzările efective raportate de bănci.

    Astfel, nu­mă­rul creditelor în derulare a crescut cu numai o mie de conturi în primele trei luni din acest an, potrivit datelor de la Biroul de Credit, deşi doar prin programul „Prima casă“ fuseseră raportate vânzări de 7.000 de credite ipotecare noi în acest interval.

    Băncile aveau la sfârşitul lunii martie un portofoliu total de 270.000 de credite imobiliare, în valoare de 8,5 mld. euro.

    Diferenţa de 6.000 de conturi dintre vânzările noi şi creşterea soldului din primul trimestru reflectă astfel numărul creditelor închise prin executare silită, în condiţiile în care puţine credite ajung la scadenţă în această perioadă. Varianta rambur­sării anticipate este mai puţin probabilă.

    Băncile şi-au pier­dut răbdarea cu clienţii rău-platnici şi în ultimul an au accelerat recuperarea banilor din credite restante şi au aruncat pe piaţă mii de locuinţe executate silit.

    Creşterea numărului de locuinţe executate silit vine în contextul în care rata creditelor neperformante a urcat spre o cincime din portofoliul total şi pune presiune pe profiturile operaţionale ale băncilor.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Cei ce şi-au recuperat banii din Cipru pot cumpăra apartamentul lui Bon Jovi din New York – GALERIE FOTO

    Cu cinci dormitoare, şase băi şi o suprafaţă de circa 700 de metri pătraţi, apartamentul este mobilat şi oferă o vedere panoramică asupra New York-ului. Rockerul a cumpărat apartamentul în 2007 cu 24 de milioane de dolari.

  • Guvernul trimite DNA un dosar cu prejudicierea Hidroelectrica. Ponta: Banii sunt pe la Videanu-PDL

     La începutul şedinţei de guvern, premierul le-a arătat miniştrilor un dosar care conţinea mai multe documente emise de Corpul de Control al Guvernului în urma unei cercetări efectuate la Hidroelectrica.

    “Administratorul special are o mulţime de procese, pe care, din fericire, le câştigă, cu băieţii deştepţi şi cu reprezentanţii băieţilor deştepţi de la Hidroelectrica. În ultimii patru ani, nimeni nu a mai verificat nimic din ce s-a întâmplat acolo. Am raportul Corpului de Control pe care sigur îl vom trimite la DNA, la Curtea de Conturi, să vedeţi cum sub semnătura ministrului Videanu, a secretarului de stat Tudor Şerban, Hidroelectrica şi bugetul României au fost prejudiciate de sute de milioane de euro. Evident că banii ăştia acum sunt pe la domnul Videanu şi pe la PDL, dar trebuie recuperaţi şi trebuie traşi la răspundere penală cei care au beneficiat de aceste sute de milioane de euro”, le-a spus Ponta miniştrilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zilele libere din 2 şi 3 mai, recuperate în aprilie

    Zilele libere din 2 şi 3 mai, acordate de Guvern în acest an pentru ca ziua de 1 Mai să fie legată de Sărbătoarea de Paşte, vor fi recuperate sâmbăta, pe 13 aprilie şi 20 aprilie, sau prin prelungirea timpului de lucru până la 30 aprilie 2013, conform hotărârii de guvern. „Pentru zilele stabilite ca libere, instituţiile publice îşi vor desfăşura activitatea în regim de program normal în zilele de 13 aprilie 2013, respectiv 20 aprilie 2013, sau vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la 30 aprilie 2013, potrivit planificărilor stabilite. Prestarea muncii nu conferă acordarea de timp liber corespunzător“, este decizia Guvernului. Zilele de 2 şi 3 mai nu vor fi însă libere şi pentru magistraţi şi alte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în acele zile şi nici „participanţilor“ în aceste procese, se arată în actul normativ. Săptămâna trecută Guvernul a decis ca zilele de 2 şi 3 mai 2013 să fie declarate drept zile libere pentru salariaţii din sectorul public. Prevederea este valabilă şi pentru angajaţii din sectorul privat, în măsura în care patronatele stabilesc astfel. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea are o avere de 1,3 mld.dolari

    În ultimii doi ani, averea sa a crescut 400 milioane de dolari, potrivit informaţiilor Forbes. În vârstă de 68 de ani, Paul Singer ocupă locul 1.107 în topul miliardarilor lumii întocmit de Forbes. El şi-a construit averea administrând fonduri de hedging. În urmă cu 35 de ani, Singer a fondat firma de investiţii Elliott Management care administrează active de 21 miliarde de dolari plasate în fonduri de hedging. Cele mai mari fonduri de hedging ale sale au înregistrat un randament de peste 12% în dolari anul trecut, potrivit Forbes. Fondul de hedging al lui Paul Singer a dus o aprigă luptă împotriva Argentinei pentru a-şi recupera banii investiţi în obligaţiunile emise de statul sud-american, mergând atât de departe încât a convins guvernul Ghanei să ia în posesie un vas al Argentinei. Printre investiţiile făcute de Elliott se numără şi cea în producţia filmului Les Miserables. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • ADRIAN NĂSTASE, EXECUTAT SILIT. Instanţa a dispus recuperarea prejudiciului de 3,3 milioane de lei din “Trofeul Calităţii”

    Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a solicitat miercuri instanţei Judecătoriei Sectorului 1 încuviinţarea executării silite a lui Adrian Năstase pentru un prejudiciu de peste 3,3 milioane de lei stabilit în obligaţia fostului premier prin decizia definitivă din dosarul “Trofeul calităţii”.

    Solicitarea a fost judecată vineri, instanţa admiţând cererea formulată de un executor judecătoresc în numele ISC. Potrivit deciziei instanţei, această cauză nu are cale de atac.

    “Admite cererea de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ Timnea Vicenţiu-Pascal împotriva debitorului Năstase Adrian, la solicitarea creditorului Inspectoratul de Stat în Construcţii. Încuviinţează executarea silită ce urmează a se efectua în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, potrivit art. 3711 alin. 3 C.proc.civ., pentru suma de 3.337.452,5258 lei, datorată de debitor în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentinţa penală nr. 176/30.01.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosar nr. 514/1/2009, rămasă definitivă prin Decizia nr. 160/20.06.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosar nr. 2470/1/2012, precum şi pentru cheltuielile de executare. Fără cale de atac, conform art. 3731 C.proc.civ.”, se arată în decizia Judecătoriei Sectorului 1.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeta încrederii în farma: cum şi unde dispar 20-30 de farmacii pe lună

    Schema funcţionează simplu. Trei sferturi din medicamentele pe care le vinde o farmacie sunt gratuite sau compensate. Banii pentru doctori sunt recuperaţi de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate după mai bine de zece luni. Sumele sunt restituite farmaciei, care ar trebui să dea o parte din bani distribuitorului şi ulterior aceştia să ajungă la producător. Doar că, uneori, circuitul fondurilor se întrerupe pe parcurs. E deci firesc ca actorii din domeniu să ceară o legislaţie care să nu mai permită societăţilor, fie ele şi farmacii, “să tragă bani din sistem şi să încerce să păcălească”. Sorin Mirică este business unit director şi coordonează cea mai mare divizie de vânzări din Mediplus, distribuitorul de medicamente numărul unu din România, după cifra de afaceri. Mirică observă că dispar lunar circa 20-30 de farmacii – “unele pentru că managerii nu au ştiut să gestioneze businessul, iar altele pentru că managerii <au ştiut> să gestioneze businessul”. După calculele sale, cam 20% sunt cei care au văzut o portiţă legislativă care să le permită exitul atât de convenabil. Iar reţeta sintetizată de Mirică – “ai o farmacie, o bagi în faliment, distribuitorii nu au ce altceva să facă şi, după ce ai transferat activele de pe o societate pe alta, îţi deschizi o altă farmacie” – pare a nu avea probleme de implementare.

    În acest moment, în industria farmaceutică, zona de securizare de solduri este cea mai importantă. Cei de la Mediplus spun că au început să obişnuiască farmaciile să lucreze cu instrumente bancare care să le permită să îşi cesioneze creanţele. Mirică vorbeşte de situaţii în care, pentru ca o farmacie să se poată finanţa, distribuitorul trebuie să-i dea un termen de plată similar cu cel de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de 330-360 de zile. Iar într-un an se poate întâmpla orice. Metoda prin care distribuitorul se apără este simplă: farmacia are de primit banii de la CNAS pentru medicamentele compensate, distribuitorul cumpără creanţele, iar, în momentul când Casa de Asigurări plăteşte, va trimite banii direct către distribuitor. Sunt şi farmacii care nu acceptă modalitatea de mai sus, iar cu acelea se lucrează cu un termen de plată mai mic pentru reducerea riscurilor sau cu alte garanţii care pot fi executate în caz de neplată – gaj pe stocuri sau pe fondurile de comerţ.

    Doar în 2011 Mediplus a pierdut 1-2% din cifra de afaceri din cauza farmaciilor dispărute peste noapte, adică 6-12 milioane de euro. Întrebat dacă piaţa s-a curăţat de “băieţii deştepţi”din sistem sau dacă astfel de practici s-ar diminua în viitor, Mirică spune că Mediplus “e ceva mai vigilent, deci există premisele să reducem riscul”, dar atrage atenţia asupra permisivităţii din zona de legislaţie, unde lucrurile nu s-au schimbat şi nici nu dau semne să se schimbe: “Atâta timp cât unei farmacii care a dat faliment nu îi interzici să-şi mai deschidă o altă farmacie, lucrurile pot să continue la nesfârşit”.

    Doar Mediplus are peste 100 de procese active în momentul de faţă legate de această problemă. Sunt unele cazuri unde acţiunile în justiţie se finalizează cu succes, în care se recuperează creanţele, sau cazuri în care farmaciile plătesc înainte de a se ajunge în instanţă şi “foarte multe situaţii în care procesele trenează timp de doi-trei ani şi nu se întâmplă nimic”. Mirică distinge două tipuri de strategii ale celor care le vând farmaciilor doctorii. Prima e cea a distribuitorilor de talie mică sau medie care vor să vândă medicamente cu orice preţ şi se adresează şi firmelor apărute peste noapte şi cea de-a doua, cei care îşi selectează în timp panelul din piaţă şi pot fi mai greu de înşelat. Sumele pe care distribuitorul le are de recuperat pot varia între 10.000 de euro şi un milion de euro – “sunt farmacii care sunt axate pe zona de programe cu medicamente foarte scumpe şi expunerea de peste zece luni cu valori foarte mari e un risc suplimentar”.

    Pe seama prelungirii termenelor de plată, lucrurile în farma s-au complicat în ultimii doi ani. După cum spune chiar directorul Mediplus, omul de vânzări trebuie să aibă grijă şi de zona de garantare, pe lângă vânzare, încasare şi promovarea produselor prin instrumente de marketing. El vorbeşte despre nevoia de a dezvolta un departament de back-office care să preia o parte din documentele necesare garantării pentru a le uşura munca celor de pe teren. Piaţa se va tria în viitor şi la nivelul distribuitorilor, întru-cât sunt cazuri de companii care vând oricui şi acordă discounturi duble faţă de media pieţei – “sunt mulţi şi mici care pot să compenseze un distribuitor mare”. Au fost şi cazuri de mari distribuitori care au făcut asta – declanşarea procedurii de insolvenţă a grupului Relad din 2010 a condus la pierderi de circa 200 de milioane de euro pentru furnizori -, de aceea sunt toate şansele ca şi de-acum încolo zeci sau sute de milioane de euro să-şi piardă urma la fel de uşor.

  • Preşedintele BCE: Există riscul ca recuperarea economică a zonei euro să eşueze

    “Perspectiva economică rămâne sub presiune. Riscurile pentru perspectiva economică predomină”, a declarat Draghi în deschiderea unei conferinţe de presă, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 1%. Evaluarea BCE privind economia a rămas similară cu cea din luna precedentă, după câteva luni în care limbajul a devenit mai pozitiv. Estimările privind inflaţia nu impun o renunţare la măsurile mai relaxate de politcă monetară, având în vedere starea economiei, a spus preşedintle BCE.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum explica ministrul Mediului noua taxa auto. Cand vor recupera banii cei care au platit mai mult (VIDEO)

    Potrivit lui Borbely, suma disponibila pe care Ministerul Mediului o are la dispozitie spre returnarea banilor celor care au achitat incepand cu 2008 o taxa mai mare de mediu se apropie de 100 milioane de lei. “Noi avem banii la Fondul de Mediu, nu va dura. Cat de curand. Am discutat deja cu ANAF. Cand oamenii vor veni cu cererea, trebuie sa o verificam si sa calculam cat trebuie sa primeasca. Imediat apoi vor primi banii”, a declarat ministrul, la emisiunea “Dupa 20 de ani” de la PRO TV.

    Noua taxa de poluare auto, redusa cu un sfert, a fost aprobata in aceasta saptamana in Parlament. Cei care vor sa cumpere o masina inmatriculata in Romania inainte de 1 ianuarie 2007 trebuie sa plateasca o taxa calculata in functie de capacitatea cilindrica, vechimea masinii si coeficientul de poluare. Proprietarul unei masini de 10 ani care o vinde cu 3.000 de euro va mai ramane doar cu 1.800 de euro. Restul de 1.200 de euro se duce la plata taxei auto. Ministrul mediului se ofera sa ii dea 880 de euro prin Programul Rabla. In schimb, cei care au platit taxa de poluare incepand cu 2010 vor avea dreptul sa primeasca o diferenta de bani. In cazul masinilor de 1.400 centimetri cubi, suma este intre 140 si 741 de euro, in functie de vechime si norma de poluare.

    Vezi aici inregistrarea integrala a emisiunii:

    Mai mult pe stirileprotv.ro.

  • În România, insolvenţa este cerută de debitori în 40% din cazuri

    “Influenţa principală în acest sens stă în informarea mai bună a antreprenorilor – tot mai multe companii înteleg beneficiile reorganizării unei societăţi în incapacitate de plată, depăşind preconcepţia sinonimiei dintre insolvenţă şi faliment”, a comentat Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.

    Compania estimează că anul 2011 nu va fi cu mult sub nivelul anului 2010 în privinţa numărului de dosare noi de insolvenţă. Cauzele acestei evoluţii sunt termenele acordate în a doua parte a anului, precum şi evoluţia mediului economic caracterizat prin menţinerea efectelor crizei financiare şi dificultatea accesării finanţărilor bancare.

    Un număr de 13.265 de firme au intrat în insolvenţă în primele opt luni, cu 5,7% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar în acelaşi interval 14.829 de societăţi şi-au suspendat activitatea, în scădere cu 72,8%, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

    Potrivit reprezentanţilor CITR, deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitorului este preferabilă din punct de vedere juridic, beneficiind de termene mult mai scurte de judecată şi implicit o procedură mai scurtă, prin comparaţie cu cererile de deschidere a procedurii insolvenţei depuse de către creditori, care pot prelungi procedura şi cu 1-2 ani.

    În ceea ce priveşte dosarele deschise la cererea creditorilor, cel mai adesea partenerii comerciali sunt cei care cer deschiderea procedurii de insolvenţă. Aceştia, neavând creanţe garantate, sunt incluşi în categoria creditorilor chirografari, reprezentând de regulă o majoritate numerică în tabelul creditorilor. Totuşi, sunt destul de multe şi cazurile în care deschiderea dosarelor de insolvenţă e cerută de creditorii cu creanţe garantate sau chiar şi de creditorii bugetari.

    “Numărul companiilor care apelează la proceduri de reorganizare se menţine redus faţă de numărul companiilor aflate în procedură de faliment şi datorită faptului că se apelează la procedura insolvenţei foarte târziu, când reorganizarea nu mai este posibilă sau este extrem de dificilă”, adaugă Oana Luca, managing partner al CITR.

    Legea privind procedura insolvenţei cuprinde anumite prevederi menite să favorizeze reorganizarea societăţilor aflate în procedura de insolvenţă şi să permită recuperea într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor, aminteşte Luca. Cele mai importante prevederi sunt stoparea curgerii dobânzilor şi penalităţilor de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, scutirea de taxe de timbru şi timbru judiciar a acţiunilor formulate de către administratorul judiciar în vederea recuperării creanţelor, suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare sau extrajudiciare şi masuri de executare silită împotriva societăţii debitoare sau a bunurilor sale, posibilitatea de eşalonare a datoriilor societăţii pe durata de aplicare a unui plan de reorganizare.

    CITR a gestionat până în prezent un număr aproximativ de 500 de dosare de insolvenţă sau lichidare voluntară, la nivelul întregii ţări, între care Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iaşi.