BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră cuprinse în bugetul Ministerului Transporturilor în 2021

    ♦ Ministerul Transporturilor are un buget total de 14,1 mld. lei în 2021, dintre care întreţinerii şi modernizării infrastructurii rutiere sunt alocaţi 5,8 mld. lei.

    Bugetul alocat Ministerului Transporturilor în 2021 este de 14,1 mld. lei, în creştere cu 9,4% faţă de bugetul din 2020. Pentru partea de întreţinere, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii rutiere Ministerul a alocat credite bugetare în valoare de 5,8 mld. lei, arată o anexă care însoţeşte proiectul de buget.

    Ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, a precizat că pentru întreţinerea infrastructurii rutiere au fost alocate 617 mil. lei.

    „Am crescut şi suma alocată întreţinerii infrastructurii rutiere! Cu 10% faţă de execuţia preliminară din 2020, adică până la 617 milioane lei. Am spus de la debutul mandatului că bani vor fi. Constructorii şi managerii au primit de la mine mesajul să lucreze cât pot de mult pentru că e nevoie să creştem România împreună”, a scris el pe Facebook.

    Printre cele mai importante proiecte pentru care există alocare bugetară în 2021 sunt secţiunile 1-5 din Autostrada Sibiu-Piteşti, un sector din Autostrada Lugoj-Deva, Sebeş-Turda, Centura  de Nord şi Centura de Sud a Bucureştiului, Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila.

    Cei de la Transporturi au mai scris în anexa la proiectul bugetului că pe parcursul anului 2021 se vor aloca bani şi pentru o secţiune din Autostrada A7.

    „Obiectivul ‘Autostrada A7, sectoarele Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani’ va fi bugetat pe parcursul anului 2021, dupa obţinerea aprobărilor legale necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentaţiilor tehnico-economice sau proiectării şi execuţiei.”

    De asemenea, printre principalele proiecte de modernizare a drumurilor naţionale se află DN 18, Moisei – Iacobeni; DN 66, parcarea Lainici, DN 76, Ioneşti – Vârfurile – Stei – Beiuş – Oradea (finalizarea in integralitate), DN 5, Bucureşti – Adunaţii Copăceni; DN 6, Alexandria – Craiova (lot 2); DN 73, Piteşti – Câmpulung – Braşov.

    În documentul citat, reprezentanţii Transporturilor notează că modernizarea unui drum costă în România 800.000 de euro pentru 1 km.

    „Neasigurarea unui buget corespunzător pentru execuţia acestor tipuri de lucrări până la construirea reţelei de autostrăzi va conduce la distrugerea întregii reţele rutiere din administrare, iar costurile de remediere ar fi mult mai mari, deoarece lucrările de modernizare, respectiv reabilitare implica costuri mult mai mari (ex. un km de drum modernizat/reabilitat costa cca 800.000 euro).”

    Practic, cu alocarea de 517 mil. lei (126 mil. euro) se pot reabilita  158 de kilometri de drum. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) are în administrare o reţea de 16.000 de kilometri de drumuri naţionale, din care aproape 59% din drumuri au durata de utilizare depăşită.

    „Durata normală de funcţionare a unui drum este durata de utilizare exprimată în ani, de la darea în circulaţie a drumului ca nou şi până la introducerea sa în prima reparaţie capitală sau între două reparaţii capitale”, mai notează reprezentanţii CNAIR.

  • Primarul Sectorului 6 nu mai vrea haos imobiliar: Viitoarele proiecte vor avea şcoli şi drumuri

    Primarul Ciprian Ciucu a organizat luni o întâlnire cu reprezentanţi principalelor companii care au lucrări în sector şi a anunţat că viitoarele proiecte vor fi realizate cu respectarea unor reguli stricte.

    Edilul şef spune că toate proiectele de amploare vor avea, pe lângă locuinţe, parcuri, şcoli şi drumuri.

    „Dezvoltarea nu mai poate continua ca până acum, haotic. Nu este normal ca unii să construiască în câmp apoi să vină la primărie să le facă drumuri, parcări şi să le tragă utilităţile. S-a construit enorm în Sectorul 6, dar nu s-a construit nicio şcoală. De acum mă aştept ca marile proiecte să conţină pe lângă locuire (blocuri) şi parcuri, şcoli, drumuri. Vom căuta o formulă de colaborare pentru a sistematiza noile zone ce se vor dezvolta, inclusiv cu participarea dezvoltatorilor”, a explicat primarul Ciprian Ciucu.

  • Oraşul din România care explodează total şi pregăteşte o dezvoltare fabuloasă. Primăria are în plan proiecte cu fonduri europene de 2 MILIARDE de euro

    Primăria din Cluj-Napoca pregăteşte proiecte în valoare de două miliarde de euro din fonduri europene pentru modernizarea oraşului, declară Emil Boc. Edilul din Cluj-Napoca a dat şi trei sfaturi primarilor de oraşe.

    Boc a declarat, în cadrul EUROSFAT 2020, organizat online între 12-16 octombrie, că sunt trei sfaturi pe care le-ar oferi oricărui primar de oraş: să identifice avantajele competitive ale oraşului, să-l promoveze prin avantajele identificate şi să găsească surse alternative de finanţare bugetului local pentru modernizarea oraşului.

    „Dacă aş fi primar în orice oraş al lumii aş încerca să identific împreună cu alţi experţi avantajele competitive ale oraşului meu. Şi, după ce le voi identifica, voi brandui oraşul în acele direcţii. Aş spune zilnic, dimineaţa, la prânz, fiecărui om, în interiorul primăriei şi extern, fiecărui stakeholder, fiecărui turist că oraşul nostru este bun la anumite aspecte. Deci, identificaţi avantajele competitive ale oraşului, branduiti oraşul şi aduceţi locuri de muncă în acest sens. Al doilea aspect ar fi banii, desigur. Nu te poţi aştepta ca toate resursele să fie ale oraşului, ai nevoie de parteneriate public-privat pentru a construi. Iar noi în Europa de Est încă avem avantajul fondurilor europene. Dacă suntem destul de deştepţi, ne putem moderniza oraşele folosind fonduri europene. Europa este aici, este cu noi, ne ajută foarte mult”, a explicat Emil Boc.

    El a adăugat că pentru a atrage fonduri europene, proiectele propuse trebuie să urmărească valorile promovate la Bruxelles: verde, digital, rezilienţă.

    „Să rămânem la aceste concepte – verde, digital, rezilienţă – pentru că este vorba de calitatea vieţii. Din această perspectivă, banii vin de la Bruxelles, proiectele şi planurile vin de la noi. Dacă avem planuri, putem avea succes. De exemplu, în Cluj-Napoca am implementat proiecte în valoare de peste 200 de milioane de euro, iar acum implementăm proiecte în valoare de alte 200 de milioane de euro. De asemenea, chiar acum pregătim proiecte în valoare de două miliarde de euro. Încercaţi să folosiţi banii europeni ca pe o sursă alternativă de investiţii pentru a moderniza oraşul. Pentru că, din păcate, bugetul nostru nu este foarte mare. Bugetul nostru pentru investiţii este mai mic de 100 de milioane de euro pe an. Dar am dublat acest buget folosind fonduri europene. Deci acestea sunt sfaturile mele: identificaţi avantajele competitive, promovaţi oraşul prin aceste avantaje şi aduceţi bani. Şi ţineţi banii în comunitate cât de mult puteţi, este important”, a spus Boc.

    Pe de altă parte, Mohamed Riduani, primarul oraşului Leuven – Capitala Europeană a Inovării 2020, îi sfătuieşte pe primarii care vor să facă schimbări majore în comunităţile pe care le conduc sa aibă răbdare, să le explice oamenilor ceea ce îşi doresc şi să rămână consecvenţi asupra viziunii pe care o au.

    „Dacă le spui oamenilor despre emisiile de carbon, nu înţeleg despre ce le vorbeşti. Pentru că nu este nimic emoţional. Dar dacă le spui că trebuie să facem ceva pentru copiii şi nepoţii noştri şi că fiecare poate contribui cu paşi mici, te ascultă. Ai nevoie de un vis, de ceva la care să viseze şi să muncească toţi. De asemenea, ai nevoie de curaj politic. În 2018, cu un an şi jumătate înainte de alegeri, proiectul Leuven 2030 a venit cu un plan nou de mobilitate. Un plan de a scoate maşinile din centrul istoric şi de a investi în zonele pietonale şi pentru biciclete. A fost ca o mică revoluţie pentru că trebuia să schimbăm comportamentul oamenilor, trebuia să le spunem că nu mai au voie să conducă şi să parcheze oriunde îşi doresc. A însemnat o schimbare de comportament, dar am impus planul de mobilitate. Au fost discuţii dure, dezbateri, multe reacţii împotrivă. Mi s-a zis «Domnule Riduani aţi făcut o treabă minunată, dar cariera dumneavoastră politică s-a terminat». Dar oamenii au început să îşi ţină maşinile acasă şi să folosească transportul în comun, au adoptat această schimbare, iar eu am fost ales primar. Această decizie nu mi-a distrus cariera. Uneori trebuie să stabileşti reguli noi, o legislaţie nouă care schimbă realitatea”, a afirmat Mohamed Riduani.

    Despre curaj politic şi viziune a vorbit şi Emil Boc.

    „Trebuie să rămâi foarte puternic pe poziţie pentru că tu ştii că aceea este direcţia în care trebuie să mergi şi ştii rezultatele care vor apărea peste câţiva ani. Una dintre deciziile luate pentru zona pietonală este faptul că am micşorat spaţiul destinat maşinilor. Unele zone erau pline cu maşini, acum sunt pline cu terase. A fost un fel de revoluţie. «De ce faceţi asta? O să fie un dezastru!» mi se zicea. Şi le-am spus «Uite, dacă schimbăm de la patru la opt benzi pentru maşini, mâine toate cele opt benzi vor fi pline cu maşini. Nici nu mai contează cât de mult spatiu creezi, tot va fi plin de maşini. Hai să ne schimbăm modul de a gândi, să mergem către ceva alternativ». Bineînţeles, acum oamenii sunt fericiţi, a fost decizia corectă. Da, curajul politic este important. Dacă eşti primar doar ca să faci lucrurile ca de obicei…toţi pot face asta. Ca primar trebuie să ai viziune, trebuie să te ţii de acea viziune, să ţi-o asumi. Altfel, nu ai succes”, a adăugat primarul municipiului Cluj-Napoca.

  • Enel: Forma de producţie de energie a viitorului va fi cea verde. În zece ani ne vom tripla capacitatea în proiectele verzi. Banii merg unde avem un business integrat

    Italienii de la Enel, unul dintre cele mai mari grupuri de utilităţi la nivel global, şi-a setat ca ţintă pentru următorii zece ani triplarea capacităţii instalate în proiecte de energie verde, în urma unui plan mamut de investiţii de circa 60 de miliarde de euro. Ţările în care grupul are deja o prezenţă integrată vor fi principala ţintă a viitoarelor proiecte.

    “În următorii zece ani ne dorim triplarea capacităţii de generare pe care o avem în producerea de energie verde, de la 49 GW la 145 GW. Credem că energia verde va fi capacitatea de energie a viitorului, fără diferenţiere între surse. Ne uităm să investim astfel încât să ne întărim lanţurile valorice existente”, a declarat Francesco Starace, CEO al grupului Enel în cadrul unui eveniment de prezentare a strategiei grupului până în 2030.

    Potrivit datelor prezentate, bugetul de investiţii strict pentru realizarea acestui plan se va ridica la circa 60 de miliarde de euro, 53% din capacitate urmând a fi montată în proiecte solare. Mai mult, 54% din bani se vor duce acolo unde grupul deja are o prezenţă integrată.

    În România, Enel are circa 3 milioane de clienţi, grupul având controlul reţelelor de distribuţie din Banat, Dobrogea şI Muntea Sud, inclusiv Bucureştiul. Mai departe, Enel este unul dintre cei mai puternici investitori în energia verde locală, cu un portofoliu de 534 MW, din care 498 MW sunt montaţi în proiecte eoliene.

    În România sunt circa 3.000 MW în proiecte eoliene, peste 16% din capacitate fiind contribuţia Enel. Cu acest portofoliu de proiecte verzi, Enel a generat în primele 9 luni ale anului cu 6% mai multă energie, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice, lucru care a susţinut veniturile.

    O altă divizie care începe să ajute rezultatele Enel este cea de soluţii inteligente Enel X, acolo unde intră şi proiectele de electromobilitate. Veniturile în România generate de Enel X au crescut până la 18 milioane de euro în primele nouă luni ale anului faţă de cele 13 milioane de euro de anul trecut.

    Grupul a terminat primele nouă luni ale anului, în România, cu venituri totale de 1,3 miliarde de euro, puţin peste cele 1,29 de miliarde de euro înregistrate în perioada similară a anului trecut. Datele sunt pre­zentate în documentele finan­ciare publicate de grupul ita­lian pentru primele trei trimestre ale anului. Evoluţia veniturilor este bună ţinând cont de fap­tul că la nivel naţional, tot potrivit datelor Enel, cere­rea de energie a înregistrat un recul de 5%, scăderea preţului spot fiind dramatică, de circa 30%.

    Mai departe, EBITDA-ul raportat de Enel în România a crescut de la 152 de milioane de euro în 2019 la 229 de milioane de euro în primele nouă luni ale acestui an. Cel mai important salt a fost făcut de divizia de retail, care implică furnizarea de energie către tot portofoliul de clienţi, unde EBITDA-ul a crescut de la 4 milioane de euro la 62 milioane de euro în primele trei trimestre din 2020 printr-o gestiune mai bună a costurilor. Un impact pozitiv l-a avut scăderea costurilor cu energia, ca urmare a evoluţiei din piaţă, lucru care a echilibrat rezultatul slab din 2019.

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Bogdan Ciobănescu, Chief investment officer / Allianz-Ţiriac Asigurări

    Rol ocupat în companie: Prin rolul de chief investment officer sunt direct responsabil de administrarea activităţilor de investiţii şi cash management din cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, având în gestiune active de peste 1,5 miliarde lei. Pe lângă rolul principal, am avut ocazia să coordonez proiecte strategice de creştere şi eficientizare pentru companie. Ca lider, coordonez direct o echipă de 6 persoane de care mă leagă multe momente frumoase, dar şi pline de încercări. În următorii ani îmi doresc să ajut compania şi clienţii noştri să navigheze cu grijă în apele tulburi din epoca COVID-19 şi post-COVID-19. Totodată, această criză a arătat încă o dată că este necesar ca românii să se aplece mai serios asupra propriei planificări financiare pe termen lung. Prin rolul meu vreau să-i ajut la crearea unui plan B, un plan care să îi sprijine în cele mai dificile momente, indiferent când acestea apar.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Portfolio manager în cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, rol din care am acţionat ca expert în aria investiţiilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: În următorii 10 ani mă văd evoluând ca lider şi manager şi totodată mai implicat în proiecte de educaţie financiară.
    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines (UiPath) pentru curajul de a explora un domeniu incipient la momentul fondării companiei sale, domeniu care este acum pe agenda tuturor managerilor.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Bogdan Ciobănescu, Chief investment officer / Allianz-Ţiriac Asigurări

    Rol ocupat în companie: Prin rolul de chief investment officer sunt direct responsabil de administrarea activităţilor de investiţii şi cash management din cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, având în gestiune active de peste 1,5 miliarde lei. Pe lângă rolul principal, am avut ocazia să coordonez proiecte strategice de creştere şi eficientizare pentru companie. Ca lider, coordonez direct o echipă de 6 persoane de care mă leagă multe momente frumoase, dar şi pline de încercări. În următorii ani îmi doresc să ajut compania şi clienţii noştri să navigheze cu grijă în apele tulburi din epoca COVID-19 şi post-COVID-19. Totodată, această criză a arătat încă o dată că este necesar ca românii să se aplece mai serios asupra propriei planificări financiare pe termen lung. Prin rolul meu vreau să-i ajut la crearea unui plan B, un plan care să îi sprijine în cele mai dificile momente, indiferent când acestea apar.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Portfolio manager în cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, rol din care am acţionat ca expert în aria investiţiilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: În următorii 10 ani mă văd evoluând ca lider şi manager şi totodată mai implicat în proiecte de educaţie financiară.
    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines (UiPath) pentru curajul de a explora un domeniu incipient la momentul fondării companiei sale, domeniu care este acum pe agenda tuturor managerilor.

  • Iniţiativa celor Trei Mări: Pe unde ar putea trece Via Carpatica, unul dintre cele mai mari proiecte de autostradă din Europa, care traversează şi România

    Unul dintre principalele proiecte vizate de ”Iniţiativa celor Trei Mări”, o platformă politică a statelor membre ale Uniunii Europene, se numeşte Via Carpatia şi are ca obiectiv principal crearea unui coridor de transport din partea de nord a Europei spre sud, prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia, ca o nouă conexiune de autostradă între nordul şi sudul Europei, integrând sistemul de transport al statelor participante.

    Potrivit schiţei proiectului, în Românai Vestul va fi din nou favorizat, în detrimentul Moldovei. 
     
    „Salut iniţiativa Statelor Unite ale Americii – partenerul nostru strategic, care, prin vocea ambasadorului său la Bucureşti, şi-au exprimat dorinţa de a sprijini România pentru dezvoltarea economică, energetică şi acum şi cea a infrastructurii rutiere şi feroviare. Eforturile şi seriozitatea noastră încep să dea roade. Cele două proiecte importante Rail-2-Sea şi Via Carpatia vor primi un sprijin important pentru dezvoltarea infrastructurii care să lege Constanţa, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Aceste proiecte de infrastructură vor fi un real beneficiu pentru economiile statelor partenere, dar şi pentru economiile din regiune. Ambele proiecte, atât Rail-2-Sea cât şi Via Carpatia, implică atragerea de fonduri private”, a declarat sâmbătă ministrul transporturilor Lucian Bode.
     
    Vedeţi mai jos harta autostrăzii şi traseul pe unde ar urma să fie construită. Sursă: forsal.pl,. Traseul via Carpatica marcat cu verde. 

  • Implicarea în lupta împotriva coronavirusului

    Continental România

    Motivaţie:
    „Ideea acţiunilor a venit ca un lucru normal, ca urmare a situaţiei externe, la nivel naţional, provocată de pandemia de coronavirus şi a dorinţei companiei şi a angajaţilor de a se implica în comunitate”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele au fost dezvoltate în cadrul companiei, în toate sediile în care Continental îşi desfăşoară activitatea. Astfel, angajaţii din toate ţările fac schimb de idei prin intermediul diferitelor reţele ale companiei, cum ar fi grupuri de proiecte şi platforme de colaborare internă şi încep programe care să ajute cât mai multe persoane din întreaga lume. Continental România, alături de angajaţii din toate locaţiile sale din ţară, s-a implicat în lupta împotriva răspândirii coronavirusului. Printre iniţiativele desfăşurate, în baza unor donaţii făcute de Continental România care au ajuns la o valoare de peste 60.000 de euro, se numără: achiziţionarea a două noi ventilatoare neinvazive, patru containere de triaj epidemiologic, cinci infuzomate, mii de măşti pentru medicii de familie, teste COVID-19, consumabile pentru spitale şi materiale pentru producţia de viziere. Compania a împrumutat unei unităţi spitaliceşti şi un AGV echipat cu filtre UV pentru dezinfectarea de coridoare. Pe lângă toate acestea, mulţi angajaţi au făcut şi donaţii direct către organizaţii neguvernamentale care au iniţiat proiecte pentru lupta împotriva COVID-19. De asemenea, trei ventilatoare neinvazive care au fost scoase din uz au fost reparate datorită contribuţiei companiei la o iniţiativă a PAR (Parteneriatul Auto Român). Compania se implică şi în sprijinirea sistemului educaţional, astfel că, şi în această situaţie deosebită, Continental este alături de elevii şi cadrele didactice care întâmpină dificultăţi în participarea la învăţământul online impus de pandemie, prin donarea de laptopuri în acest folos. Mai mult decât atât, odată cu lansarea Fondului For One Another, la nivel de corporaţie, în iunie, au creat o ofertă voluntară pentru ca toată lumea să doneze într-un mod uşor şi eficient. „Scopul este de a oferi sprijin durabil pentru combaterea efectelor negative ale crizei în unsprezece ţări în care Continental are un număr deosebit de mare de angajaţi şi care sunt afectate de pandemie, România numărându-se printre acestea. Oricine poate dona în continuare, deoarece se doreşte ca fondul să rămână disponibil cel puţin până la sfârşitul anului”, spun reprezentanţii Continental.

    Efecte:
    „Implicarea Continental, la nivelul oraşelor în care compania este prezentă, a determinat creşterea conştientizării în comunitate asupra importanţei implicării tuturor cu acelaşi obiectiv: susţinerea sistemului de sănătate, precum şi a celui de învăţământ pentru a asigura desfăşurarea activităţii mai eficient şi sigur”, spun reprezentanţii companiei.

  • Adoptă o şcoală

    Smithfield România

    Motivaţie:
    Programul „Adoptă o şcoală” este o iniţiativă proprie Smithfield România, care s-a născut, potrivit reprezentanţilor companiei, ca răspuns firesc la nevoile identificate în timpul vizitelor în comunităţile în care compania îşi desfăşoară activitatea. Programul vizează îmbunătăţirea procesului educaţional şi a condiţiilor de studiu în şcolile din judeţul Timiş şi Arad şi a fost iniţiat în anul 2018.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele eligibile înscrise au beneficiat de sprijin financiar în urma depunerii unui proiect care vizează accesul la educaţie, îmbunătăţirea procesului educaţional, amenajarea de spaţii de joacă şi sport şi susţinerea iniţiativelor de digitalizare a claselor, fără a afecta procesul de învăţământ. Până în prezent, de cele ediţii implementate la nivelul judeţelor Timiş şi Arad, au beneficiat aproximativ 13.000 de elevi şi cadre didactice din  37 de unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Pilotul acestui program s-a desfăşurat în 2018, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, şi a implicat  25 de unităţi de învăţământ primar şi gimnazial din judeţul Timiş. Fiecare şcoală a beneficiat de sprijin financiar din partea Smithfield România pentru implementarea unor proiecte specifice de investiţii.

    Efecte:
    Proiectele eligibile au inclus activităţi de reabilitare şi renovare a infrastructurii şcolare, achiziţii şi dotare cu noi echipamente didactice IT&C sau amenajarea de spaţii de joacă şi sport în cadrul şcolilor selectate în program. Aproximativ 10.000 de elevi şi cadre didactice au beneficiat de această primă ediţie. Ediţia cu numărul doi a avut loc în 2019, unde s-a oferit sprijin financiar Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara în vederea organizării acţiunii de caritate denumită „Visul unei seri de iarnă” ce a avut drept scop colectarea de fonduri în vederea dezvoltării/dotării bazei materiale a liceului. Peste 200 de elevi au beneficiat de sprijinul oferit din partea Smithfield România. În cea de-a treia ediţie – 2020, compania a susţinut 11 unităţi şcolare din zona de Vest a ţării care desfăşoară proiecte specifice de investiţii în infrastuctura şcolară. Elevii din unităţile de învăţâmant incluse în program vor beneficia în acest an de noi resurse pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale şi extracurriculare, prin acces în săli multimedia dotate cu tehnologie modernă de predare-învăţare, dar şi cabinete informatice dotate cu calculatoare de ultimă generaţie şi table inteligente de tip smart-board. Prin intermediul acestui program, din 2018 şi până în prezent, Smithfield România a investit peste 1,35 milioane de lei în instituţiile de învăţământ din judeţele Timiş şi Arad.

  • We Care Together

    Societe Generale European Business Services

    Motivaţie:
    „We Care Together” este primul program de finanţare lansat de Societe Generale European Business Services pentru a susţine proiectele dezvoltate de organizaţii neguvernamentale din România pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile, în vederea creşterii şanselor la o viaţă mai bună şi la incluziune socială. Obiectivul programului este de a sprijini financiar iniţiativele care au un impact pozitiv în domeniile „integrare profesională” şi „educaţie”, două dintre direcţiile generale ale grupului Societe Generale şi care se adresează cu prioritate grupurilor vulnerabile.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele susţinute prin „We Care Together” se adresează unor categorii variate de beneficiari, care includ: preşcolari, elevi de şcoală primară, gimnazială şi liceală (persoane tipice sau cu cerinţe educaţionale speciale, persoane sănătoase sau cu diferite afecţiuni grave de sănătate, din mediul rural sau urban, cu nivel economic mediu sau cu dificultăţi economice). Acestora li se adaugă adulţi neintegraţi în câmpul muncii şi adulţi care au nevoie să îşi crească abilităţile digitale sau nivelul de competenţe în diferite domenii precum project management sau managementul echipei. Programul de finanţare „We Care Together” a fost lansat în luna februarie a acestui an, este în desfăşurare şi se va derula până în vara anului 2021. Prin program vor fi susţinuţi peste 7.000 de beneficiari direcţi şi indirecţi.

    Efecte:
    La această primă ediţie a „We Care Together” au fost înscrise peste 187 de proiecte, dintre care, în urma jurizării, au fost declarate câştigătoare cinci, aparţinând: asociaţiilor ETIC (proiect „Future Ready”), Cartea Daliei („Code Hero”), P.A.V.E.L. („Şcoala de Spital – Şcoala pentru Toţi”) şi fundaţiilor World Vision România („Învăţ ce-i bine pentru mine!”) şi C.E.E.D. România („Fii Propriul Tău Stăpân!”).  
    Cartea Daliei, prin proiectul „Code Hero”, sprijină peste 1.000 de copii, între 9-13 ani, din zone rurale şi urbane, tipici sau cu deficienţe de auz, să îşi dezvolte abilităţile digitale pentru a avea şansa la o viaţă şi un loc de muncă mai bun în lumea tot mai digitalizată în care trăim. Proiectul include realizarea unor cluburi online de programare, cu acces gratuit, în care copiii vor învăţa concepte de programare şi alte abilităţi solicitate de secolul 21, precum: gândire critică, analitică şi centrată pe soluţii, gândire creativă sau lucrul în echipă. 
    ETIC, prin „Future Ready”, sprijină peste 250 de copii, între 10-16 ani, să-şi descopere pasiunile şi să-şi dezvolte abilităţile tehnice şi digitale necesare formării deprinderilor cerute în prezent şi în viitor pe piaţa muncii, în paralel cu încurajarea acestor copii să urmeze o carieră în IT. P.A.V.E.L., prin „Şcoala de Spital – Şcoala pentru Toţi”, îşi propune să prevină abandonul şcolar şi să sprijine continuitatea educaţiei pentru 200 de copii şi tineri, cu afecţiuni grave de sănătate, care sunt spitalizaţi în spitale oncologice frecvent sau pentru perioade lungi de timp.
    World Vision România, prin „Învăţ ce-i bine pentru mine! – dezvoltarea de cunoştinţe, abilităţi şi valori sănătoase pentru copiii din comunităţile rurale”, îşi propune să promoveze integrarea socială prin educaţie pentru 800 de copii în nevoie din mediul rural, sprijinind dezvoltarea nivelului de cunoştinţe şi al abilităţilor acestora, inclusiv în ceea ce priveşte teme precum responsabilitatea financiară, menţinerea sănătăţii şi dezvoltare personală. CEED România, prin „Fii Propriul Tău Stăpân!”, contribuie la integrarea profesională şi creşterea şanselor de angajare pentru 200 de persoane adulte din grupuri vulnerabile prin oferirea de asistenţă profesională şi educaţie antreprenorială.