În 400 de ani, Heinz-Glas, unul dintre cei mai mari producători de sticluţe de parfum din lume, a trecut prin multe crize, însă actuala criză energetică din Germania îi ameninţă existenţa, scrie The Local. „Dacă livrările de gaze vor fi întrerupte, producţia de sticlă va dispărea probabil din Germania,“ avertizează Murat Agac, CEO adjunct al companiei.
Tag: producator
-
Alexandru Nomicos, Bergenbier: consumatorul este mult mai atent la modul în care îşi împarte cheltuielile. Însă rămâne fidel brandurilor preferate
♦ Bergenbier este unul dintre cei mai mari patru producători locali de bere, având afaceri de 716,8 milioane de lei în 2021 şi o fabrică la Ploieşti.
Alexandru Nomicos, director financiar al producătorului de bere Bergenbier SA, una dintre cele mai mari companii din sector, spune că 2022 este în continuare un an cu foarte multe provocări la nivel de industrie în condiţiile creşterii costului cu materiile prime, a crizei din energie şi a inflaţiei.
‚„Cu toate acestea, cred că experienţa anilor trecuţi ne-a ajutat să ne creştem considerabil viteza de reacţie la condiţiile mediului de afaceri. Am învăţat să fim agili, să ne adaptăm strategia de business în funcţie de evoluţia pieţei şi de cerinţele consumatorilor. Vom rămâne în expectativă în următoarea perioadă şi vom încerca, pe cât posibil, să preluăm din impactul pe care consumatorul îl simte acum la raft, însă dacă inflaţia va continua trendul ascendent, preţul de vânzare va fi imposibil de ţinut sub control”, a spus managerul într-un interviu acordat ZF prin e-mail. Bergenbier este unul dintre cei mai mari patru producători de bere de pe plan local, având în 2021 o cifră de afaceri de 716,8 milioane de lei (peste 145 mil. euro), în creştere cu aproape 10% în lei faţă de anul precedent. Profitul companiei s-a situat la 32 de milioane de lei, iar producătorul de bere a avut un număr mediu de 628 de angajaţi, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. În 2021, piaţa berii a stagnat, românii consumând anul trecut un volum de bere similar cu cel din 2020, respectiv 16,6 milioane hl. Însă, în primele patru luni piaţa a consemnat o scădere cu 10%, conform datelor de la Asociaţia Berarii României.
„Piaţa berii a înregistrat o scădere semnificativă în primele patru luni ale anului, iar estimările noastre pentru a doua jumătate din 2022 nu sunt foarte optimiste din cauza contextului geopolitic şi macroeconomic. Ne aşteptăm să crească şi mai mult preţurile produselor, costul cu materiile prime şi costul energiei. În plus, aşa cum menţionam anterior, revenirea la volumele de dinainte de pandemie este foarte puţin probabilă, industria fiind influenţată masiv de scăderea puterii de cumpărare”, subliniază Alexandru Nomicos, care lucrează pentru compania deţinută de gigantul canadian Molson Coors din 2018.
Cât despre consum, managerul spune că există o schimbare în ceea ce priveşte comportamentul consumatorului, iar această schimbare a venit odată cu izbucnirea pandemiei, când, de exemplu, trendul de consum din HoReCa a fost acaparat de consumul din gospodării.
Ponderea deţinută de sectorul HoReCa în vânzările de bere a crescut anul anterior doar cu un procent faţă de 2020, până la 9%, comparativ cu o pondere de 15-20% în anii de dinainte de pandemie, potrivit ultimelor date. Deşi românii sunt unii dintre cei mai mari consumatori de bere din Europa, ocupând locul cinci în 2020 (cele mai recente date) cu 87 de litri per capita pe an, ei preferă să cumpere băutura în magazine şi apoi să o bea acasă.
„Dacă ne aşteptam ca 2022 să fie un an în care trendurile să revină parţial la dinamica de dinainte de pandemie, observăm că, prin prisma inflaţiei şi a crizei de energie, anul acesta puterea de cumpărare a suferit foarte mult. Astfel, consumatorul este mult mai atent la modul în care îşi împarte cheltuielile. Cu toate acestea rămâne fidel brandurilor preferate”.
Alexandru Nomicos adaugă că, la nivel de industrie, berea lager rămâne în topul preferinţelor de consum, anul trecut înregistrând o pondere de 93,6%.
„De asemenea, preferinţele consumatorilor pentru segmentul premium sunt în continuare stabile, iar această tendinţă are la bază un cumul de factori care se referă atât la ingredientele alese precum şi la tipul de ambalaj utilizat sau activitatea promoţională. Iar dacă ne referim la portofoliul Bergenbier, mărcile noastre acoperă în acest moment toate nevoile şi cerinţele pieţei, brandul Bergenbier fiind un motor de creştere”.
De altfel, anul trecut ponderea berii la PET a fost de 41,5%, fiind singurul ambalaj care a avut o scădere, de 5 puncte procentuale, faţă de anul precedent.
Portofoliul companiei Bergenbier SA cuprinde mărci care acoperă toate segmentele pieţei. Pe lângă berile produse la Ploieşti – Bergenbier, Staropramen, Staropramen Unfiltered, Stella Artois, Beck’s, Noroc, Löwenbräu, Fresh – compania importă şi distribuie în exclusivitate specialităţile pragheze Staropramen Dark şi Granat, berile de abaţie belgiene Leffe şi Hoegaarden, berea americană Miller Genuine Draft, berea mexicană, Corona, precum şi berea albă germană nefiltrată Frazinskaner.
Recent, portofoliul Bergenbier s-a îmbogăţit cu un nou brand premium Praha, dar şi cu o nouă aromă FRESH 0.0, lămâie şi portocală.
„În ceea ce priveşte lansarea de noi produse şi în linie cu tendinţa europeană de consum, ne dorim să continuăm investiţiile în dezvoltarea portofoliului pentru segmentul premium şi pentru mixurile de bere cu arome fructate, însă este prematur să ne pronunţăm cu privire la următoarea perioada a lansărilor”.
Managerul crede însă că devenit o necesitate ca firmele să-şi dezvolte capacitatea de adaptare, să traseze prognoze cât mai clare pentru următoarele luni, dar este extrem de important să existe şi o predictibilitate fiscal
„ Altfel, riscăm să folosim resursele în zone neproductive, nesustenabile, ceea ce nu ar fi indicat mai ales într-un mediu în care costul de finanţare a atins cote înalte. România este în continuare o ţară cu potenţial de creştere accelerată şi toate motoarele din economie au nevoie de susţinere, fie că vorbim de consum, investiţii private sau publice. Este un efort comun, la nivel naţional şi este recomandat un dialog permanent între toţi actorii din economie: autorităţi, mediul privat”.
ă. De la 1 august, berea este taxată cu 3,96 de lei/hl/ 1 grad Plato, în creştere cu circa 5% faţă de valoarea anterioară. Conform Ordonanţei de Urgenţă 16/2022 valoarea accizei la bere ar trebui să rămână stabilă până în 2026. Berea producă de producătorii independenţi a căror producţie nu depăşeşte 200.000 hl nu este supusă accizării.
De asemenea, managerul atrage atenţia că un aspect de multe ori neglijat ţine de curajul în a evidenţia foarte transparent riscurile în spatele unei investiţii de capital.
„Comunicarea şi cuantificarea acestor riscuri ar ajuta enorm la crearea unor sisteme de monitorizare si corectare a factorilor nefavorabili, reprezentând o abordare cu atât mai relevantă într-un context social, geopolitic incert”.
-
Producătorul de cabluri auto Leoni caută peste 240 de oameni pentru fabrica din Arad
Producătorul de cabluri pentru industria auto Leoni Wiring Systems Arad, parte a grupului german Leoni, cu vânzări consolidate de 5,1 mld. euro în 2021, are disponibile în prezent 243 de locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi la asamblarea şi montarea pieselor la fabrica de cablaje din Arad, potrivit informaţiilor de pe site-ul AJOFM (Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei de Muncă) Arad. Germanii oferă angajaţilor diferite traininguri de formare profesională pentru toate poziţiile din cadrul companiei, cum ar fi soft skills şi cursuri de limbi străine.
Compania Leoni Wiring Systems Arad administrează fabricile de cablaje auto din Arad, Beiuş (Bihor), dar şi pe cea din parcul industrial Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, un proiect demarat de germani pe piaţa locală în 2017, când Leoni a preluat spaţiul în care a funcţionat producătorul italian de anvelope Pirelli. Cu aproximativ 13.000 de angajaţi la nivel local, Leoni este unul dintre cei mai mari angajatori din România, potrivit datelor de site-ul companiei.
Leoni a intrat pe piaţa din România în anul 2000, odată cu deschiderea primei fabrici WSD (Wiring Systems Division) la Arad. Au urmat fabricile din Bistriţa (2002) şi Bascov, lângă Piteşti (2005), iar ulterior au fost deschise fabricile satelit din Beiuş, Luduş, Marghita şi Bumbeşti-Jiu. În anul 2016, a fost înfiinţat primul Shared Service Center LEONI (SSC) în Cluj-Napoca, unde sunt centralizate toate activităţile de HR ale concernului german.
Compania Leoni Wiring Systems Ro cu sediul în Bistriţa este cea mai mare entitate deţinută de germani pe piaţa locală. Principalii clienţi ai Leoni sunt producătorii germani de maşini, dar şi alte companii din industria vehiculelor comerciale. Grupul Leoni a ajuns în 2021 la vânzări consolidate de 5,1 mld. euro şi la aproape 100.000 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ului companiei.
-
Rezultatele Tesla din T2 2022: Veniturile producătorului de maşini electrice au crescut cu 42%
Tesla, producătorul de maşini electrice, a raportat rezultatele trimestriale companiei din T2 2022 în cadrul unui apel efectuat miercuri, potrivit CNBC.
Marja brută a autovehiculelor a fost de 27,9%, în scădere faţă de 32,9% în trimestrul trecut şi 28,4% în urmă cu un an, fiind afectată de inflaţie şi de concurenţa în creştere pentru celulele bateriei şi alte componente care intră în vehiculele electrice. Veniturile din industria auto au reprezentat 14,6 miliarde dolari din totalul companiei, 1,47 miliarde dolari provenind din servicii şi alte venituri şi 866 milioane dolari din segmentul energetic al companiei.
Tesla a generat 344 de milioane de dolari în venituri din credite de reglementare auto în al doilea trimestru, potrivit declaraţiilor companiei. Este o scădere de 10 milioane de dolari sau aproape 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2021.
CEO-ul Elon Musk a declarat miercuri că noua fabrică a Tesla din afara Berlinului a depăşit 1.000 de maşini pe săptămână în iunie şi se aşteaptă ca noua fabrică a companiei din Austin, Texas, să depăşească pragul de producţie de 1.000 pe săptămână în următoarele câteva luni.
Tesla şi-a crescut infrastructura de încărcare mai mult decât centrele de magazine şi servicii, raportând 709 locaţii de magazine şi servicii pentru trimestrul al doilea şi 3.971 de locaţii Supercharger (cu 36.165 de conexiuni totale Supercharger) în al doilea trimestru. Aceste cifre au reprezentat o creştere de 19% în locaţiile magazinelor şi centrelor de service de la an la an şi o creştere de 34% a numărului de locaţii de încărcare.
Compania a oferit detalii limitate despre investiţiile şi vânzările de criptomonede, scriind: „La sfârşitul trimestrului al doilea, am convertit aproximativ 75% din achiziţiile noastre Bitcoin în monedă fiat. Conversiile din T2 au adăugat 936 de milioane de dolari numerar în bilanţul nostru.” În general, numerarul şi echivalentele de numerar ale companiei au crescut cu 847 milioane USD în timpul trimestrului. Tesla a făcut furori printre entuziaştii cripto, când a anunţat la începutul lui 2021 că a achiziţionat bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari.
Musk a explicat la apelul de miercuri: „Motivul pentru care am vândut o mare parte din deţinerile noastre de bitcoin a fost că nu eram siguri când se vor atenua blocajele covid din China, aşa că era important pentru noi să ne maximizăm poziţia de numerar”. El a adăugat: „Acest lucru nu ar trebui să fie considerat un verdict asupra Bitcoin”. CFO Zachary Kirkhorn şi Musk au confirmat că Tesla nu a vândut nimic din monedele dogecoin.
Cu două fabrici noi aflate acum în Texas şi în afara Berlinului, în Germania, Tesla şi-a păstrat îndrumările sale pentru „creştere medie anuală de 50% a livrărilor de vehicule”, pe un „orizont multianual”.
Tesla lucrează încă pentru aşteptatul Cybertruck (anunţat în noiembrie 2019), semi-camionul electric (dezvăluit în noiembrie 2017), conceptul Roadster actualizat (dezvăluit şi în noiembrie 2017) şi pentru alte proiecte speculative precum robotul umanoid. Miercuri, ca răspuns la întrebarea unui investitor, Elon Musk a spus că Tesla speră să înceapă să livreze Cybertruck, un pick-up cu aspect experimental, la jumătatea anului viitor.
La începutul acestei luni, Musk a spus într-un tweet că Tesla ar putea reduce preţurile la maşinile sale electrice dacă inflaţia „se calmează”.
Privitor la problema inflaţiei, Musk a remarcat cu optimism: „Cred că inflaţia va scădea spre sfârşitul acestui an”, dar i-a avertizat pe investitori să ia această predicţie cu un grăunte de sare.
-
Aproape 500 de angajaţi urmează să fie concediaţi după ce explozia preţurilor la energie şi gaze forţează grupul Alro să suspende din august activitatea producătorului de alumină Alum Tulcea
Producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi pe verticală din Europa, şi cel mai mare consumator de energie electrică din România, supune aprobării Adunarii Generale a Actionarilor din 29 iulie decizia de suspendare temporară a operaţiunilor de producţie de alumină ale Alum Tulcea pentru o perioadă estimată de 17 luni, în contextul exploziei preţurilor la energie electrică şi la gaze.
În urma acestei măsuri, aproximativ 500 de angajaţi urmează sa fie disponibilizati la fabrica din Tulcea, in timp ce uzina va pastra un grup cheie de specialisti pentru a efectua activitati de cercetare-dezvoltare, logistica, intretinere si reparatii pentru a fi pregatita pentru o repornire rapida si reinceperea productiei atunci cand conditiile pietei de energie se vor imbunatati, au anunţat reprezentanţii Arlo la bursă.
La sfârşitul anului trecut, Alum Tulcea avea 792 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În această perioadă, compania a raportat pierderi de 29,4 mil. lei.
„Criza economica generata de pandemie a fost intensificata de criza energetica din 2021 ca urmare a cresterii accelerate a preturilor la electricitate si la gazele naturale, cu un impact negativ asupra costurilor de productie pentru alumina calcinata si aluminiul electrolitic. Costul gazelor naturale pentru o tona de alumina este semnificativ mai mare decat pretul unei tone de alumina importata si livrata catre ALRO”, spune Gheorghe Dobra, Director General ALRO si Presedinte al Consiliului de Administratie al ALUM.
El precizează că alumina produsa de ALUM ar ajunge la un cost de peste 900 dolari/tona, in timp ce pretul aluminei pe pietele internationale este de aproximativ 500 dolari/tona.
„Ponderea produselor energetice doar in costul total al aluminei este remarcabil de mare, ajungand la aproximativ 500 dolari/tona in 2022”, adaugă Gheorghe Dobra.
Pretul gazului a crescut de zece ori de la 18 euro/MWh in T1/2021, la peste 180 euro/MWh in T4/2022. Pretul energiei electrice a urmat aceeasi tendinta si de la 60 euro/MWh in T1/2021, a ajuns si a depasit 500 euro/MWh in T4/2022.
În prezent, pe piata exista un deficit de energie electrica si de gaze naturale pentru consumatori.
Pretul certificatului de emisii de dioxid de carbon (CO2) a crescut de la circa 25 euro/certificat la sfarsitul anului 2020, la peste 90 euro/certificat, in prezent.
În acest context, ALRO si ALUM au dezvoltat scenarii de functionare la un prag minim de rentabilitate sau de reducere a pierderilor financiare prin suspendarea anumitor activitati de productie si trecerea unor echipamente de productie in stand-by.
La finalul anului trecut, Alro a anunţat la Bursa de la Bucureşti că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza preţurilor ridicate la energie şi că se va concentra doar pe investiţiile care aduc câştiguri şi îmbunătăţiri ale activităţi urmând ca celelalte investiţii să fie amânate. Grupul a înregistrat o cifră de afaceri de 3,5 miliarde de lei, în creştere faţă de 2,5 miliarde de lei în 2020 şi un profit net de 26 de milioane de lei, mult mai mic faţă de cele 335 de milioane de lei din 2020.
Acţiunile ALR s-au depreciat cu 24% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii totale de aproape 12 milioane de lei, dinamica fiind afectată de efectele războiului ruso-ucrainean şi de preţurile ridicate din industria energetică.
Compania, cu 974 mil. lei capitalizare, este controlată în proporţie de 54,1% de Vimetco Plc, urmat de Pavăl Holding (23,2%), alţi acţionari (12,4%) şi Fondul Proprietatea (10,2%).
-
Antreprenori locali. Producătorul de conserve Scandia Food şi-a bugetat afaceri de 439 mil. lei, plus 14%
♦ Scandia Food a preluat anul trecut două fabrici, una de mezeluri şi una de mâncăruri congelate pe bază de carne.
Scandia Food, liderul pieţei de conserve, ţinteşte anul acesta o cifră de afaceri de 439 de milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de anul precedent, conform informaţiilor furnizate de companie pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie.
„Anul 2022 este un an al provocărilor. Principala schimbare din piaţă se datorează situaţiei geopolitice internaţionale care a adus foarte multe provocări în ceea ce priveşte găsirea de materii prime la preţuri competitive, dar şi a unui echilibru în ceea ce priveşte creşterea solicitărilor de vânzări către export fără a afecta deservirea pieţei interne“, au spus reprezentanţii companiei.
Bugetul din acest an al companiei este de 4,4 milioane de lei, faţă de 56 de milioane de lei anul trecut. În 2021, Scandia Food a făcut două tranzacţii.
Compania a cumpărat o fabrică de de mâncăruri congelate pe bază de carne din judeţul Ilfov de la RonÕs Land Green.
Divizia de congelate nou formată de către Scandia Food aduce o extindere a portofoliului de produse. în prezent, fabrica din judeţul Ilfov are o capacitate de producţie lunară de aproximativ 200 de tone. Produsele sunt comercializate atât în piaţa internă, cât şi în ţări precum Olanda sau Israel.
Tranzacţia face parte din planul de expansiune comunicat anterior de către reprezentanţii Scandia, iar fabrica achiziţionată este încorporată într-o nouă entitate juridică Scandia Food Frozen. Scandia Food Frozen este deţinută de Euro Food Distribution (70%) şi Savic Maya (30%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Potrivit reprezentanţilor grupului Scandia, Scandia Food va fi acţionar principal şi va fi implicat în deciziile şi procesul de management al companiei preluate, alături de echipa de management existentă.
De asemenea, Scandia a preluat a cumpărat integral producătorul de mezeluri AgraÕs din judeţul Alba de la fondatorii Dan Sărmăşan şi Ligia Sanda Stîncel, Compania AgraÕs deţine în acest moment o fabrică în localitatea Oarda, judeţul Alba, precum şi 9 magazine proprii. Fabrica are o capacitate de producţie de 4.500 de tone anual şi aproximativ 300 de angajaţi.
Grupul Scandia are peste 1.000 de angajaţi şi 6 capacităţi de producţie şi este prezent în categoriile de conserve pe bază din carne, conserve de peşte, conserve pe bază de legume, zacuscă, murături dar şi snack-uri sărate, dulciuri, comercializate sub brandurile Scandia Sibiu, Bucegi, Sadu, Lotka, Năvodul Plin, Tapas, Rotina, Roua, Sunset Nuts,Yummy Snacks.
Scandia Food este controlată de Elsaco 2005 (52,74%), Daim Imobiliara (25,37%), Dumitru Creştin (10%), Aclam Imobiliara (9,87%) şi Adrian Gaşpar (2%), conform Confidas. În spatele entităţilor juridice menţionate se află familiile Gaşpar şi Creştin.
-
Marii producători de băuturi răcoritoare susţin că majorarea TVA de la 9% la 19% în sector va avea efecte negative asupra inflaţiei
Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), care reuneşte producători cu 15 fabrici pe plan local, susţine că o eventuală creştere a TVA de la 9% la 19% doar pentru băuturi răcoritoare îl va afecta în primul rând pe consumatorul român şi va cauza o creştere şi mai mare a inflaţiei, aflată deja la cote îngrijorătoare. Conform surselor Mediafax, liderii coaliţei au discutat săptămâna trecută noi modificări ale codului fiscal, inclusiv creşterea taxării în sectorul băuturilor cu zahăr.
„Urmărim cu îngrijorare discuţiile din spaţiul public despre eventuala mărire a TVA aplicabilă doar pentru produsele noastre de la 9% la 19%. Pentru sectorul băuturilor răcoritoare, creşterea TVA din 2010 cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%, a reprezentat o uriaşă provocare, cauzând în prima lună scăderi ale vânzărilor de până la 50%. Industriei de băuturi răcoritoare i-au trebuit practic 5 ani pentru a-şi reveni din acel şoc, iar revenirea completă s-a produs în contextul introducerii cotei TVA de 9% pentru alimentele de bază în 2015”, a declarat Alice Nichita, preşedinte ANBR. Ea adaugă că dacă acum se ia în calcul o creştere cu 10 puncte procentuale peste noapte, fără o consultare publică, fără o consultare a industriei şi fără un studiu de impact prealabil, această măsură ar reprezenta un adevărat şoc, care va avea un impact sever asupra industriei de băuturi răcoritoare, dar nu numai.
„Din păcate, cel mai mult vor avea de suferit consumatorii, aflaţi deja într-o situaţie dificilă, în care efectele inflaţiei tot mai mari se simt în fiecare zi în buzunarele acestora”.
Din ANBR fac parte cei mai importanţi producători de băuturi răcoritoare din industria românească, precum, Coca-Cola HBC România, Coca-Cola România, PepsiCo, Romaqua Group Borsec, Maspex România, Parmalat, Red Bull, Pfanner, dar şi operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje ca Dohler şi Tetra Pak.
Producătorii susţin că TVA mai mult decât dublu pentru băuturile răcoritoare va însemna încă un şoc pentru industrie, deja greu încercată de o serie de provocări cauzate de criza pandemică, războiul din Ucraina şi presiunea inflaţiei, precum creşterea alarmantă a preţurilor la energie, combustibili şi materii prime. Toate aceste cauze au dus la creşteri ale costurilor de până la 30-40% pentru industria băuturilor răcoritoare.
Potrivit unui studiu din 2022 efectuat de Deloitte România, industria băuturilor răcoritoare a contribuit cu peste 3,65 miliarde euro la economia României în perioada 2017-2020, din care peste 1 miliard de euro valoare adăugată brută directă. De asemenea, sectorul este un investitor relevant şi stabil: ca urmare a investiţiilor întreprinse în perioada 2017-2020, veniturile la bugetul de stat au crescut cu aproximativ 250 milioane de euro, cu un impact direct al valorii adăugate create de 292,7 milioane euro.
O astfel de măsură ar putea afecta şi atractivitatea sectorului ca angajator, mai ales în condiţiile în care sectorul a fost recent din nou discriminat, fiind exclus din pachetul de beneficii salariale pentru angajatorii din sectorul alimentar care vizează salariul minim. Potrivit studiului Deloitte amintit mai sus, industria băuturilor răcoritoare este un angajator constant şi un actor social în comunităţi: în perioada 2017-2020, industria băuturilor răcoritoare a susţinut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă (prin efect direct, indirect şi indus). De asemenea, fiecare angajat din sectorul băuturilor răcoritoare a susţinut, în medie, în acest interval, alte aproximativ 8,5 de locuri de muncă similare în economia naţională. România este de asemenea un centru regional de producţie: companiile membre ANBR deţin 15 fabrici în România, iar 7-9% din producţie este reprezentată de exporturi în peste 10 ţări, printre care Italia, Malta, Austria, Cipru, Republica Moldova, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Croaţia, Bosnia, Macedonia şi Grecia.
-
Alexander Pitchka a preluat conducerea operaţiunilor locale ale producătorului de ţigarete JTI. Echipa de management din România va coordona şi business-ul JTI din Moldova şi Bulgaria
Japan Tobacco International (JTI), unul dintre cei mai mari producători de ţigarete de pe plan local, anunţă numirea lui Alexander Pitchka în rolul de general manager al JTI România, Moldova şi Bulgaria.
El s-a alăturat companiei în urmă cu 25 de ani, în cadrul Global Supply Chain din Ucraina, iar ulterior a ocupat diverse poziţii în departamentul Finanţe. În 2012, Alexander Pitchka s-a mutat la Geneva, unde a condus Departamentul Financiar pentru Regiunea Europa centrală a JTI, iar în 2013, a devenit Regional Chief Financial Officer pentru Regiunea Europa de Est, inclusiv câteva ţări din Asia. În 2018, a fost numit General Manager în Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, iar în 2020, a preluat rolul de General Manager al JTI Kazahstan, Asia Centrală şi Mongolia, arată datele transmise joi de oficialii JTI.
Potrivit acestora, echipa de management din România va coordona şi afacerile JTI din Moldova şi Bulgaria.
„JTI va aniversa în curând 30 de ani în România, iar eu sunt mândru să preiau conducerea într-o ţară în care înregistrăm rezultate robuste, care vor sta la baza succesului viitor. Avem peste 30% cotă de piaţă şi continuăm să creştem organic”, spune Alexander Pitchka.
JTI, una dintre primele multinaţionale stabilite local, încă din 1993, a investit până acum peste 250 milioane de euro în România. Compania are peste 1.200 de angajaţi în sediul din Bucureşti, iar produsele sale sunt exportate în aproape 50 de ţări.
În 2020, JTI a raportat afaceri cumulate de 6,3 miliarde lei (1,3 miliarde euro) pentru cele două entităţi cu care îşi desfăşoară activitatea în România, JTI Trading şi JTI Manufacturing, în creştere cu peste 16% faţă de 2019, în timp ce profitul a fost de peste 731 milioane lei, plus 34%, arată cele mai recente date de la Ministerul de Finanţe.
Pe plan global, JTI este unul dintre cei mai mari producători de produse din tutun şi produse pentru vapat, cu operaţiuni în peste 130 de ţări. Cu sediul la Geneva, Elveţia, JTI are peste 40.000 de angajaţi, şi face parte din grupul Japan Tobacco.
-
Marian Andreev a ajuns la primul miliard de lei cu producătorul de ulei vegetal Prutul
Marian Andreev (58 ani), un om de afaceri foarte discret din Galaţi, a ajuns la primul miliard de lei în 2021 cu businessul Prutul, după un avans de 60% faţă de anul precedent. După cifra de afaceri, Prutul este al treilea producător de ulei vegetal din România, iar înaintea sa se află americanii de la Bunge şi francezii de la Avril, care deţin Expur pe plan local.
Antreprenorul mai este acţionar sau administrator direct în patru companii şi alte patru companii în care a avut aceste funcţii au fost radiate, arată datele platformei Confidas.ro. Indirect însă, el poate controla mai multe businessuri. De departe, cel mai mare pariu al său este Prutul, care anul trecut a avut un profit de 63,7 milioane de lei, de trei ori mai mare decât în anul precedent, cu 415 angajaţi, adică cu 50% mai puţini decât în urmă cu şase ani. Astfel, după nivelul businessului, producătorul de ulei este una dintre cele mai mari 20 de companii din industria alimentară şi a băuturilor din România.
Prutul este o companie cu un model de business integrat, ocupându-se de procesarea, îmbutelierea şi comercializarea uleiului vegetal, de distribuţia de inputuri pentru agricultură, achiziţia şi comercializarea de cereale şi plante oleaginoase şi servicii de depozitare a cerealelor, conform datelor de pe site-ul producătorului.
Prutul este şi unul dintre cei mai mari acţionari ai Comcereal Botoşani (37,41%) alături de alţi acţionari persoane fizice şi juridice şi statul român. Comcereale este unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness, mai exact din piaţa cerealelor. Compania a avut o cifră de afaceri de 158 de milioane de lei anul trecut, în creştere cu 63% faţă de anul precedent, datorită faptului că 2021 a fost un an cu producţii şi preţuri istorice la cereale, conform Confidas.
Marian Andreev a preluat fabrica de ulei Prutul în 2002, după ce acesta a vândut un alt business în domeniul alimentar, deţinut alături de alţi antreprenori. E vorba de o afacere care a început cu distribuţia de alimente, iar apoi s-a extins cu producţia de dulciuri.
Fabrica din Galaţi a fost înfiinţată în anul 1893, sub numele Fleming Oil, fiind împărtită în două secţii: extracţia uleiului şi rafinarea acestuia. Încă de la inceput, activitatea de bază era cea de procesare a seminţelor de floarea soarelui, dar şi a celor de rapiţă. În prezent, Prutul face ulei vegetal sub brandurile: Prutul, Spornic, Surasul Soarelui, Bonatelo, Boniflor şi Picasol. De asemenea se produc şrot (folosit pentru furajarea animalelor), acizi graşi (utilizaţi pentru industria cosmetica şi a materialelor de construcţii) şi peleţi (utilizaţi ca biocombustibil).
Cei mai mari procesatori de seminţe oleaginoase din România sunt americanii de la Bunge, cu fabricile din Lehliu (jud. Călăraşi) şi Buzău, francezii de la Expur, cu fabrica din Slobozia, Prutul, cu fabrica din Galaţi, Ardealul, cu fabrica din Carei (jud. Satu Mare) şi Argus, cu fabrica din Constanţa. Expur are o capacitate de rafinare de 400 – 450 tone/zi, iar cea a Prutul ajunge la aproximativ 400 tone/zi, conform surselor ZF din piaţa uleiului.
-
Germanii de la HeidelbergCement, producători de ciment, şi-au înjumătăţit profitul de pe piaţa locală în 2021. Afacerile au crescut cu 1%
HeidelbergCement România, subsidiara locală a grupului german cu acelaşi nume, producător de ciment, şi-a majorat cifra de afaceri cu 1% în 2021 faţă de anul precedent, rezultatul fiind de circa 1,3 miliarde de lei.
Profitul a fost însă înjumătăţit şi s-a situat la 213,8 milioane de lei, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Numărul de angajaţi a fost în uşoară creştere, de la 1.107 la 1.132.
România se numără printre ţările în care vânzările de ciment au fost pe minus anul trecut pentru grupul german HeidelbergCement, în vreme ce, în ţările din nordul Europei, vânzările au crescut, se arată în raportul financiar al grupului, aferent anului 2021. Şi la agregate, România a înregistrat scăderi ale volumelor.
În România, HeidelbergCement are o capacitate de producţie de 6,2 milioane de tone de ciment, precizează aceeaşi sursă, faţă de 6,1 milioane de tone, câte erau amintite în raportul anterior.
HeidelbergCement deţine trei fabrici de ciment în România, la Taşca (lângă Bicaz, judeţul Neamţ), Chişcădaga (lângă Deva, judeţul Hunedoara) şi Fieni (judeţul Dâmboviţa), 21 de staţii de betoane, 7 cariere şi 5 balastiere de agregate, potrivit celor mai recente date.
Grupul german HeidelbergCement a intrat pe piaţa locală în 1998, prin achiziţia fabricii de ciment Moldocim SA Bicaz, situată în Taşca. A fost anul începerii activităţii în România, când s-au înfiinţat şi două staţii de betoane, una la Timişoara şi cealaltă la Bucureşti. Un an mai târziu, au fost înfiinţate trei noi staţii de betoane la Bucureşti, Ploieşti şi Braşov.