BusinessMagazin

Tag: prindere

  • Isteria Pokémon: cum ne-a acaparat un joc viaţa

    2016 este anul maimuţei în calendarul chinezesc, dar sigur va rămâne cunoscut ca fiind anul Pokémonului. 6 iulie 2016 ar putea rămâne în istorie pentru japonezii de la nintendo. În doar patru zile, Pokémon Go a fost descărcat de mai multe ori decât aplicaţia de dating Tinder şi în alte două zile a depăşit Twitter la numărul de utilizatori activi. Mai important, Pokémon Go a dublat valoarea de piaţă a Nintendo şi a stârnit o isterie în toată lumea, deşi lansarea iniţială a cuprins doar trei ţări (SUA, Australia şi Noua Zeelandă).

    Eram în clasa a şasea sau a şaptea când un coleg a venit la şcoală cu Alakazam, un Pokémon puternic şi rar pe care niciunul dintre noi nu-l avea. L-am vrut imediat şi l-am provocat la duel. Am pus Pokémonii în luptă şi eram pe punctul de a câştiga când meciul a fost întrerupt de profesorul care încerca să-şi predea materia. Ne-a luat ambele pachete de cărţi şi le-a amestecat. Nu ne venea să credem – munca noastră era complet irosită. Magia în care eram învrăjbiţi a cuprins din nou lumea, sub forma unui joc mobile.

    Pokémon Go este un joc pentru smartphone-uri care îmbină elemente grafice cu lumea reală şi trimite jucătorii la vânătoare de Pokémoni (creaturi virtuale) în locuri reale. Mai pe şleau, jucătorul se plimbă cu telefonul în mână pe stradă şi prin parcuri şi cu ajutorul camerei smartphone-ului caută Pokémoni pe care trebuie să-i prindă aruncând cu o minge către creaturile virtuale. Odată prins, Pokémonul intră în colecţie şi poate fi utilizat de jucător în dueluri. Fiecare Pokémon are abilităţi şi caracteristici diferite şi poate evolua (de la nivelul 1 la 2 şi 3).

    Un concept cât se poate de simplu, iar cu ajutorul tehnologiei de azi producătorii pot trimite jucătorul peste tot în lume pentru a prinde Pokémoni. Acest joc nu poate fi jucat doar de pe canapeaua din sufragerie, ci te provoacă să ieşi din casă, să te plimbi şi să pleci la vânătoare. În universul Pokémon sunt 718 de astfel de creaturi, însă doar 151 disponibile în joc deocamdată. Pokémon Go a fost dezvoltat de Niantic şi a fost inspirat prima dată de gluma pe care a făcut-o compania de 1 aprilie 2014, când a ascuns monştrii Pokémon în hărţile de la Google Map.

    Niantic este un studio care a început ca un start-up al Google, iar la conducerea firmei se află John Hanke, responsabil pentru dezvoltarea Google Earth. Hanke are 49 de ani, a lucrat pentru guvernul Statelor Unite la departamentul de afaceri externe în Myanmar şi Indonezia şi a pornit mai multe companii de software de-a lungul timpului. În 2001, Hanke a fondat compania Keyhole, specializată în aplicaţii care utilizau date geospaţiale, iar în 2004 compania a fost achiziţionată de Google pentru 35 de milioane de dolari. Directorul companiei era John Hanke, care a devenit în urma achiziţiei vicepreşedintele diviziei Google Geo, care include Google Earth, Google Maps, StreetView, SketchUp şi Panoramio.

    Ulterior, în 2010, John Hanke a fondat compania Niantic, în San Francisco, un start-up în cadrul Google, care se ocupă de dezvoltarea de softuri. Compania s-a remarcat în domeniul jocurilor mobile şi a lansat primul său joc cu elemente de realitate agumentată, numit Ingress, în 2012. În 2015, Niantic a devenit independentă faţă de Google. Succesul jocului lansat pe 6 iulie a fost unul fulminant: la doar alte două zile, americanii foloseau, în medie, jocul pentru 43 de minute pe zi, mai mult decât Facebook Messenger şi WhatsApp împreună (12 minute şi, respectiv, 30 de minute) şi în doar o săptămână valoarea de piaţă a Nintendo s-a dublat, ajungând în prezent la o valoare de 38 miliarde de euro (în trei zile am actualizat de trei ori această cifră), depăşind companii japoneze importante precum Sony, Canon, Panasonic sau Toshiba. (Actualizare: luni, 25 iulie, acţiunile Nintendo au scăzut cu 18% (o valoare de 6,7 miliarde de dolari) care se datorează faptului că Nintendo a anunţat într-un comunicat de presă că impactul jocului asupra profitului companiei va fi unul limitat, potrivit presei străine)

    Între 7 şi 19 iulie, acţiunile Nintendo au crescut cu 114,04%, iar capitalizarea bursieră a companiei a urcat până la 38 de miliarde de euro; abia după opt zile acţiunile Nintendo au scăzut pentru prima dată de la ceea ce a devenit lansarea verii, cu 12%, din cauză că a fost amânată lansarea jocului în Japonia. „Niciodată nu am văzut  acţiunile unei companii mari să se schimbe atât de repede într-o perioadă atât de scurtă“,  a declarat Takashi Oda, analist al Okasan Securities, pentru The Guardian. Creşterea foarte puternică a Nintendo se datorează şi faptului că jocul capitalizează pe nostalgia milenialilor care au copilărit în anii ‘90 alături de Pokémoni, dar este jucat şi de copii.

  • Primul deces cauzat de Pokemon Go: Un tânăr de 18 ani, ucis în timp ce încerca să prindă un pokemon în apropierea locuinţei unui necunoscut

    Jerson Lopez de Leon, în vârstă de 18 ani, a fost ucis într-o ambuscadă, iar vărul său, Daniel Moises Picen, 17 ani, a fost rănit, pe o stradă din oraşul Chiquimula, Guatemala.

    În jur de 20 de cartuşe folosite au fost găsite de către poliţia locală la locul crimei, unde cei doi tineri încercau să captureze creaturile virtuale.

    Jerson a decedat la spital, iar vărul său a fost tratat pentru rănile la picior, cauzate de gloanţele trase de un necunoscut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul deces cauzat de Pokemon Go: Un tânăr de 18 ani, ucis în timp ce încerca să prindă un pokemon în apropierea locuinţei unui necunoscut

    Jerson Lopez de Leon, în vârstă de 18 ani, a fost ucis într-o ambuscadă, iar vărul său, Daniel Moises Picen, 17 ani, a fost rănit, pe o stradă din oraşul Chiquimula, Guatemala.

    În jur de 20 de cartuşe folosite au fost găsite de către poliţia locală la locul crimei, unde cei doi tineri încercau să captureze creaturile virtuale.

    Jerson a decedat la spital, iar vărul său a fost tratat pentru rănile la picior, cauzate de gloanţele trase de un necunoscut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ei îi avem, cu ei defilăm: politician din România, prins în timp ce simula o execuţie ISIS – FOTO

    Conducerea Organizaţiei PNL Suceava a propus forurilor statutare excluderea consilierului local Mihai-Bogdan Bicsi, după ce acesta a fost fotografiat simulând o execuţie ISIS în timpul unei petreceri.

    Consilierul PNL a fost fotografiat miercuri de prieteni în timpul unei petreceri la Voroneţ. El apare ţinând o drujbă deasupra unui ”partener de distracţie” legat, cu capul pe un buştean. ”Terorist ISIS capturat la Voroneţ :)))” este textul care însoţeşte fotografia care între timp a fost ştearsă de pe reţeaua de socializare. În timpul petrecerii liberalul s-a mai fotografiat ţinând o seceră şi un ciocan.

    Mai multe şi foto pe www.mediafax.ro

  • Pe ei îi avem, cu ei defilăm: politician din România, prins în timp ce simula o execuţie ISIS – FOTO

    Conducerea Organizaţiei PNL Suceava a propus forurilor statutare excluderea consilierului local Mihai-Bogdan Bicsi, după ce acesta a fost fotografiat simulând o execuţie ISIS în timpul unei petreceri.

    Consilierul PNL a fost fotografiat miercuri de prieteni în timpul unei petreceri la Voroneţ. El apare ţinând o drujbă deasupra unui ”partener de distracţie” legat, cu capul pe un buştean. ”Terorist ISIS capturat la Voroneţ :)))” este textul care însoţeşte fotografia care între timp a fost ştearsă de pe reţeaua de socializare. În timpul petrecerii liberalul s-a mai fotografiat ţinând o seceră şi un ciocan.

    Mai multe şi foto pe www.mediafax.ro

  • Promisiunile biotehnologiei

    Biotehnologia, cu aplicaţiile sale în cele mai variate domenii, s-ar putea dovedi un atu pentru România, aşa cum IT-ul s-a transformat într-un veritabil motor de creştere economică. Investiţiile în cercetare, acces la finanţări publice şi europene, legislaţie coerentă şi un cadru economic previzibil sunt însă condiţiile fără de care domeniul nu poate prinde aripi.

    Detergenţi pentru haine care curăţă la temperaturi mici. Cantităţi reduse de înălbitor pentru producţia hârtiei. Acestea sunt doar două dintre zonele în care biotehnologia şi-a croit drum, iar în domeniul medical aplicaţiile sale sunt mult mai ample. De la insulina esenţială pentru un pacient cu diabet până la tratamentele bioterapeutice pentru bolnavii de cancer sau vaccinuri, biotehnologia este prezentă în tot mai multe aspecte ale vieţii de zi cu zi. În 2014, la nivel european, veniturile celor peste 2.200 de companii din domeniul biotehnologiei s-au plasat la 3,2 miliarde de euro şi avea peste 61.000 de angajaţi. Îndeosebi industria farmaceutică marşează pe descoperirile domeniului pentru a dezvolta tratamente inovative.

    Ce poate face România pentru a se transforma într-un hub european – şi de ce nu mondial? – în acest domeniu? Industria biotehnologică din domeniul medical se loveşte, în unele state, de diverse impedimente, cel mai pregnant fiind lipsa investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, motorul creşterii acestui segment. Este şi cazul pieţei locale, ce s-a dovedit a fi dificilă pentru companiile farmaceutice, conform reprezentanţilor domeniului. ăAutorităţile au implementat diverse propuneri de legi care, de-a lungul timpului, au devenit adevărate poveri pentru industria farma“, spune Gábor Sztaniszláv, director general al Amgen România, unul dintre liderii industriei biofarma la nivel global. În fiecare an, compania investeşte un sfert din cifra de afaceri pentru dezvoltarea de medicamente inovatoare. Una dintre companiile deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte dezvoltarea de produse inovatoare în tehnologia ADN-ului recombinat şi în biologia moleculară, AMGen (Applied Molecular Genetics – Genetică Moleculară Aplicată), companie americană de biotehnologie, a fost fondată în 1980, denumirea actuală (ăAmgen“) preluând-o după trei ani de activitate. Afacerile sale s-au extins în întreaga lume, iar astăzi, după 36 de ani de activitate, compania este prezentă în peste 75 de ţări la nivel mondial şi rulează afaceri de 21,7 miliarde de dolari la nivel global, cifră înregistrată în 2015.

    La nivel global, Amgen a investit în 2015 în jur de 4 miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea de medicamente noi, din care 600 milioane de dolari au fost destinate susţinerii unor programe inovative sau construirii unor facilităţi de producţie de ultimă generaţie. ăO parte din sumele investite ar putea fi direcţionate şi către România, dacă am reuşi să dezvoltăm o strategie pe termen mediu şi lung pe plan local“, spune Sztaniszláv.

    Cu mai bine de un deceniu în urmă, Amgen a lansat pe piaţă două dintre primele substanţe terapeutice de origine umană derivate biologic – Epoetină alfa şi Filgrastim – produse care au dus la o îmbunătăţire a stării pentru sute de mii de pacienţi care sufereau de afecţiuni din sfera bolilor renale cronice şi a cancerului. În prezent, compania se concentrează pe şase domenii terapeutice: oncologie/hematologie, boli cardiovasculare, inflamaţie, sănătatea oaselor, nefrologie şi neurologie şi are în dezvoltare 40 de terapii biologice şi şase produse biosimilare. Dintre acestea, două molecule pentru tratarea cancerului se află în ultimă fază clinică – una pentru tratamentul melanomului malign şi una pentru tratamentul mielonomului multiplu.

    Medicamentele Amgen sunt destinate tratării bolilor pentru care numărul de opţiuni terapeutice eficiente este limitat sau oferă o alternativă viabilă la celelalte produse disponibile. Înţelegerea mecanismelor biologice fundamentale ale omului reprezintă un element esenţial în dezvoltarea gamei sale de medicamente. Abordarea Amgen, ce a devenit şi sloganul companiei – ăBiologia pe primul plan“– presupune ca în primă fază cercetătorii să exploreze căile moleculare complexe ale bolii, iar apoi să stabilească ce tip de medicament sau ce modalitate de tratament poate să asigure cel mai ridicat nivel de eficienţă şi siguranţă.

  • Cel mai mare şi mai modern parc de distracţii din Bucureşti se inaugurează astăzi

    Parcul va fi inaugurat de către Primarul Toader Mugur Mihai şi Dan Nicula, Preşedintele Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov.

    Astfel, noul parc de agrement Tei, va devei, cu siguranţă, unul din punctele de atracţie ale Capitalei.

    Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, Verde Împărat, dar şi pasărea măiastră şi balaurul cu şapte capete, le dau întâlnire tuturor celor care doresc să petreacă o zi special, într-o lume a poveştilor şi a aventurii.

    Atracţia principală a parcului, pentru cei mici, este o roată mare, supranumită chiar “Pasărea Măiastră”. Aceasta a fost construită cu o înălţime de 63 de metri şi dotată cu 44 de cabine.
    Altă distracţie de neuitat este roller coster-ul, care de la cei 15 metri înălţime, îşi aşteaptă eroii contemporani, într-o confruntare a curajului.

    Copiii de toate vârstele sunt aşteptaţi la maşinuţele electrice, la zonele cu leagăne, tobogane şi saltele gonflabile.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Traseul peştelui din supermarket: “Peştele prins la câţiva kilometri de coasta de nord a Scoţiei a văzut China, Coreea de Sud şi probabil încă vreo două ţări”

    Chris Elliott a crescut la o fermă din ţinutul Antrim. „Toţi din Irlanda au ferme”, râde el. „Este obligatoriu. Muţi dintre noi au rădăcini rurale.“ La ferma din Antrim, din apropierea oraşului cu acelaşi nume, sunt „câteva vaci de lapte, câteva vaci de carne, culturi de cartofi şi de căpşuni şi zmeură. Ceva destul de tipic”. La început interesat de biologia marină, Elliott s-a ocupat apoi de ştiinţele veterinare. „La sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990 era acel interes pentru folosirea incorectă a medicamentelor pentru animale – şi eu am devenit foarte interesat“. A lucrat timp de 20 de ani la Serviciul de Ştiinţe al Irlandei de Nord, o agenţie guvernamentală, înainte de a ajunge la Universitatea Reginei din Belfast ca profesor în siguranţa alimentară.

    Când familia are fermă, ştii sigur de unde vine mâncarea. Elliott crede că provenienţa alimentelor va sta la rădăcina viitorului mare scandal privind consumul alimentar din Marea Britanie.“ La un moment dat vei afla că ceva ce credeai că este produs în Marea Britanie este adus din afară – vei fi şocat.“

    Apoi, este peştele. „Norvegia şi Rusia domină industria mondială a pescuitului – au investit masiv şi au construit un număr mare de vapoare-fabrici. Acum, ce se întâmplă cu peştele?” (Lui Elliott îi plac întrebările retorice.) „Ce fac ei se cheamă «C şi M», adică taie capul peştelui şi îi scot maţele. Apoi duc peştii în altă ţară. Cea mai mare parte a operaţiunilor de tranşare se întâmplă în China deoarece acolo angajează zeci de mii de femei ca să taie peştele – femeile sunt mai bune la făcut file decât maşinile, şi sunt mai ieftine“. Apoi peştii sunt îngheţaţi în unităţi de 7,5 kilograme şi trimişi în Coreea de Sud, „deoarece are cele mai multe depozite frigorifice din lume”. Au depozite masive, de dimeniunea stadionului Wembley. Cumpărătorii se duc în Coreea de Sud, la fel şi traderii, care cumpără diferite cantităţi din diferite specii pentru a le vinde altor traderi, care vând mai departe către companii.

    După ce peştele este cumpărat sub forma acestor grămezi, se pierde controlul lanţului de aprovizionare. Aşa că „peştele prins la câţiva kilometri de coasta de nord a Scoţiei a văzut China, Coreea de Sud şi probabil încă vreo două ţări. Ce ajunge înapoi în porturile scoţiene este o ladă de 7,5 kilograme de peşte îngheţat despre care ţi se spune că este cod”. Se pot comite multe fraude aici. Elliott le spune „păcatele peştelui marin”:  înlocuirea speciilor, îngroşarea fileurilor cu apă sărată, etichetarea peştelui prins cu năvod ca peşte capturat cu undiţa, notarea incorectă a proporţiilor. „Dacă ne gândim la Marea Britanie, aproape tot peştele procesat care intră în produse gata de consum sau îngheţate vin prin acest lanţ de aprovizionare“.

    Un „obsedat“ de frauda alimentară – aşa se descrie chiar el -, Elliott urmăreşte cu atenţie ce se întâmplă prin lume în legătură cu clima. „Schimbările climatice perturbă sever cererea şi oferta. Spre exemplu în Asia de Sud-Est au fost probleme mari cu recolta de chimion la sfârşitul anului 2014. Chimionul este vândut prin lanţuri de aprovizionare foarte complexe. Este recoltat în diferite ţări din regiune, precum Vietnam şi India, apoi transportat la facilităţi masive de procesare din Turcia – un mare procesator de condimente. Am aflat de oameni care s-au îmbolnăvit în Canada pentru că au consumat chimion. Intraseră în şoc anafilactic. Chimionul fusese mărunţit cu coji de alune. Retailerii mici care vând condimente în cantităţi mai mari pot cumpăra direct din ţara lor de origine  – ceea ce asigură încă o breşă prin care crima organizată poate pătrunde în lanţuri de aprovizionare insuficient reglementate, spune Elliott. El povesteşte că a respins, din teamă, o invitaţie de la un procesator turc pentru vizitarea facilităţilor sale. „Mi-am zis: «Nu cred că mă voi duce pentru că probabil nu mă voi mai întoarce acas㻓. Este o diferenţă între infractorii şi fraudatorii din comerţul cu alimente. „Infractorii sunt chiar proşti şi sunt prinşi. Fraudatorii sunt în general foarte deştepţi şi nu sunt prinşi. În general la fraudatori ne gândim aici“.

  • Mai ştim ce mâncăm şi de unde ne vine mâncarea?

    Uneori frauda este atât de bine mascată încât pentru a o descoperi este nevoie de tehnici demne de investigaţiile criminalistice. Diferite ţări europene încearcă să contreze acest val infracţional, unele cu ajutorul tehnologiei şi prin înfiinţarea unor forţe speciale. Financial Times a făcut o incursiune în lumea celor care se luptă cu mafia alimentelor.

    Dincolo de uşile ca de buncăr ale laboratorului se aude o alarmă cu un sunet sec şi monoton. Este un semnal că Rachel Hill îşi va activa cuţitul cu laser. Tensiunea va fi uriaşă în sistem. Hill îşi foloseşte cuţitul pentru a tăia un file de peşte cu o ştampilă ciudată pe el. Alarma se aude din nou, iar Hill face o nouă incizie. 

    Lângă ea, un computer de mărimea unui frigider de apartament analizează fumul produs când laserul a atins ţesutul. Datorită unui proces care implică analize extrem de complexe, dezvoltat la Colegiul Imperial Londonez, computerul poate identifica „amprenta moleculară” unică a fumului. Acest aparat de 500.000 de lire sterline şi alte echipamente în valoare de 5 milioane de lire i-au adus laboratorului Institutului pentru Securitatea Alimentară Globală al Universităţii Reginei din Belfast renumele de „Star Trek”. Laboratorul împinge cu îndrăzneală limitele frontierelor tehnologice în lupta cu criminalitatea alimentară.

    Cealaltă maşinărie Reims din Marea Britanie este folosită la spitalul Charing Cross din Londra în departamentul de oncologie pentru a face diferenţa între ţesuturile maligne şi cele sănătoase.

    La Belfast, aparatului i se cere să identifice din ce specie de peşte este fileul: este cod sau altceva? La Queen’s University, unde institutul a fost înfiinţat în martie 2013, analiza alimentelor se apropie tot mai mult de investigaţiile criminalistice. Aproape orice aliment poate fi alterat, contaminat sau falsificat. S-ar putea ca sucul de fructe să nu fie ceea ce pare. La fel şi carnea de peşte şi condimentele. Carnea tocată de vită cu adaos de carne de cal este deja ceva clasic. După ce a comparat „amprenta” ţesutului de peşte cu o colecţie de profile de specii, computerul îşi prezintă verdictul. De această dată „suspectul nu este vinovat”: cod, scrie pe ecran. Însă adesea astfel de teste descoperă fraude – cod amestecat cu ceva mai ieftin sau se poate să nu fie cod deloc.

  • O tânără de 23 de ani din Moscova a ajuns “spaima şoferilor”: conduce maşini de sute de mii de euro şi arde teancuri de bani pe aragaz – GALERIE FOTO

    Pe 23 mai, poliţia din Moscova a fost implicată într-o urmărire mai ceva ca-n filme: un grup de tineri, toţi copii de milionari, au pus la cale o cursă pe străzile capitalei din Rusia, iar forţele de ordine au încercat minute bune să îi prindă.

    Într-una dintre maşini se afla şi Mara Bagdasaryan, o tânără de 23 de ani care are deja la activ 342 de amenzi pentru depăşirea vitezei legale.

    Fiica unui magnat al industriei alimentare, Bagdasaryan a devenit cunoscută pentru imaginile postate pe reţelele de socializare. Printre acestea, fotografii cu tânăra care arde teancuri de bani pe aragaz sau se plimbă cu motociclete de lux.

    Sursa foto: Daily Mail