BusinessMagazin

Tag: primire

  • Instant Space primeşte o investiţie early-stage pentru a construi o platformă de rezervări pentru spaţii de evenimente

    Startup-ul Instant Space a primit finanţare printr-o rundă de investiţii condusă de Early Game Ventures la care au participat Sparking Capital şi un business angel.

    Asistenţa juridică a tranzacţiei a fost asigurată de casa de avocatură DLA Piper.

    Instant Space va folosi fondurile pentru a construi şi testa o platformă tehnologică prin care hotelurile să pună la dispoziţia clienţilor sălile, facilităţile şi serviciile dedicate evenimentelor, aşa cum fac în prezent platforme precum booking.com sau Expedia pentru camerele de cazare.

    „Turismul şi industria de evenimente au fost puternic afectate de pandemie şi de efectele economice negative ale acesteia. Dar tocmai aceste circumstanţe neprielnice deschid noi oportunităţi pentru startup-urile tehnologice precum InstantSpace, care vor remodela turismul şi alte industrii obligate să se adapteze rapid”, a declarat Alex Stănescu, Founder şi CEO al Instant Space.

    Early Game Ventures (EGV) este un fond de investiţii cu capital de risc (venture capital) finanţat cu prioritate prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 şi cofinanţat  prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

    „România are nevoie de API-uri (Application Programming Interface), adică de surse de date structurate; acestea sunt vitale pentru digitalizarea industriilor şi reprezintă coloana vertebrală pe care se vor sprijini alte startup-uri, alte servicii şi alte produse. InstantSpace construieşte un astfel de API pentru industriile de turism şi de evenimente, iar noi vedem valoarea viitoare a unui astfel de efort”, a declarat Cristian Munteanu, Managing Partner al EGV.

    Sparking Capital este un fond de investiţii cu capital de risc care finanţează startup-uri in etape timpurii ale existenţei lor in industrii precum consumer internet, marketing-tech, fin-tech, supply-chain tech, property-tech, travel-tech, economie circulară.

    “Investim într-o echipă foarte experimentată care dezvoltă o platformă digitală inovatoare ce va schimba, prin intermediul tehnologiei, modul tradiţional în care se planifică evenimentele, făcând astfel procesul mai transparent, mai rapid şi mai puţin costisitor”, a declarat Vlad Panait, Partener Sparking Capital.

     

  • Ioana Gorgăneanu, Mastercard România: „Contează întotdeauna decenţa şi respectul cu care îi tratezi pe ceilalţi, căci vei primi acelaşi lucru”

    Începând cu data de 1 octombrie 2019, rolul Ioanei Gorgăneanu în cadrul companiei Mastercard s-a diversificat prin preluarea unor responsabilităţi regionale, cu rol strategic pentru dezvoltarea businessului, „care includ consolidarea relevanţei produselor şi serviciilor companiei, de tip «business to business to consumer», atât prin comunicare, cât şi prin soluţii integrate şi eficiente”, după cum explică chiar ea. Pentru anul în curs, nu şi-a fixat obiective punctuale, dar şi-a propus să aibă aceeaşi putere de viaţă şi energie, încât să se bucure de toate lucrurile bune şi oportunităţile care vin în calea sa, dar şi să se concentreze pe oamenii din echipa pe care o conduce. Ioana Gorgăneanu spune că nu a simţit vreodată că este tratată diferit pentru că este femeie pe parcursul carierei sale şi crede că în anumite industrii ponderea inegală dintre bărbaţi şi femei este influenţată strict de abilităţile fizice. În opinia sa, atât femeile cât şi bărbaţii sunt înzestraţi, în egală măsură, cu calităţi de leadership, valenţele fiind influenţate de caracterul şi experienţa personală a fiecăruia, dar şi de gradul de disponibilitate. Ioana Gorgăneanu spune că, pe măsură ce a înaintat în vârstă, a realizat că viaţa personală şi profesională sunt inseparabile: „Încă de la primele joburi, am trăit cu pasiune cele două ipostaze, iar astăzi abordarea este neschimbată. Sunt de părere că, dacă unul din cele două planuri nu lasă spaţiu de desfăşurare celuilalt, atunci înţelept este să faci un pas în spate şi să-ţi regăseşti sau să-ţi construieşti o modalitate prin care să simţi satisfacţia dorită pe ambele planuri”. 

  • Cum să lupţi cu virusul

    Acesta, scrie The Telegraph, a plătit patronului pubului local, Fox Inn, o sumă suficientă cât să acopere o porţie de peşte cu cartofi prăjiţi pentru fiecare din cei aproape 200 de locuitori în fiecare vineri seara. După două luni de trataţie, binefăcătorul a revenit, de data aceasta cu o recompensă de 100 de lire, cei care doresc să o primească trebuind să piardă 10% din greutate în două luni. Motivul ar fi, se pare, dorinţa milionarului care-şi împarte timpul între Londra şi Denchworth de a-i ajuta pe cât mai mulţi oameni din localitate să fie în formă, ca să fie mai bine pregătiţi să lupte cu coronavirusul în caz că s-ar îmbolnăvi.

  • Ce subvenţii au primit partidele politice în iunie de la bugetul de stat

    Subvenţiile acordate partidelor politice de buget în prima decadă a lunii iunie totalizează 23,816 milioane lei, PSD primind cea mai mare sumă, 11,9 milioane lei, informează Autoritatea Electorală Permanentă.

    A doua cea mai mare subvenţie a mers la PNL, care a primit 6,6 milioane lei, urmat de Uniunea Salvaţi România cu 1,7 milioane lei.

    Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor a primit 1,4 milioane lei, Partidul Mişcarea Populară 794.647 lei Partidul Pro România 1,1 milioane lei, iar Partidul Forţa Naţională 176.588 lei.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • S-au extins categoriile de personal implicate în bătălia COVID care primesc bonusul de 2500 de lei

    Camera Deputaţilor a decis că toate categoriile de personal implicate în lupta cu pandemia COVID-19 vor fi recompensate cu un stimulent de risc de 2.500 de lei, care va fi suportat din fonduri europene

    ”Toate categoriile de personal implicate în lupta cu pandemia COVID-19 vor fi recompensate cu un stimulent de risc de 2.500 de lei, care va fi suportat din fonduri europene, au decis deputaţii. De stimulent vor beneficia, alături de personalul medico-sanitar din spitale, şi medicii de familie, asistentele din cabinete acestora şi personalul paramedical implicaţi direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea, tratamentul şi monitorizarea pacienţilor infectaţi cu COVID-19, în perioada stării de urgenţă.

    Legea aprobată vine cu o reparaţie faţă de personalul din sfera asistenţei sociale, indiferent dacă furnizorul de servicii este privat sau public: vor primi 2.500 de lei lunar cei care sunt direct implicaţi în îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor grupuri vulnerabile”, arată deputatul PNL Antoaneta Ioniţă.

    Ea precizează că vor fi recompensaţi cei care au îngrijit şi au monitorizat pacienţii diagnosticaţi pozitiv şi aflaţi în carantină şi personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică implicat în activităţi de recoltare pentru testare SARS-CoV-2, tratamentul ersoanelor cu risc de infectare, cei care desfăşoară activităţi de inspecţie sanitară, în spaţiile în care a existat cel puţin un caz de coronavirus.

    Astfel, personalul din reţeaua de medicină legală, din laboratoarele de analize medicale, ambulatoriile de specialitate, farmaciile comunitare, cabinetele stomatologice, medicii şi asistenţii medicali din unităţile şcolare care şi-au desfăşurat activitatea prin furnizarea unor servicii de monitorizare a celor aflaţi în carantină vor primi bonusul de 2.500 de lei. Banii sunt asiguraţi din fonduri europene aferente Programului Operaţional “Capital uman” şi se acordă pentru toată perioada stării de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întrebările din spatele IMM Invest: antreprenorii nu ştiu de ce sunt refuzaţi la creditare

    •            Aproape 59.000 de firme mici şi mijlocii au aplicat pentru un credit garantat de stat prin programul IMM Invest

    •            Unele IMM-uri primesc refuzuri la creditare, dar nu primesc o justificare concretă

    •            Peste 450 de credite au fost deja aprobate în cadrul IMM Invest

    O rată de respingere foarte mare din partea băncilor, lipsa transparenţei privind criteriile de evaluare a dosarelor, dar şi comunicarea deficitară a autorităţilor cu privire la aspectele care ţin de program sunt printre principalele probleme din spatele programului IMM Invest. Programul oferă posibilitatea antreprenorilor din companiile mici şi mijlocii să obţină credite de la bănci cu garanţii de până la 90% oferite de stat.

    Până în prezent, aproape 59.000 de IMM-uri au aplicat pentru un credit garantat de stat prin programul IMM Invest, iar mai mult de 450 de credite au fost deja aprobate, potrivit datelor FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri), instituţia care gestionează programul.

    ”Una dintre problemele din cadrul acestui program este reprezentată de faptul că aplicanţii nu primesc justificare de la bănci dacă le este refuzată creditarea. Băncile nu şi-au făcut publice condiţiile de analiză, nu se ştie în funcţie de ce criterii acordă sau refuză creditarea prin IMM Invest. Fiecare bancă din program are propriile reguli de evaluare a dosarelor şi acestea nu sunt publice”, a explicat consultantul fiscal Valentina Saygo.

    O altă problemă este reprezentată de faptul că programul nu este suficient de bine explicat şi există sincope în comunicarea dintre autorităţi, bănci şi beneficiar.

    ”Există discuţii legate de acordarea unor garanţii suplimentare. Sunt diverse forme de garanţii cerute de bănci pe lângă cea de 80% (la firme mijlocii) sau de 90% (la firme mici şi micro) garantată de stat. Pentru ca banca să îţi acorde creditul, trebuie să acoperi cu garanţii în valoare de 100% valoarea creditului, uneori procentul ajunge la 110- 120- 130%. Dacă eşti într-o zonă de risc ridicată, garanţia trebuie să acopere şi până la 150%. Afacerile din HoReCa, saloanele de înfrumuseţare sau magazinele din mall-uri sunt printre business-urile care primesc un grad de risc ridicat”, a mai spus Valentina Saygo.

    Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a spus că va corecta astăzi, în şedinţa de Guvern, ordonanţa de urgenţă privind programul IMM Invest.

  • Cum poţi să fii plătit cu aproape 17.000 de euro pe lună fără să faci nimic şi să dai şi compania în judecată pentru a primi alte 2 milioane de euro salarii compensatorii

    Un director general care câştiga în jur de 18.000 de dolari pe lună ca angajat al producătorului de ciment LafargeHolcim Ltd – pentru a nu face nimic – după cum scriu jurnaliştii de la Bloomberg, a pierdut şi cel de-al treilea proces cu compania în Franţa.  

    Angajatorul său era în anul 2015 Lafarge SA, iar la momentul în care producătorul de ciment a anunţat fuziunea cu Holcim Ltd, acesta  anunţat şi un program de restructurări. În baza acestuia, cei concediaţi ar fi trebuit să primească salarii compensatorii. Angajatul Antoine Zenone spera că putea să primească o strângere de mână „de aur” – adică să primească 2,1 milioane de euro pentru plecarea sa din companie. Veniturile compensatorii erau însă acordate angajaţilor din Franţa, iar cu doar două zile înainte de anunţul restructurării, el acceptase un post de CEO în Singapore.  

    Până la decizia recentă a Curţii de la Paris, în faţa căreia a pierdut pentru a treia oară, el primea în continuare din companie un venit brut lunar care ajungea la 16.195 euro – în condiţiile în care nu trebuia să mai muncească pentru postul său.

    Cele două companii – cei mai mari producători de ciment ai lumii – au fuzionat în 2015 pentru a-şi reduce costurile şi a îmunătăţi valoarea companiilor după ce se erodase cererea pentru materiale de construcţie. 

    Când Zenone s-a întors de la postul său de CEO la subsidiara  Lafarge din Singapore, compania i-a oferit un post de project manager în Franţa, pe care nu l-a acceptat.

    LafargeHolcim a declarat că nu comentează chestiunile personale. Zenone nu a răspuns de asemenea pentru a oferi comentarii referitaore la proces jurnaliştilor de La Bloomberg.

    Ca parte a programului de restructurare, Lafarge anunţa în mai 2015 că va renunţa la aproximativ 380 de locuri de muncă. Cu doar două zile mai devreme, angajatul cu pricina scrisese un e-mail în care acceptase poziţia din Singapore. „De-abia aştept să încep” scria el. Dacă ar fi răspuns acelui contract cu două zile mai târziu, el ar fi putut să ceară bonusul compensatoriu. Zenone s-a plâns ulterior că a fost indus în eroare astfel încât să accepte postul din Singapore şi i s-a solicitat apoi să se întoarcă pe un contract în Franţa. 

    El a declarat celor de la Lafarge la mijlocul anului 2016 că a acceptat oferta doar pentru că îşi imagina că ar putea deveni CEO pentru ambii producători de ciment în Singapore. Nu a reuşit însă să îi convingă pe judecători cu acest argument. Curtea a adăugat că nu exista nicio dovadă a faptului că Lafarge era responsabilă de eşecul fuziunii în Singapore.

     

     

  • Ministrul Muncii: 1,5 milioane de români primesc şomaj tehnic. Am făcut plăţi de 2,5 mld. lei

    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, spune că 1,5 milioane de români au primit şomaj tehnic, în urma crizei provocate de noul coronavirus, ea precizând că au fost făcute plăţi în valoare totală de 2,5 miliarde de lei.

    „Am avut grijă ca, deşi am fost plecată din ţară, să se facă plăţile la timp şi oamenii să-şi primească fondurile acordate de guvernul Orban pentru ceea ce se numeşte în spaţiul public şomaj tehnic. La ANOFM (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă) sunt făcute plăţi de 2 miliarde de lei pentru 1,4 milioane de angajaţi. La ANPIS (Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială – n.red.) sunt plăţi în valoare de 430 de milioane de lei pentru aproximativ 130 de mii de profesionişti conform codului civil”, a spus, vineri, Violeta Alexandru.

    Dincolo de datele privind şomajul tehnic, datele statistice arată că economia traveresează cea mai dură perioadă pentru angajaţi din 2009 încoace: 400.000 de locuri de muncă au fost şterse din economie în numai 67 de zile, potrivit Ziarului Financiar.

  • Platforma Donează pentru linia întâi a donat aparatură de peste 500.000 de lei Centrului Naţional de Coordonare a Intervenţiei, „creierul” operaţiunilor în lupta împotriva virusului

    Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI), considerat „creierul” operaţiunilor de intervenţie de la începutul crizei medicale generate de Covid-19, a primit aparatură de ultimă generaţie în valoare de peste 500.000 lei, din donaţiile adunate prin platforma Donează pentru linia întâi.

    “Echipamentele primite în urma donaţiilor efectuate prin platforma Donează pentru linia întâi ne vor ajuta să fim mai agili şi mai eficienţi în cazul situaţiilor de urgenţă şi să luăm astfel decizii mai rapide în lupta pentru viaţă. Noile dotări ne vor permite nu doar să acţionăm rapid în situaţia curentă, ci şi în coordonarea eficientă a activităţilor de prevenţie. Platforma Donează pentru linia întâi este un exemplu de mobilizare şi de implicare socială, le mulţumim iniţiatorilor, care au fost alături de noi pe tot parcursul acestor zile deosebit de grele şi tuturor celor peste 60.000 de oameni care au donat până acum pentru linia întâi”, a spus Raed Arafat, secretar de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU).

    Astfel, platforma creată de eMAG, Banca Transilvania, Bitdefender şi Mobexpert a donat către CNCCI o serie de PC-uri, video proiectoare, laptopuri, imprimante, monitoare, instalaţie de sonorizare, televizoare, echipamente periferice pentru întreg personalul implicat în gestionarea şi coordonarea situaţiilor de urgenţă.

    “Perioada pe care o traversăm ne arată, mai mult ca oricând, că avem nevoie de digitalizare şi de infrastructură solidă în domeniile cheie care ţin de sănătate şi de siguranţa oamenilor, în situaţii limită. Pentru ca echipele din teren să răspundă cu rapiditate în cazul unor urgenţe, este nevoie de tehnologie si de sisteme performante. Prin donaţia realizată prin platforma Donează pentru linia întâi ne dorim să contribuim la îmbunătăţirea acestei performanţe. Astfel, venim în sprijinul celor care au nevoie în perioada pe care încă o traversăm şi ajutăm la prevenirea altor situaţii de urgenţă, în viitor”, a spus Iulian Stanciu, CEO eMAG.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Cum se va schimba sistemul sanitar după coronavirus?

    Criza sanitară generată de răspândirea coronavirusului face rapid trecerea spre o nouă etapă în sistemul medical – digitalizarea, iar cheia în această situaţie este cât de repede se adaptează jucătorii din domeniu, susţine Mesut Göral, country manager interimar al Affidea România, cel mai mare operator de servicii de diagnostic imagistic din ţară.

    „Echipa Affidea România s-a adaptat rapid la noua situaţie economică, socială şi epidemiologică şi a implementat, încă de la începutul noului context marcat de pandemia coronavirusului, o serie de măsuri avansate de prevenţie şi protecţie a pacienţilor şi angajaţilor în faţa acestei probleme de sănătate publică. Astfel, a fost implementat un triaj epidemiologic foarte atent înainte de accesul în clinici pentru a depista prompt pacienţii cu simptome, s-au creat reguli şi fluxuri speciale de lucru adaptate noului context”, a spus Mesut Göral.

    Clinicile Affidea au rămas deschise pe întreaga perioadă a stării de urgenţă, încheiată săptămâna aceasta, după ce autorităţile au anunţat suspendarea programărilor medicale care nu sunt urgenţe.

    Nu numai sistemul sanitar se va schimba, mai crede oficialul Affidea, ci si comportamentul pacienţilor.

    „Era post Covid-19 va fi total diferită şi va presupune noi moduri de lucru, iar aşteptările pacienţilor vor fi diferite. Depunem toate eforturile pentru a reduce timpul de interacţiune fizică prin maximizarea utilizării serviciilor digitale. Telemedicina este unul dintre exemple clare în acest sens şi sunt de părere că digitalizarea experienţei pacientului, de la programare şi până la primirea raportului, este inevitabilă”, a mai spus Mesut Göral.

    Affidea a inclus în serviciile sale consultaţiile online prin telemedicină şi a inclus 20 de specializări medicale unde medicii pot consulta online.

    „Totodată, am lansat mai multe pachete medicale pentru pacienţi pentru evaluarea stării de sănătate a plămânilor prin examinări imagistice şi video-consultaţii cu medici specialişti in pneumologie, dar şi teste care depistează prezenţa anticorpilor Covid-19”, a mai spus Mesut Göral.

    Spitalul Colentina din Bucureşti, unitate suport pentru pacienţii cu coronavirus, foloseşte serviciile clinicii de diagnostic imagistic Hiperdia Colentina pentru investigaţiile pacienţilor.

    Dincolo de riscul sanitar pe care îl implică noul virus, intervine şi riscul economic, cele mai afectate fiind companiile medii şi mici dacă nu va exista un plan de măsuri ferme din partea autorităţilor, crede şeful Affidea România.

    „Viteza şi consistenţa măsurilor guvernamentale vor fi esentiale pentru a restarta rapid economia. Dacă suportul guvernelor, în general, va fi insuficient, prea lent sau birocratic, atunci economia îşi va reveni mai greu, iar toate companiile vor fi nevoite sa îşi revizuiască planurile de business şi de investitii pentru a se adapta noului context”, a mai spus Mesut Göral.

    El consideră că în vremurile de criză pe care le traversează lumea în acest moment, dar şi în general, resursele sistemului de sănătate public şi privat sunt cele care fac diferenţa.

    În plus, relansarea cât mai rapidă a economiei şi asigurarea lichidităţii sunt importante pentru a trece peste această perioadă.

    „Ţări precum Elveţia, Portugalia, Spania sau Polonia au lansat deja planuri de ieşire din criză şi intenţionează să repornească treptat economia, chiar de la începutul acestei luni au fost demarate unele măsuri în acest sens. Guvernele au înţeles că, dacă nu încep procesul de relansare a economiei, se vor confrunta cu o recesiune mult mai mare decât se aşteptau. Locurile de muncă trebuie reactivate treptat, cu asigurarea, în acelaşi timp, a măsurilor stabilite de specialişti, de protecţie, prevenţie şi sigurantă specifice perioadei”, a mai spus Mesut Göral.

    El conduce la nivel de regiune România, Polonia, Ungaria, Lituania, Bosnia, Cehia şi Turcia. Înainainte de a se alătura Affidea Turcia, a lucrat timp de 19 ani pentru americanii de la GE Healthcare. Mesut Göral a absolvit Middle East Technical University din Ankara, Turcia, în 1994 şi are un master în ingineria electrică şi electronică.

    Affidea România are 37 de centre medicale în 19 judeţe şi peste 1.000 de angajaţi, iar anual realizează peste 1,6 milioane de examinări, din datele oferite de companie.

    Affidea a avut în 2018 afaceri de 181 mil. lei şi se află pe locul 5 în topul celor mai mari jucători din piaţa de servicii medicale private, estimată la 7 miliarde de lei în total.