BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Antonescu: Ponta a făcut praf proiectul USL. Nu îşi asumă opinii, fofârlica începe să-l caracterizeze

    “Eu îl consider pe Victor Ponta principalul vinovat pentru marele eşec al Uniunii Social-Liberale, dar asta nu mă duce la sentimente, în plan uman, rele faţă de Victor Ponta. A făcut praf un proiect extraordinar. Nu-i port sâmbetele pentru asta”, a spus Antonescu, la B1 TV.

    El a mai arătat că Ponta evită să îşi prezinte opinia asupra unor probleme importante, precum modificarea Codului Penal, şi a apreciat că această “fofârlică” începe să îl caracterizeze în momente-cheie, fiind principalul impediment care îl împiedică să urce în plan politic.

    “Atitudinea corectă a principalului lider politic – cu excepţia preşedintelui – şeful celui mai mare partid parlamentar şi prim-ministru al ţării, ar trebui să spună clar: <Eu sunt de acord cu modificarea Codului Penal> – mai ales ca unul care a participat la angajarea răspunderii, era membru în guvern pe acest Cod Penal. <Trebuie să îl schimbăm sau nu, nu îl schimbăm>. Fofârlica asta începe să-l caracterizeze pe Victor Ponta în momente-cheie şi cred că este principalul impediment pentru ca Victor Ponta să urce o treaptă mai sus”, a apreciat Antonescu.

     

  • Ponta: Oamenii să înţeleagă, aderarea la zona euro nu presupune numai avantaje, ci şi dezavantaje

    “În primul rând, e o schimbare în mintea oamenilor, pentru că nu trebuie să fie o măsură impusă. Oamenii trebuie să înţeleagă ce înseamnă trecerea la euro, care sunt avantajele şi dezavantajele, că nu sunt numai avantaje, sunt şi dezavantaje”, a spus Ponta la România TV.

    El a arătat că este necesar să fie adoptat un set de legi şi aplicate restricţii privind deficitul, inflaţia şi politica monetară.

    Preşedintele Klaus Iohannis va organiza consultări cu partidele politice, pentru identificarea unui consens politic naţional privind aderarea României la zona euro, a anunţat joi Administraţia Prezidenţială, după o întâlnire a preşedintelui cu premierul Victor Ponta şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    “Un asemenea consens va permite adoptarea unei strategii naţionale de trecere la euro şi a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative şi instituţionale, care să asigure României un parcurs economic stabil şi predictibil”, se precizează în comunicat.

    În comunicat se menţionează că interlocutorii au decis şi ” înfiinţarea unui Comitet de Coordonare a procesului de adoptare a monedei comune, care să asigure proiectarea, coordonarea şi monitorizarea etapelor şi responsabilităţilor implicate pentru atingerea acestui obiectiv”.

    De asemenea, discuţii au avut în vedere ” să identifice principalele etape şi responsabilităţi economice şi instituţionale ale procesului de trecere la euro, conform angajamentelor asumate de Guvern în cadrul Programul de Convergenţă 2015-2018″.

  • Întâlnire Iohannis-Ponta: Preşedintele va organiza consultări pe tema aderării României la zona euro

    “Un asemenea consens va permite adoptarea unei strategii naţionale de trecere la euro şi a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative şi instituţionale, care să asigure României un parcurs economic stabil şi predictibil”, se precizează în comunicat.

    În comunicat se menţionează că interlocutorii au decis şi ” înfiinţarea unui Comitet de Coordonare a procesului de adoptare a monedei comune, care să asigure proiectarea, coordonarea şi monitorizarea etapelor şi responsabilităţilor implicate pentru atingerea acestui obiectiv”.

    De asemenea, discuţii au avut în vedere ” să identifice principalele etape şi responsabilităţi economice şi instituţionale ale procesului de trecere la euro, conform angajamentelor asumate de Guvern în cadrul Programul de Convergenţă 2015-2018″.

  • Ponta: O casă unde nu sunt copii este o casă goală

    Primul ministru a participat, împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, ministrul Muncii, Rovana Plumb, şi reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, la lansarea broşurii “Azi Vorbim noi”, în care elevii din România îşi exprimă punctele de vedere cu privire la câteva domenii ale societăţii.

    “Am înţeles că azi vorbiţi voi. Eu doar vă salut, vă spun bine aţi venit în această clădire, era să zic casă a Guvernului, pentru că o casă unde nu sunt copii e o casă goală, din punctul meu de vedere. Astăzi, în sfârşit, are şi suflet. Vă rog doar să vă folosiţi fiecare ocazie pentru a fi ascultaţi. Eu, deşi ajung foarte târziu acasă, atunci când ajung, da, nu vorbesc, ci ascult ceea ce îmi spun Irina sau Andrei. Mă cam ceartă că nu prea înţeleg întotdeauna şi nu sunt foarte cuminte să fac tot ce îmi spun ei, dar încerc, fac progrese în această direcţie”, a declarat Victor Ponta.

    În broşura editată de Consiliul Naţional al Elevilor, cu sprijinul Ministerului Muncii şi UNICEF, au fost selectate cele mai interesant opinii ale copiilor cu privire la piaţa muncii, educaţie, sănătate, violenţa în şcoală, familie şi comunitate, dreptul la opinie, voluntariat, rolul mass-media, relaţia cu părinţii, precum şi o serie de mesaje pentru politicieni şi modul în care văd copiii România peste 20 de ani.

    Elevii arată în broşură că în ce priveşte educaţia ar reduce numărul disciplinelor şi modul în care sunt predate, pentru a se baza mai mult pe practică, iar, atunci când vine vorba de sănătate, cei mici se plâng de faptul că şcolile nu corespund normelor de igienă, lipsindu-le săpunul, hârtia igienică şi curăţenia.

    Cei mici îşi doresc să le fie asigurate produse sănătoase la magazinele alimentare de pe lângă şcoli şi ar vrea să facă mai mult sport pentru a-şi asigura o sănătate cât mai bună.

    Un capitol important în broşură este dedicat dreptului la opinie, despre care elevii se plâng că nu le este respectat nici în şcoală, nici în societate.

    Copiii nu sunt mulţumiţi nici de modul în care mass-media li se adresează, constatând că există multă violenţă în programele de televiziune şi mult prea puţine emisiuni formative sau culturale.

    În mesajele adresate politicienilor, copiii îi sfătuiesc să fie mai responsabili, să nu uite cine le plătesc salariile, dar nici de promisiunile făcute şi să investească mai mult în sistemul de educaţie.

    În mod particular, elevii îi cer ministrului Muncii să crească pensiile, premierului Ponta să se îngrijească de şcoli şi mediu, iar preşedintelui Klaus Iohannis să scape ţara de infractori “prin închiderea lor în închisori”.

    “Dacă doamna Rovana Plumb ar mări pensiile, nu i-ar ajuta doar pe cei pensionaţi, ci şi pe noi, copiii. Nu toţi stau doar cu părinţii… Dacă pensiile ar fi mai mari, bunicii noştri ar putea avea grijă şi de ei înşişi, deoarece în ziua de azi dau bani pe mâncare şi pe diverse bunuri pentru nepoţii sau copiii lor, aşa încât banii nu le mai ajung nici pentru medicamente”, spune Ileana, de 10 ani, din Bucureşti.

    “Domnule Victor Ponta, eu aş vrea să vă rog să finanţaţi şcolile din România cu bunuri materiale, să aveţi grijă de spaţiile verzi şi de vegetaţia ţării noastre, deoarece pe zi ce trece acestea sunt în pericol. Elevii nu mai pot învăţa în toate şcolile cu materiale vechi şi rupte. Cetăţenii nu se mai îngrijesc de natură, aruncând deşeuri, distrugând-o”, arată Adriana, clasa a VI-a, din judeţul Suceava.

    “Domnule preşedinte Klaus Iohannis, această ţară, cu timpul, a tot scăzut în faţa Uniunii Europene, din cauza hoţilor, violurilor şi a celorlalte delicte. Eu aş vrea să scăpăm ţara de aceşti oameni prin închiderea lor în închisori. Curăţirea parcurilor şi plantarea acestora cu copaci ar fi de asemenea de dorit. Oamenii săraci ar fi bine să-i ajutăm să se angajeze, pentru că majoritatea sunt români”, îi transmite şefului statului Raluca, clasa a VIII-a, din judeţul Suceava.

  • Ponta: România ar putea adopta unele noi decizii privind recunoaşterea Kosovo

    “În 2008, România a decis să nu recunoască Kosovo. Cu toate acestea, lucrurile s-au schimbat de atunci. Guvernele s-au schimbat şi unele noi decizii privind recunoaşterea Kosovo ar putea fi luate”, a declarat Ponta unei televiziuni din Kosovo, marţi, în Albania, unde a participat la Summit-ul SEECP, declaraţie prezentată miercuri de către presa albaneză.

    În luna martie, Parlamentul European a adoptat o propunere de rezoluţie privind procesul de integrare europeană a Kosovo, prin care încurajează cele 5 state membre, inclusiv România,care nu au recunoscut încă independenţa fostei provincii sârbe, să facă acest lucru pentru a facilita normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina.

    În 2008, Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia, însă Belgradul refuză să o recunoască.

    Cinci state UE – Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania – nu au recunoscut independenţa Kosovo.

    Pe 27 februarie 2015, premierul Albaniei, Edi Rama, aflat la Bucureşti, a solicitat României recunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent, arătând că, în opinia sa, rezolvarea acestei probleme va asigura securitatea regională şi va estompa anumite “tendinţe şi frustrări ale altor ţări vecine”.

    “Vin de repetate ori cu cererea de recunoaştere a independenţei ca stat a Kosovo şi, de asemenea, cu cererea ca România să ofere sprijin permanent ca această ţară să devină membră în această uniune a ţărilor în familia din care ea face parte. Noi avem convingerea că deja problema recunoaşterii statului Kosovo nu este o problemă bilaterală, ci este o problemă comună care ne priveşte pe toţi în sprijinul asigurării siguranţei regionale şi pentru a estompa anumite tendinţe şi frustrări altor ţări vecine”, a spus Edi Rama, după o întrevedere cu premierul Victor Ponta.

    În noiembrie 2013, aflat, de asemenea, la Bucureşti, premierul albanez arăta că apreciză atitudinea lui Ponta în problema Kosovo, fosta provincie sârbă care şi-a proclamat independenţa în 2008, şi preciza că aşteaptă cu nerăbdare ca recunoaşterea statului Kosovo de către România să aibă loc, apreciind că acest fapt va contribui la liniştea şi dezvoltarea regiunii.

    În vara aceluiaşi an, premierul Victor Ponta declarase că nu se fereşte să afirme că România trebuie să recunoască independenţa Kosovo.

    În martie anul trecut, ministru de Externe de atunci, Titus Corlăţean, susţinea însă că România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo, dar că sunt evoluţii între Belgrad şi Priştina de care Bucureştiul trebuie să ţintă cont.

  • Ponta, şchiopătând uşor către preşedintele Albaniei, la SEECP: Îmi cer scuze, dar am jucat baschet şi…

    “Îmi cer scuze, dar am jucat baschet şi sunt puţin…”, i-a spus Ponta preşedintelui albanez, arătând spre piciorul stâng.

    Surse apropiate premierului Victor Ponta au declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, că acesta s-a accidentat uşor, duminică, fiind lovit la piciorul stâng în timpul unui meci de baschet, medicii recomandându-i să evite deplasările lungi pe jos, pentru un interval de 24-48 de ore.

    Premierul Victor Ponta se află la Tirana, unde participă la Summit-ul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), alături de ministrul de Externe, principalele teme ale reuniunii vizând evoluţiile în plan regional şi perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest.

    Conform Guvernului, Victor Ponta va vorbi despre importanţa acordată de România consolidării procesului de cooperare regională, mai ales în contextul evoluţiilor politice din vecinătate, şi va reafirma susţinerea pentru continuarea procesului de extindere a UE, pe baza îndeplinirii criteriilor de aderare.

    Ponta va susţine şi declaraţii de presă alături de preşedintele Bulgariei şi cel al Albaniei.

    Albania exercită în prezent preşedinţia SEECP, preluată de la România cu ocazia Summit-ului care s-a desfăşurat la Bucureşti, la 25 iunie 2014.

    România este depozitarul Cartei SEECP şi, în prezent, face parte din Troica SEECP, alături de Albania şi Bulgaria.

    Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est este forul politic cel mai important din regiune, la care participă Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia, precum şi Kosovo.

  • Tomac: Ponta s-a dus la Chişinău doar ca să facă poze. Vizita de ieri n-a adus nimic nou

    Eugen Tomac a spus vineri, într-o conferinţă de presă la Iaşi, că premierul Victor Ponta s-a dus, cu o zi în urmă, într-o vizită oficială la Chişinău, doar pentru a face poze şi pentru a le spune românilor de peste Prut ceea ce aceştia ştiau încă din anul 2010.

    “Ponta ne-a obişnuit cu vizite doar pentru a face poze. A fost la Chişinău pentru a spune ceea ce românii de acolo ştiu încă din 2010. Atunci, în cadrul acordului între România şi Republica Moldova privind parteneriatul strategic, preşedintele Băsescu şi preşedintele Mihai Ghimpu au stabilit foarte clar şi acordul de interconectare energetică, dar şi acordul privind crearea gazoductului Iaşi – Ungheni. N-a adus nimic nou vizita de ieri (joi – n.r.), a spus liderul PMP, Eugen Tomac.

    El a afirmat că Ponta trebuia să-i asigure pe cetăţenii români din Republica Moldova că le scoate taxele exorbitante pentru ca aceştia să poate duce la capăt procesul de redobândire a cetăţeniei române.

    “Avem aproape jumătate de milion de cetăţeni români în Republica Moldova care nu-şi pot duce la capăt procesul de redobândire a cetăţeniei române, actualul guvern introducând nişte taxe exorbitante. Un român basarabean pentru a-şi duce la capăt procesul de redobândire a cetăţeniei române trebuie să plătească aproape 500 euro. Am depus în Parlament un proiect ce prevede reducerea cu 90 la sută a acestei taxe. Un om care are 150 euro pe lună nu-şi poate permite să achite aceste taxe. Guvernul Ponta încasează şase milioane de euro din taxele consulare aplicate românilor basarabeni, bani care nu se mai întorc în Republica Moldova prin diferite proiecte. Taxele trebuie scoase, asta trebuia să promită premierul la Chişinău”, a mai spus Tomac.

    Preşedintele PMP consideră că în timp ce Federaţia Rusă investeşte masiv în procesul de deznaţionalizare a românilor din Republica Moldova, statul român nu se preocupă să-i apere pe aceşti oameni.

    “N-am auzit nimic despre bursele pe care statul român ar trebui să le mărească. I-am cerut premierului să creeze un fond cultural numit Basarabia. Federaţia Rusă investeşte masiv în procesul de deznaţionalizare a românilor din Republica Moldova. 80 la sută din presa din Republica Moldova este în limba rusă. Nu-i poate apăra nimeni pe românii de dincolo de Prut în afară de statul român. Asta trebuia să le promită Ponta intelectualilor din Republica Moldova, că România nu-i abandonează”, a declarat Eugen Tomac.

    Totodată, liderul PMP a mai spus că premierul Ponta trebuia să îi asigure pe profesorii de limba română din Transnistria că oficialii de la Bucureşti se preocupă de soarta lor.

    “Ponta trebuia să îi asigure pe profesorii de limba română din Transnistria că nu-s abandonaţi şi că statul român le va oferi suportul necesar. Acum un an erau prigoniţi prin regiunea transnistreană şi forţaţi să-şi închidă unităţile de învăţământ cu predare în limba română, iar Ponta pleca la Soci să se pozeze cu Putin”, a declarat Tomac.

    Liderul PMP a mai spus că dacă Ponta ar fi avut mai mult curaj îl lua în avionul cu care s-a dus la Chişinău pe George Simion, românul expulzat şi declarat indezirabil pentru cinci ani doar pentru că s-a declarat adeptul unirii României cu Republica Moldova.

    “Vizita în Republica Moldova a lui Ponta a trecut neobservată şi ridică mari semne de întrebare, pentru că în mai puţin de o lună de zile au loc alegeri locale cruciale pentru viitorul Republicii Moldova. Rusia se implică agresiv în campania electorală de acolo şi era de datoria şefului guvernului să-i asigure pe românii basarabeni că România nu i-a abandonat”, a afirmat Eugen Tomac.

    Premierul Victor Ponta s-a aflat, joi, în Republica Moldova, pentru o discuţie cu omologul său, Chiril Gaburici.

    Ponta i-a transmis omologului său moldovean, Chiril Gaburici, că situaţia românului George Simion, expulzat din Republica Moldova, trebuie analizată în justiţie, iar instanţa poate lua o decizie corectă pe care nimeni nu o va contesta, dacă este constatată încălcarea legii de acesta

    George Simion este lider al Platformei Unioniste Acţiunea 2012, fiind expulzat recent din Republica Moldova.

    Cazul său a fost discutat de către premierul Ponta, aflat joi în vizită la Chişinău, cu omologul său moldovean, mesajul transmis din partea Guvernului român fiind acela că autorităţile din România şi Moldova trebuie să protejeze cetăţenii aflaţi pe teritoriul lor, să le asigure respectarea drepturilor şi să le ceară să nu abuzeze de drepturile respective, lăsând totodată justiţia să îi sancţioneze pe aceştia dacă încalcă legea.

    Ultima vizită efectuată de Victor Ponta la Chişinău înaintea celei de joi a fost în octombrie 2014.

  • Gorghiu: Ce face Guvernul prin refuzul de a organiza alegeri parţiale se numeşte exces de putere

    Alina Gorghiu a declarat într-o conferinţă de presă că PNL a câştigat un nou proces, pe care l-a intentat Guvernului în luna februarie, în contencios adminsitrativ, prin care sesiza că Guvernul României încalcă legea cu privire la refuzul de a organiza alegeri parţiale în două colegii uninominale, de parlamentari.

    ”Din momentul depunerii acestei acţiuni, s-au mai vacantat 17 colegii, motiv pentru care suntem în măsură să vă spunem că este a doua decizie a unei instanţe din România, după cea de la Cluj, care dă câştig de cauză PNL. Vor curge aceste decizii în defavoarea PSD şi a Guvernului, pentru că săptămâna viitoare aşteptăm decizia pe un dosar privitor la alegerile în cazul primăriilor, sunt 28 de posturi de prima vacante, inclusiv primării reşedinţă de judeţ, precum Sibiu şi Târgovişte, în legătură cu care am depus dosare şi soluţia, din nefericire pentru statul de drept şi democraţia din România, este foarte clară, va fi în acelaşi sens”, a spus Gorghiu.

    Copreşedintele PNL a afimat că ceea ce face Guvernul prin refuzul de a organiza alegeri se numeşte exces de putere.

    ”Este o etichetă care spune totul despre felul în care PSD doreşte să guverneze”, a mai precizat Alina Gorghiu, precizând că premierul Ponta tratează cu înverşunare această problemă a dreptului de vot.

    ”Premierul sfidează peste două milioane de români, pe care nu îi lasă să voteze, şi îi sfidează şi pe cei din diaspora, pentru că nu pot să voteze prin corespondenţă, pentru că nu au această facilitate legislativă. Îi cer încă o dată lui Ponta să respecte o hotărâre judecătorească şi să organizeze alegerile parţiale în cele 19 colegii, aşa cum instanţa de judecată dispune. Îi cer, de asemenea, să renunţe la această alergie pe care o are la adresa cetăţeanului, care merită o administraţie locală care să îi reprezinte interesele”, a spus Gorghiu.

    Copreşedintele PNL a dat exemplul localităţii Rădăuţi, unde nu este, în acest moment, nici primar, nici Consiliu Local, nici secretar al primăriei sau director la spital, pentru că nu are cine să semneze interimatul.

    ”Rădăuţi este o situaţia disperată, chiar dacă domnul Ponta nu a mai trecut de mult pe acolo. Îmi aduc aminte că şi prefectul pus de domnia sa i-a atras atenţia că este o situaţie de haos în acea localitate”, a mai spus Gorghiu.

    Curtea de Apel Bucureşti a decis, recent, că guvernul Ponta a încălcat legea şi nu a organizat la termen alegerile parlamentare parţiale în colegiile rămase vacante, potrivit Gândul. Decizia nu este definitivă, ea putând fi contestată.

    Instanţa obligă ”pârâtul să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parlamentare parţiale” în 17 colegii de deputat şi senator. PNL a dat în judecată guvernul Ponta pentru că nu respectă termenele legale privind organizarea alegerilor parţiale locale şi parlamentare.

    Este cea de-a doua instanţă din România care confirmă că Guvernul Ponta încalcă discreţionar legea, după decizia Curţii de Apel Cluj.

  • Ponta, la Chişinău: România este capabilă în acest moment să investească în Moldova pentru energie

    Şeful Guvernului român se află, joi, în vizită în Republica Moldova.

    “Să aveţi întotdeauna două surse: şi de gaze, şi de energie electrică, şi să accesaţi pe cea care este cea mai bună, mai ieftină, mai sigură. România este capabilă, are în acest moment resursele necesare – creştere economică, companiile noastre din energie au avut în 2014 profituri importante – şi putem să investim în Republica Moldova”, a spus Ponta, arătând, într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologul său moldovean, că este nevoie doar ca înţelegerile politice să fie aplicate.

    Premierul Victor Ponta se află în Republica Moldova, pentru o discuţie cu omologul său, Chiril Gaburici.

    Ultima vizită efectuată de Ponta la Chişinău a fost în octombrie 2014.

  • Ponta, la Chişinău: Cazul George Simion să fie analizat în justiţie, nimeni nu va contesta decizia

    George Simion este lider al Platformei Unioniste Acţiunea 2012, fiind expulzat recent din Republica Moldova.

    Cazul său a fost discutat de către premierul Ponta, aflat joi în vizită la Chişinău, cu omologul său moldovean, mesajul transmis din partea Guvernului român fiind acela că autorităţile din România şi Moldova trebuie să protejeze cetăţenii aflaţi pe teritoriul lor, să le asigure respectarea drepturilor şi să le ceară să nu abuzeze de drepturile respective, lăsând totodată justiţia să îi sancţioneze pe aceştia dacă încalcă legea.

    “Ca între prieteni, am discutat şi unele probleme pe care le avem, şi anume că relaţia noastră specială înseamnă să ne protejăm cetăţenii, să le asigurăm respectarea tuturor drepturilor şi să le cerem să nu abuzeze de aceste drepturi. Mi-am exprimat speranţa şi rugămintea pentru prim-ministrul Gaburici ca toţi cetăţenii români care vin în Moldova să fie protejaţi, să li se respecte drepturile şi, dacă fac ceva rău, să fie sancţionaţi de către justiţie. Şi în România, şi în Moldova, justiţia are un grad de independenţă care îi permite să ia decizii fără a se specula după aceea că sunt decizii administrative. Mă refer la cazul cetăţeanului român George Simion. Sunt convins că justiţia din Moldova va lua decizia corectă pe care nu o să o conteste nimeni”, a spus Ponta într-o conferinţă de presă susţinută la Chişinău, alături de prim-ministrul moldovean.

    Liderul mişcării “Acţiunea 2012”, George Simion, a fost expulzat săptămâna trecută din Republica Moldova, cu interdicţie de intrare în ţară pentru cinci ani.

    Simion, cetăţean român, a fost reţinut de agenţii Serviciului moldovean de Informaţii şi Securitate, iar în scurt timp a fost expulzat din Republica Moldova, primind interdicţie de reintrare în această ţară.

    Ministerul de Interne de la Chişinău a explicat că Simion a fost expulzat de pe teritoriul Republicii Moldova în baza unei legi care permite o astfel de decizie “ca măsură asigurătorie” împotriva unui străin care ar putea pune în pericol securitatea naţională.

    Platforma Unionistă Acţiunea 2012 este o coaliţie de asociaţii nonguvernamentale şi grupuri civice care susţin unirea Republicii Moldova cu România.