Tag: politica monetara

  • Analistii: BNR va tine pe loc dobanda de politica monetara pana la sfarsitul anului

    In sondajul intern al membrilor Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), estimarile privind dobanda
    la sfarsitul anului curent au variat intre 6% si 6,5%, in timp ce
    estimarile pentru finele lui 2012 au variat intre 4,5% si 7%.

    Consiliul de Administratie al BNR discuta la 29 iunie nivelul
    dobanzii de politica monetara si al ratei rezervelor minime
    obligatorii ale bancilor.

    Majoritatea respondentilor cred ca nivelul rezervelor minime
    obligatorii pentru pasivele in valuta va ramane la 20% pana la
    finele anului 2011 si va scadea la 15% pe parcursul anului 2012. In
    cazul pasivelor in lei nu se asteapta nicio modificare pana la
    sfarsitul anului 2011, insa este previzionata o scadere la 10% pe
    parcursul anului 2012.

    AAFBR reuneste peste 70 de analisti din sectorul bancar, fonduri de
    pensii, societati de administrare a investitiilor, societati de
    asigurari si din piata de capital.

    Mentinerea neschimbata a dobanzii de politica monetara indica
    preocuparea BNR pentru nivelul inflatiei, estimata sa atinga 8,7%
    in iunie si 5,1% in decembrie, mai ales in contextul recentei
    deprecieri a leului din cauza crizei grecesti.

    “Daca deprecierea leului este persistenta si continua, atunci
    inflatia ar putea sa nu coboare atat de repede pe cat prevede BNR.
    Estimam ca inflatia la sfarsitul anului va atinge circa 6% – este o
    estimare care ia in calcul si desfiintarea subventiilor la
    incalzire”, afirma Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef
    al ING Bank Romania.

  • Mugur Isarescu: BNR nu poate permite aprecierea leului in dauna echilibrelor din economie

    “S-ar putea deci ca tolerarea de catre BNR a unei aprecieri care
    sa ajute inflatia sa nu fie posibila, din perspectiva riscurilor
    generate la nivelul bilanturilor sectorului privat”, a afirmat
    guvernatorul BNR la Universitatea Transilvania din Brasov, care i-a
    acordat vineri titlul de Doctor Honoris Causa.

    Cu alte cuvinte, tinde sa revina, desi la alte proportii, problema
    din 2005-2008, care dupa liberalizarea contului de capital din 2005
    a insemnat intrari masive de capitaluri, cu efect direct in
    aprecierea leului (pana la maximul de 3,1 lei/euro in iulie 2007),
    in costuri mai mari de limitare a fluctuatiilor de curs, in oferta
    sporita de credite in valuta si in cresterea inflatiei.

    “Resursele externe finanteaza deficitul de economisiri si
    promoveaza cresterea si dezvoltarea economica, daca intrarile de
    capitaluri sunt moderate. Dar daca apar cresteri semnificative ale
    intrarilor de capitaluri pe perioade relativ lungi, apar
    vulnerabilitati externe ale sistemului financiar, iar economia se
    supraincalzeste”, explica guvernatorul. Intrarile prea mari de
    capitaluri duc la nepotriviri intre activele (preponderent in lei)
    si pasivele (preponderent in valuta) sectorului privat, apar
    cresteri ale preturilor activelor (bule speculative, cum a fost cea
    imobiliara) si leul se apreciaza in termeni reali.

    Acum, fluxurile de capital “par sa se reia, in timp ce inflatia
    este in crestere” in economiile emergente din Asia, America Latina
    si Europa Centrala si de Est: pe de o parte, intrarile de capital
    strain exercita presiuni pentru aprecierea nominala a monedelor,
    ceea ce afecteaza competitivitatea, pe de alta parte inflatia
    importata este principala sursa a cresterii inflatiei in multe din
    aceste tari.

    DE UNDE VINE APRECIEREA LEULUI

    In cazul Romaniei, cresterea intrarilor de capital strain este
    “un efect pervers” al masurilor de stabilizare fiscala asumate cu
    FMI, care au dus la imbunatatirea perceptiei investitorilor
    straini. Asa se explica declaratiile oficialilor BNR din ultimele
    luni, ca aprecierea leului este in linie cu fundamentele
    economice.

    “Am facut o corectie masiva a balantei de plati si dovedim ca ea
    e sustenabila si acceptata de societate”, spunea guvernatorul joi,
    la prezentarea raportului despre inflatie. “Inainte de criza,
    consumam cu 14% mai mult decat produceam; acum traim doar cu 4% mai
    mult decat am produs la nivelul intregii societati”, spune el.
    Vestile bune despre exporturi, productia industriala, reducerea
    deficitelor externe au facut din nou Romania atractiva pentru
    investitorii de portofoliu.

    “Atat aprecierea abrupta a monedei, cat si importul inflatiei
    genereaza costuri. Nicio economie emergenta nu isi permite sa
    neglijeze unul dintre cele doua costuri – erodarea competitivitatii
    si cresterea inflatiei, iar provocarea pentru politica monetara
    consta in evaluarea corecta a acestora si concentrarea atentiei
    asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”, afirma
    Isarescu.

    Concret, bancile centrale din aceste tari trebuie sa concilieze
    preocuparile privind competitivitatea monedei (interventiile BNR pe
    piata) cu cele privind inflatia (masurile macroeconomice) si cu
    cele privind bilanturile sectorului privat – banci, firme,
    gospodarii (masurile macroprudentiale, incluzand limitarea
    creditelor de consum in valuta pe care BNR o va introduce in
    urmatoarele luni).

    Reactia bancilor centrale din aceste tari arata o schimbare a
    accentului de politica monetara, arata guvernatorul. Comparativ cu
    anul trecut, multe economii emergente si-au redus interventiile pe
    piata valutara (China, Peru, Israel, Coreea, Taiwan, Indonezia,
    Brazilia, Turcia, Africa de Sud, Mexic, India), in schimb au
    intarit conditiile monetare si controlul fluxurilor de capital, ca
    sa impiedice deteriorarea echilibrelor din economie (Brazilia,
    Israel, Turcia).

    A permite aprecierea monedei pentru a tempera inflatia importata
    poate atrage mai multe investitii de portofoliu (speculative).
    Acestea au insa un efect de 7 ori mai mare asupra aprecierii decat
    investitiile straine directe. Concret, o crestere cu 1% a
    raportului dintre investitii de portofoliu si PIB duce la o
    apreciere cu 7,8% a cursului de schimb real, in timp ce o crestere
    cu 1% a raportului dintre investitiile straine directe sau credite
    bancare si PIB genereaza o apreciere de 1% a cursului real.

    O crestere cu 1% a raportului dintre transferurile private (in
    principal, remiteri de la lucratorii din strainatate) si PIB este
    asociata unei aprecieri de 0,3% a cursului real – cu alte cuvinte,
    remiterile sunt contraciclice, deci sanatoase pentru economie.
    Romanii din strainatate au trimis in tara anul trecut peste 4,5
    miliarde de dolari (3,4 miliarde de euro), in scadere fata de 4,9
    miliarde de dolari in 2009.

    Pe de alta parte, moneda mai apreciata poate tempera inflatia
    importata generata de intrarile de capital, dar nu tempereaza si
    presiunile inflationiste din surse interne – de pilda, in cazul
    Romaniei, dezechilibrele legate de cosul de consum care fac ca
    scumpirea marfurilor alimentare sa conteze atat de mult la calculul
    inflatiei.

    In martie, rata anuala a inflatiei ajuns la 8,01%, iar BNR a
    modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea ce
    inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
    (2-4%). Cresterea inflatiei ii face pe criticii BNR sa spuna in
    ultimele luni ca banca centrala lasa libera aprecierea leului ca sa
    combata inflatia, sacrificandu-i astfel pe exportatori.

    Mugur Isarescu mai spune ca aprecierea monedei cauzata de intrarile
    de capitaluri publice (imprumuturi luate de stat) este in general
    mai mare decat cea determinata de intrarile private, ceea ce
    sugereaza ca ultimele sunt folosite mai mult pentru investitii
    productive, iar fluxurile publice sunt folosite mai mult pentru
    cresterea consumului guvernamental (cheltuielile statului).

    In ianuarie-martie, leul s-a apreciat fata de euro cu 3,1% in
    termeni nominali si cu 5,3% in termeni reali, conform BNR,
    comparativ cu o depreciere de 0,7% in termeni nominali si o
    apreciere de 1,0% in termeni reali in ultimul trimestru din 2010),
    releva BNR. Aprecierea leului a fost sensibil mai mare in raport cu
    dolarul – 9,1% in termeni nominali si 11,4% in termeni reali, in
    conditiile in care dolarul a scazut semnificativ fata de euro pe
    pietele internationale.

    De asemenea, volatilitatea cursului de schimb a sporit, atingand in
    luna martie maximul ultimelor opt luni, desi valoarea ei a
    continuat sa fie mai mica decat in cazul majoritatii monedelor din
    regiune.

  • BNR va mentine marti dobanda de politica monetara la 6,25% si nivelul actual al RMO

    Asteptarile privind mentinerea dobanzii de politica monetara si
    rezervelor minime obligatorii apartin in premiera tuturor membrilor
    Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR) care
    au participat la un sondaj intern. Totodata, majoritatea
    respondentilor la sondaj anticipeaza ca dobanda de politica
    monetara va ramane nemodificata pana la finele acestui an, la
    6,25%, dar estimarile variaza intre 5,5% si 6,75%. Si sondajul
    aferent lunii martie anticipa mentinerea ratei de politica monetara
    la 6,25%, insa sondajele anterioare prognozau scaderea acesteia la
    5,75%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernatorul BNR despre politica monetara: “E important sa ne tinem pe pozitii ca la Stalingrad”. Cursul convenabil pentru Isarescu: 4,1-4,3 lei/euro

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    “Daca am creste dobanda de politica monetara, aceasta
    ar mari asteptarile privind o crestere a inflatiei si ar stimula
    efecte de runda a doua ale majorarii TVA”, a declarat Mugur
    Isarescu, intr-un interviu pentru
    Bloomberg
    . “De aici vine rezistenta noastra la ideea de a
    modifica dobanda. Este important sa ne mentinem pe pozitii, ca la
    Stalingrad. Politica noastra monetara va ramane in grafic”, a spus
    guvernatorul.

    Efectele de runda I ale majorarii TVA din
    iulie 2010 au fost “rezonabile”, apreciaza el, permitand bancii
    centrale sa mentina dobanda neschimbata, la nivelul minim record de
    6,25%, decizie pastrata si la sedinta CA al BNR din 5 ianuarie.

    Inflatia anuala, conform datelor INS
    comunicate miercuri, a ajuns la 7,96%, usor sub estimarile BNR
    (8,2%) si in graficul de performanta convenit cu FMI. In 2009, rata
    anuala a inflatiei a fost de 4,74%. Pentru anul acesta, tinta de
    inflatie stabilita de BNR este de 3% plus-minus un procent, iar
    banca centrala apreciaza ca anul se va incheia undeva la 3,4%.

    Banca centrala a anuntat, cu ocazia sedintei
    CA din 5 ianuarie, ca va urma o politica monetara prudenta,
    centrata pe “ancorarea ferma a anticipatiilor inflationiste”, mai
    ales in conditiile in care considera ca riscurile legate de
    efectele de runda a doua ale majorarii TVA din iulie 2010 “pot fi
    potentate de dezbaterile publice referitoare la cresterea sezoniera
    a preturilor alimentare”, lucru pe care BNR il considera
    “preocupant”.

    BNR apreciaza ca o reluare sustenabila a dezinflatiei va crea
    premisele pentru redresarea pe baze sanatoase a economiei, insa
    pentru aceasta redresare este “esentiala” respectarea obiectivelor
    convenite cu FMI, CE si Banca Mondiala, “in special a celor legate
    de continuarea consolidarii fiscale si a reformelor structurale,
    obiective de natura sa contribuie la consolidarea credibilitatii”,
    in contextul in care ajustarile intreprinse pana in prezent au
    contribuit la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, in
    principal a deficitului extern.

    BNR NU ARE TINTA DE CURS VALUTAR

    In acelasi interviu pentru Bloomberg,
    guvernatorul Isarescu a mentionat ca BNR nu are un obiectiv anume
    de curs valutar, dar ca opereaza pe piata valutara “pentru a
    preveni excesul de lichiditate” care ar putea antrena volatilitatea
    leului, avand in vedere ca intrarile de valuta din creditele
    externe sunt transformate in lei pe piata interna.

    “Sustinem regimul de flotare controlata a
    cursului, dar nu avem niciodata niste praguri definite de
    fluctuatie”, a spus Isarescu. “Unii au spus ca eu am pomenit despre
    o marja de fluctuatie a cursului intre 4,1 si 4,3 lei/euro, asa
    incat eu am replicat in nume personal ca daca marja in care se
    misca leul este intre 4,1 si 4,3, atunci mie imi convine.”

    Cursul comunicat de BNR a ajuns miercuri la
    4,2523 lei/euro, în scădere cu 0,58 bani faţă de cel de marti. Si
    fata de dolar, leul s-a apreciat, de la 3,2934 la 3,2744
    lei/dolar.

  • BNR: Efectul majorarii TVA poate fi amplificat de discutiile publice despre scumpirea alimentelor

    Consiliul de administratie al BNR a decis in sedinta de miercuri
    sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 6,25% pe an si sa
    nu modifice nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii
    aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de
    credit.

    Banca centrala anunta ca va urma o politica monetara prudenta,
    centrata pe “ancorarea ferma a anticipatiilor inflationiste”, mai
    ales in conditiile in care considera ca riscurile legate de
    efectele de runda a doua ale majorarii TVA din iulie 2010 “pot fi
    potentate de dezbaterile publice referitoare la cresterea sezoniera
    a preturilor alimentare”, lucru pe care BNR il considera
    “preocupant”.

    BNR constata ca dinamica negativa a creditului acordat sectorului
    privat se prelungeste, in pofida imbunatatirii persistente a
    situatiei lichiditatii din sistemul bancar si in conditiile in care
    se mentine un decalaj “semnificativ” intre dobanzile interbancare
    si cele pentru imprumuturile acordate companiilor si populatiei.
    Banca apreciaza ca acest fenomen are loc “inclusiv pe fondul
    incertitudinilor referitoare la cadrul juridic ce au vizat
    activitatea bancara”, facand astfel referire la tergiversarea
    dezbaterii OUG 50 privind transparenta creditelor.

    BNR apreciaza ca o reluare sustenabila a dezinflatiei va crea
    premisele pentru redresarea pe baze sanatoase a economiei, insa
    pentru aceasta redresare este “esentiala” respectarea obiectivelor
    convenite cu FMI, CE si Banca Mondiala, “in special a celor legate
    de continuarea consolidarii fiscale si a reformelor structurale,
    obiective de natura sa contribuie la consolidarea credibilitatii”,
    in contextul in care ajustarile intreprinse pana in prezent au
    contribuit la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, in
    principal a deficitului extern.

    Eugen Sinca, analist in cadrul BCR, considera ca BNR ar putea relua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara si ale ratelor
    rezervelor minime obligatorii “daca presiunile inflationiste se
    reduc, iar Romania incheie un alt acord cu FMI in urmatoarele
    cateva luni”. De altfel, putini analisti s-au asteptat ca BNR sa
    reduca dobanda deja de acum, intrucat inflatia in Romania ramane in
    continuare cea mai ridicata din toata Uniunea Europeana, astfel
    incat banca centrala are prea putina marja de actiune pentru a
    stimula creditarea si economia reala printr-o coborare a dobanzii
    de politica monetara.

    Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea
    loc in data de 3 februarie, cand va fi analizat noul raport
    trimestrial asupra inflatiei.

  • Nicolae Danila, BNR: Exista “un grad important de exagerare din partea bancilor” in privinta dobanzilor

    “Este adevarat ca bancile au invocat incertitudinile persistente
    din economie prin lipsa unui mix adecvat de politici (cea fiscala
    si uneori si cea monetara), aceasta inducand riscuri. Exista insa
    si un grad important de exagerare din partea bancilor”, sustine
    Danila, intr-o prezentare pentru Zilele portilor deschise pentru
    studentii economisti, care au avut loc in aceasta perioada la Sibiu
    si Alba Iulia.

    “Prin rata dobanzii de politica monetara, BNR stabileste pretul
    creditului, dar numai atunci cand semnalul ei este preluat la
    nivelul bancilor comerciale”, adauga Danila, precizand ca rata
    dobanzii de politica monetara este singurul instrument al bancii
    centrale de a lupta cu inflatia, in conditiile in care stabilitatea
    preturilor, prin tintirea inflatiei, reprezinta obiectivul
    BNR.

    In privinta ratarii din 2005 incoace a tintei de inflatie (inclusiv
    anul acesta, cand majorarea TVA a dat peste cap estimarile, fata de
    tinta initiala de 3,5% plus/minus 1% ajungandu-se la o estimare de
    7,8% pentru sfarsitul lui 2010), Danila apreciaza ca “esential nu
    este sa se atinga tinta fixata, ci sa se fixeze asteptarile
    populatiei cu privire la nivelul viitor al preturilor”. Iar aceasta
    nu depinde numai de politica monetara: “atunci cand o cincime din
    rata inflatiei este rezultanta deciziilor cu privire la unele
    preturi administrate, este dificil sa ancorezi asteptarile cu
    privire la nivelul generalizat al preturilor”.

    Celalalt obiectiv al BNR, despre care Danila spera ca va fi inclus
    in viitorul apropiat in statutul bancilor centrale, este
    stabilitatea financiara, atat prin impiedicarea contagiunii in
    cazul aparitiei unor riscuri la o institutie de credit, cat si prin
    masuri luate din timp atunci cand apar posibile surse de risc de
    contagiune, legate de modul de alocare a resurselor financiare
    intre sectoarele economice. “Aceasta nu este o abandonare a
    obiectivului preturilor, ci largirea definitiei stabilitatii
    financiare inspre includerea de elemente precum crearea de locuri
    de munca.”

    CURS DE SCHIMB CONTRA SOMAJ

    Nu ne putem permite luxul persistentei unor astfel de riscuri fara
    sa realizam necesitatea unei atitudini proactive din partea
    guvernului si a bancii centrale, afirma Nicolae Danila. “Trebuie sa
    evitam situatia cand banca centrala subestimeaza posibilitatea
    cresterii economice rapide fara ca acest lucru sa conduca neaparat
    la cresterea inflatiei, sau situatia cand nu se tine cont de
    somajul in continua crestere, fara programe de sprijinire a
    reducerii acestuia, avand consecinte imediate in adancirea
    recesiunii si deflatie”, afirma Nicolae Danila.

    In ce priveste situatia actuala a Romaniei, aceasta este departe
    de cea recomandata de apartenenta la zona euro, constata Danila.
    “Mai mult, ne apropiem cu pasi repezi de o decuplare a Romaniei de
    grupul tarilor membre UE din Europa Centrala si de Est, majoritatea
    acestora avand realizari ce probeaza un trend in directia
    dezideratelor UE, pe cind noi inca ne zbatem la nivel neadecvat,
    dind semnalele unui trend in sens periculos.”

    Totusi, o modificare a tintei initiale de aderare la zona euro in
    2015 nu ar aduce niciun avantaj, considera bancherul, pentru ca de
    fapt fixarea acestui obiectiv reprezinta un reper dupa care se pot
    ghida deciziile pe termen scurt: “Nu trebuie sa asteptam revenirea
    economiei mondiale ca solutie pentru iesirea tarii din criza si
    aderarea la zona euro, mai ales in contextul mondial actual cind
    fiecare tara cauta sa-si apere interesul national si sa-si
    consolideze suveranitatea”.

    Romania indeplinea anul trecut un singur criteriu de convergenta
    nominala cu zona euro, dintre cele cinci fixate prin Tratatul de la
    Maastricht:
    – Inflatia era de 5,6% (fata de obiectivul de cel mult 1,5% peste
    media celor mai performanti membri ai UE, adica 1,6%)
    – Ratele dobanzilor pe termen lung erau de 9,7% (fata de obiectivul
    de cel mult 1,5% peste media celor mai performanti membri ai UE,
    adica 5,3%)
    – Cursul de schimb leu/euro fluctuase cu 15,1% (fata de marja
    permisa de 15%)
    – Deficitul bugetului consolidat era de 8,3% din PIB, fata de
    limita admisa de 3%
    – Datoria publica era de 23,7% din PIB, fata de plafonul permis de
    60%.

    La toti cei cinci indicatori, cu exceptia datoriei publice si
    fluctuatiei cursului de schimb, Romania statea mai prost sau mult
    mai prost decat vecinii din Est – Bulgaria, Ungaria, Cehia, Ungaria
    si Polonia.

    In context, din punctul de vedere al BNR, independenta politicii
    monetare reprezinta un mare atu in momente in care este necesara
    ajustarea economica, asa cum a fost de la inceputul crizei. “Daca
    ajustarea nu s-ar face prin curs, alternativa ar fi cea a locurilor
    de munca”, sustine Danila.

  • Congresul SUA vrea sa faca prin lege ce n-a reusit sa faca piata: aprecierea monedei chineze

    Exporturile ieftine ale Chinei ar putea suferi astfel, dupa ce
    demnitarii americani, atat ai puterii, cat si cei ai opozitiei au
    lansat un proiect de rezolutie care apreciaza ca yuanul chinezesc
    este subventionat de stat, ceea ce ar impune introducerea de catre
    SUA a unor noi taxe vamale asupra marfurilor provenite din
    China.

    Cititi mai multe despre deprecierea yuan-ului
    pe www.zf.ro.

  • BNR mentine dobanda neschimbata, “monitorizeaza cu vigilenta evolutia mediului economic”

    Cresterea inflatiei anuale, la 7,58% in august, a fost
    marginal inferioara valorii proiectate in cadrul celui mai recent
    exercitiu de prognoza, apreciaza BNR, ceea ce reflecta un grad
    relativ mai redus de transferare a majorarii TVA asupra indicelui
    preturilor de consum, in conditiile persistentei deficitului de
    cerere.

    Pe de alta parte, “posibilitatea manifestarii
    unor efecte semnificative de runda a doua ale majorarii TVA ramane
    preocupanta”, conchide BNR. Perspectivele pe termen scurt indica
    riscuri in evolutiile preturilor administrate si ale preturilor
    produselor alimentare in context sezonier, precum si persistenta
    incertitudinilor privind efectele masurilor de consolidare fiscala,
    ceea ce, in contextul situatiei curente de pe scena sociala si
    politica interna, reclama pastrarea unei atitudini prudente a
    politicii monetare.

    CA al BNR “reafirma ca BNR monitorizeaza cu vigilenta evolutiile
    interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin
    utilizarea adecvata a instrumentelor de care dispune, sa asigure
    realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu si
    a stabilitatii financiare”.

    De asemenea, BNR are in vedere gestionarea
    adecvata a lichiditatii din sistemul bancar.

    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen
    Bank Romania, care a anticipat, la fel ca si cei mai multi
    analisti, ca BNR nu va opera nicio modificare de dobanda, considera
    ca “daca tensiunile pe piata locala vor creste, iar preturile
    alimentelor vor incepe sa creasca, atunci BNR ar putea fi nevoita
    sa majoreze dobanda cheie in urmatoarea perioada”.

    Dumitru se refera la tensiunile sociale legate
    de aplicarea masurilor de austeritate fiscala, despre care se
    asteapta sa persiste in lunile urmatoare, ceea ce “ar putea avea un
    anumit impact negativ asupra cursului de schimb si a ratei
    dobanzii”. In privinta cursului de schimb insa, economistul-sef al
    Raiffeisen anticipeaza insa doar o depreciere marginala, cu un
    raport leu-euro de 4,30 la sfarsitul lunii decembrie.

    Dobanda de politica monetara a ramas
    neschimbata din data de 5 mai, cand a fost coborata de la 6,5%. A
    fost a patra reducere de dobanda de la inceputul anului, cand
    nivelul dobanzii se situa la 8% pe an.

    Urmatoarea sedinta de politica monetara a CA
    al BNR va avea loc la 2 noiembrie.

  • Isarescu: Corectarea erorilor de politica economica este dureroasa si de multe ori greu de inteles de catre public

    “Actuala criza economica si financiara ne-a avertizat, o data
    in plus, ca nu exista un inlocuitor valid al politicilor economice
    coerente. Corectarea erorilor de politica economica este, peste tot
    in lume, dureroasa, de multe ori greu de inteles de catre public si
    inerent tarzie”, a spus Isarescu.

    In opinia sa, dezvoltarea durabila, sustenabila a Romaniei
    depinde de coerenta politicilor economice, iar strategia de
    adoptare a euro, in anii urmatori, “poate fi catalizatorul care sa
    asigure aceasta coerenta”. In context, un rol esential il are
    atragerea fondurilor europene, deoarece economisirea in Romania va
    ramane insuficienta o perioada relativ indelungata de timp,
    apreciaza guvernatorul.

    Banca Nationala, pe care Mugur Isarescu a caracterizat-o drept
    “o institutie solida, stabila, credibila, reformatoare si
    dinamica”, va depune toate eforturile pentru a accelera acest
    proces, ramanand angajata in indeplinirea “mandatului sau de
    gardian al stabilitatii preturilor si al stabilitatii financiare”.
    Demersurile BNR, precizeaza guvernatorul, se vor concentra asupra
    angajarii, impreuna cu Guvernul Romaniei, pentru promovarea unor
    politici sanatoase si orientate spre stabilitate, precum si asupra
    colaborarii cu Academia Romana, pentru realizarea unor lucrari
    concepute ca un “referential” care sa inspire strategii sau
    programe pentru Romania.

    Institutia sarbatoreste in acest an cea de-a 130-a aniversare de
    la intemeiere, fiind a 16-a banca centrala din lume, in ordinea
    cronologica cea mai acceptata, potrivit lui Isarescu. La 5
    septembrie 1880 a avut loc prima sedinta a Consiliului Bancii.
    Pentru a marca evenimentul, la Ateneul Roman a avut loc duminica
    seara un concert de gala, la care au fost invitati Jean-Claude
    Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, presedintele Traian
    Basescu, fostul presedinte Ion Iliescu, premierul Emil Boc si
    presedintele Senatului, Mircea Geoana, precum si toti presedintii
    de banci comerciale din Romania.

    Concertul Orchestrei Filarmonicii George Enescu, dirijat de
    Horia Andreescu si avandu-l ca solist pe pianistul Andrei Licaret,
    a inclus lucrari de Enescu, Smetana, Chopin, Johann Strauss-fiul,
    Bela Bartok si Grigoras Dinicu.

  • BNR da inca un impuls pentru ieftinirea creditelor

    Reducerea dobanzii de politica monetara la 6,25% pe an este
    aplicabila incepand de miercuri, 5 mai. Totodata, banca centrala a
    reiterat ca urmareste gestionarea adecvata a lichiditatii din
    sistemul bancar.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro