Aş spune că execuţia de până acum ar sugera un deficit mai mic (de 7% din PIB – n. red.). Sfârşitul de an aduce multe surprize, şi să nu uităm că aflăm acum, pe final de an, că anumite domenii sunt subfinanţate – pensii, alocaţii. Mai sunt şi aceşti bani pe care statul îi va plăti pentru compensarea facturilor, deci este posibil să ajungem la peste 7%.
Tag: PIB
-
La mulţi ani, România! Unde se află România la 1 decembrie 2021, la 32 de ani de democraţie şi aproape 2 ani de pandemie
La aniversarea de 103 ani a României de astăzi, la 32 de ani de la Revoluţie şi la 2 ani de pandemie, România înregistrează progrese notabile din punctul de vedere al calităţii vieţii, al nivelului de trai, al businessului, chiar dacă este încă departe de Vest, arată cifrele care creionează tabloul macro al economiei româneşti la final de 2021.
În momentul Revoluţiei România avea un PIB de sub 40 de miliarde de dolari. Acum, la 32 de ani de la schimbarea regimului, de la comunism la capitalism, are un PIB de mai bine de 250 de miliarde de dolari (240 mld. euro).
Un salariu mediu net ajung în Bucureşti la aproape 4.500 de lei (aproape 900 de euro), iar salariul mediu pe ţară este de peste 3.500 de lei net (710 euro). Dar, cu un salariu minim de 280 de euro în 2021, România mai are mult de tras pentru a ajunge din urmă alte state din Uniunea Europeană, care au salarii minime mult mai mari decât salariul mediu din România.
-
Peste 40 de ţări au ajuns să datoreze Beijingului mai mult de 10% din PIB-ul lor. Datoriile ascunse din spatele Noului Drum al Mătăsii se ridică la 385 de miliarde de dolari
Iniţiativa Noului Drum al Mătăsii (Belt and Road) a generat deja datorii ascunse în cuantum total de 385 de miliarde de dolari pentru zeci de ţări, potrivit FT.
Un nou studiu sugerează că datoriile acumulate de ţările implicate în iniţiativa de infrastructură lansată de Xi Jinping în 2013 au fost subraportate timp de mai mulţi ani. Această evoluţie a dus la un munte de „datorii ascunse”, pe care guvernele respective ar putea ajunge să le plătească.
Raportul publicat de laboratorul de cercetare AidData s-a uitat la peste 13.000 de proiecte realizate prin ajutor financiar sau prin finanţarea unor datorii, care s-au derulat în 165 de ţări în perioada 1999-2017, totalizând 843 de miliarde de dolari.
Cercetătorii AidData sugerează că datoriile generate prin demersul chinezilor sunt „semnificativ mai mari” decât au crezut anterior agenţiile de rating şi organismele interguvernamentale de supraveghere.
„Mi-a tăiat respiraţia când am descoperit prima dată acest nivel (de 385 miliarde dolari)”, a declarat Brad Parks, director executiv al echipei AidData.
Ritmul creditării prin Iniţiativa Belt and Road a încetinit în ultimii doi ani, iar în 2021 Statele Unite a început să demareze eforturi serioase petnru a contracara dominaţia Beijingului în finanţarea proiectelor de dezvoltare pe plan internaţional.
Odată cu lansarea iniţiativei în 2013 a avut loc şi o schimbare bruscă a modului în care statul chinez îi creditează pe alţii. Înainte, chinezii creditau în mod direct bănci centrale, dar acum, aproape 70% din datorie este în dreptul unor jucători precum companii deţinute de stat, bănci deţinute de stat, joint ventures şi instituţii private.
Peste 40 de ţări cu venituri reduse şi venituri medii au ajuns la un nivel al datoriilor faţă de China care se traduce prin faptul că datorează Beijingului mai mult de 10% din PIB-ul lor, conform estimărilor AidData.
Nivelul de subraportare se ridică în medie la 6% din PIB în dreptul celor peste 40 de ţări, conform studiului.
Raportul vine într-un moment în care actorii internaţionali acuză China că a împins ţările în curs de dezvoltare înspre o capcană a datoriilor, care ar putea duce în final la sechestru din partea Beijingului, atunci când aceste ţări nu îşi vor putea plăti datoriile.
-
Euler Hermes: BNR va începe probabil o înăsprire treptată a politicii monetare, prin oprirea relaxării cantitative şi creşterea ratei dobânzii de referinţă, pentru a stopa creşterea inflaţiei
Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9% , dar, chiar dacă perioadele de supraîncălzire economică au cauzat anumite îngrijorări, România este o economie emergentă performantă, analiştii estimându-se la o redresare puternică, pe scară largă, bazată mai ales pe cheltuielile de consum şi investiţiile fixe, arată o analiză realizată de Euler Hermes.
Astfel, creşterea economică este estimată la peste 7% în 2021 şi peste 4% în 2022.
În acelaşi timp, deşi riscurile inflaţioniste sunt crescute pe fondul unor politici monetare în general slabe, politica monetară se bazează pe ţintirea inflaţiei în intervalul de 2,5% ± 1pp. Rata dobânzii de politică monetară a fost sub rata inflaţiei, chiar şi atunci când aceasta din urmă a fost peste intervalul ţintă pentru cea mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul creşterii rapide, cu două cifre, a salariilor.
În urma impactului sever pe care Covid-19 îl are asupra economiei, inflaţia a scăzut la începutul anului 2020 şi a rămas în intervalul ţintă până în primul trimestru al acestui an.
Pe fondul redresării şi al creşterii preţurilor la energie, inflaţia a crescut la aproape 5% la mijlocul lui 2021, mult peste intervalul ţintă.
Pentru a stopa această creştere, analiştii se aşteaptă ca BNR să înceapă o înăsprire treptată a politicii monetare, prin oprirea relaxării cantitative şi creşterea ratei dobânzii de referinţă.
”Deşi o creştere a dobânzii de referinţă din partea BNR în cadrul şedinţei din octombrie nu este neapărat iminentă, ne îndepărtăm uşor de prognoza unei inflaţii cu caracter doar temporar. Ultimele evoluţii în materie de preţuri ale materiilor prime la nivel global coroborate cu înrăutăţirea indicatorilor macroeconomici din zona de îndatorare şi de perturbările politice vor menţine o presiune crescută asupra inflaţiei. Astfel, în contextul diluării treptate a impactului pozitiv avut de măsurile de suport ale statului după momentul martie-iunie 2021 este posibil să asistăm la o creştere a numărului insolvenţelor în perioada următoare. Avem în vedere companiile ce nu vor putea transfera către beneficiari mare parte din creşterile de costuri. Menţinem o atenţie crescută pentru sectorul serviciilor şi al anumitor segmente din comerţul cu amănuntul offline – încă în refacere după criza de anul trecut, al construcţiilor – deşi cu o evoluţie favorabilă până acum, dar cu o volatilitate confirmată a cererii pe diferitele segmente, cât şi al construcţiei de maşini şi al componentelor aferente – unde revenirea cererii pare întârziată de lipsurile pe partea de semiconductori.”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.
Prognoza inflaţiei rămâne ridicată, la peste 4% până la sfârşitul anului 2021 şi de scădere graduală sub 3.5% pe parcursul lui 2022.
În opinia Euler Hermes, sunt totuşi riscuri semnificative de înrăutăţire a prognozei, în primul rând din cauza creşterii susţinute a preţurilor materiilor prime şi costurilor transportului internaţional, întreruperilor continue ale lanţului de aprovizionare, înăspririi condiţiilor de pe piaţa muncii, creşterii rapide a creditului intern, a deficitului de cont curent şi a deprecierii substanţialăe a leului.
În ceea ce priveşte cursul de schimb, în ultimii ani, acesta a fost destul de stabil, deprecindu-se între -1% şi -2% în medie pe an faţă de cursul din 2016. Cu toate acestea, BNR a intervenit frecvent pentru a preveni volatilitatea excesivă a valutei, regimul oficial al cursului de schimb fiind cel al unei flotări controlate.
Potrivit analizei, finanţele publice vor continua să se deterioreze şi să devină un motiv de îngrijorare. Un puternic stimul fiscal prociclic a generat un deficit anual de -4,4% din PIB în 2019. Ca urmare a stimulilor fiscali, a garanţiilor de împrumut şi a subvenţiilor pentru IMM-uri, acest raport a crescut brusc la -9,2% în 2020.
Cu toate acestea, tendinţa descendentă a raportului datorie publică / PIB din ultimii ani s-a inversat, aceasta înregistrând o creştere la 47% în 2020 faţă de 35% din PIB în 2019.
Finanţele externe sunt un alt motiv de îngrijorare deoarece deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,2% din PIB în 2014 la 5,1% în 2020. Analiştii se aşteaptă ca în primul semestru al anului 2021 deficitul de cont curent să atingă valoarea de 6% din PIB.
Este de aşteptat ca exporturile şi importurile să se recupereze puternic la rate de creştere similare, astfel încât deficitele anuale ale contului curent să rămână peste procentul de 5% din PIB în 2021-2022. Un procent de 17% din deficitul din 2020 şi 44% din cel înregistrat în prima jumătate a acestui an a fost finanţat prin investiţii străine directe (ISD), mult sub nivelul aşteptat de 75% şi în scădere faţă de un maxim recent de 192% în 2016.
Acoperirea netă prin investiţii străine a deficitelor va rămâne sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat pe pieţele emergente.
Împreună cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar putea genera o creştere a nevoii de finanţare externă la niveluri critice. Mai mult, tendinţa descendentă a raportului datorie externă / PIB de la 77% din PIB în 2011 la 49% în 2019 s-a inversat. În 2020 raportul a ajuns la 58% şi se preconizează că se va menţine la un procent de peste 50% în următorii ani.
-
Datoria publică se ţine cu dinţii la sub 50% din PIB: guvernul a adăugat într-o lună încă 20 de miliarde de lei la datoria publică, dar ca pondere în PIB a scăzut, ca urmare a creşterii economice
Datoria publică a României a urcat la 545,3 mld. lei în iulie 2021, de la 526 mld. lei în iunie 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. Ca pondere în PIB însă, datoria publică a României a scăzut, de la 49,5% din PIB în iunie 2021, la 49,3% din PIB în iulie, ca urmare a creşterii economice din T2/2021.
De la începutul anului, guvernul a adăugat 46 de mld. de lei (peste 9 mld. de euro) la datoria publică, iar din 2019, când datoria guvernamentală era de 373,5 mld. de euro (35,3% din PIB), a adăugat 171,8 mld. lei (34 mld. euro).
După scadenţă, datoria publică era de 19,4 mld. lei pe termen scurt şi de 525,9 mld. lei pe termen mediu şi lung.
După valute, datoria guvernamentală a fost de 248,8 mld. lei în lei, 252,9 mld. lei, echivalent în euro, 42 mld. lei echivalent în dolari şi 1,6 mld. lei echivalent în alte valute.
Datoria administraţiei publice centrale a fost de 529,6 mld. lei, în vreme ce datoria administraţiilor locale a fost de 15,7 mld. lei.
-
Inflaţia din Germania şi Spania atinge cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu. În principala economie europeană, inflaţia importată ajunge la 13,7%, cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 40 de ani
Preţurile de consum din Spania cresc în cel mai accelerat ritm din 2012 încoace, influenţate de o creştere în sectorul energiei care alimentează inflaţia din regiune, conform Bloomberg.
Banca Centrală Europeană (BCE) insistă că fenomenul inflaţionist se va dovedi a fi temporar, presiunile înregistrate de preţuri urmând să dispară treptat începând cu anul viitor.
Oficiul european de statistică Eurostat, care va publica marţi o serie de rapoarte privind inflaţia din cele 19 ţări care folosesc moneda unică europeană, a anunţat luna trecută că produsul intern brut (PIB) al zonei euro a crescut cu 2% în aprilie-iunie prin comparaţie cu trimestrul precedent. Spania a avut una dintre cele mai bune performanţe, cu un plus de 2,8% faţă de T1.
Prin raport cu T2/2020, când măsurile de carantină au adus economiile continentului la niveluri nemaiîntâlnite de la ultima criză financiară, PIB-ul zonei euro s-a apreciat cu 13,7%.
În Germania, inflaţia a înregistrat recent cea mai rapidă creştere din 2008, rezultatele fiind alimentate şi aici de industria energetică, dar şi de costurile mai mari pasate de către businessuri.
Preţurile de consum au crescut cu 3,4% în august, cu mult mai rapid decât procentul pe care BCE vrea să îl atingă în mod sustenabil pentru zona euro – 2%.
Inflaţia importată de către Germania ajunge în prezent la 15%, cel mai rapid ritm de creştere din ultimele patru decenii, subliniind astfel dificultăţile cu care se confruntă businessurile pentru a-şi menţine nivelul de producţie pe linia de plutire. Potrivit unui studiu citat de Bloomberg, estimările privind preţurile de vânzare din zona euro au crescut într-un ritm record în industrie, retail şi construcţii.
-
Bomba ascunsă în spatele cifrelor frumoase: Deşi macro economia creşte exponenţial iar băncile se pregătesc pentru cel mai mare profit din istorie, la nivel micro companiile româneşti sunt într-o situaţie mult mai proastă decât în criza anterioară, datoriile dintre ele ajungând la 430 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie, şi nimeni nu ştie cum vor fi plătite
Din punct de vedere macro, România şi sistemul bancar au ieşit foarte bine din criza Covid (mai bine decât au intrat).
Economia a recuperat pierderea din 2020 cu două trimestre mai repede, iar acum sprintează cu ritm de 7%, poate chiar de 10% în acest an, şi cu o prognoză de creştere de 4-6% pentru anul viitor.
PIB-ul (adică valoarea adăugată produsă de o ţară într-un an) este estimat acum, pentru 2021, la 1.174,9 md. lei, adică aproape 240 mld. euro, cel mai ridicat nivel din istorie.
În 2020 PIB-ul a fost de 1.055 mld. lei, în scădere cu numai 4 mld. lei faţă de 2019.
Datorită revenirii economice rapide, încasările la buget sunt prognozate să ajungă la 380 mld. lei în acest an, după rectificarea bugetară de acum, cel mai ridicat nivel din istorie.
La rectificare guvernul a majorat estimarea de venituri cu nu mai puţin de 15 mld. lei, o sumă nemaiîntâlnită. Dar şi cheltuielile bugetare le-a majorat cu 18 mld. lei.
Sistemul bancar, format din 34 de bănci, a raportat pentru 2020 – un an de criză, cu o scădere economică de 3,9% – o creştere a activelor cu 13%, până la 560 mld. lei, şi un profit de 5,14 mld. lei, în scădere cu 19%. Creditarea privată a crescut cu 5% (noroc cu programul de garanţii IMM Invest, pentru că altfel ar fi fost pe minus), în timp ce împrumuturile acordate guvernului au crescut cu 20%. Rata de solvabilitate a urcat la 23%, iar raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 65%, ceea ce arată cât de mare este disponibilul de lichiditate al băncilor, care nu se regăseşte în creditarea economiei (nu a guvernului).
Cifra de afaceri a tuturor companiilor (600.000) a fost în 2020 de 1.657 mld. lei, în scădere cu 5%, în timp ce profitul a urcat la 149 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie. Dacă se scad pierderile raportate, rezultatul final (profit minus pierdere) indică un câştig de 110,6 mld. lei. Pe hârtie.
Ca o comparaţie, în 2008, înainte să vină criza, cifra de afaceri a tuturor companiilor a fost de 1.082 mld. lei, cu un profit de 60 mld. lei şi cu un rezultat net (profit minus pierderi) de 14,2 mld. lei. PIB-ul a fost de 514,7 mld. lei, echivalentul a 139,7 mld. euro.
Este bine de precizat că acum primele 1.000 cele mai mari companii din România realizează aproape jumătate din cifra de afaceri totală, în timp ce în 2008 primele 1.000 de companii făceau numai 30% din cifra de afaceri totală. Asta arată cât de sud-americanizat a devenit businessul din România.
Aceasta este poza statică. Macroeconomic stăm bine, dar ce se află în bilanţurile companiilor?
Este de ajuns să ne uităm la totalitatea datoriilor între companii, adică la creanţe, care au ajuns la 430 mld. lei – cel mai ridicat nivel din istorie -, plus 38 mld. lei faţă de 2019 şi de patru ori mai mult decât în criza anterioară, menţionează el.
Aceste datorii trebuie plătite, dar să vedem cum, şi mai ales câte dintre ele nu vor fi plătite, pentru că firmele nu au bani, a adăugat Anicescu.
Dacă în criza din 2008/2009 băncile au înăsprit creditarea, firmele au început să dea ele “credite” furnizor, adică creditează clienţii prin livrarea mărfurilor sau prestarea de servicii, cu plata ulterioară.
Din păcate, şi termenele de plată au crescut, iar aceste creanţe nu sunt asigurate, aceste datorii fiind primele şterse dacă o firmă intră în insolvenţă.
Anul trecut foarte multe firme zombie au supravieţuit pentru că au beneficiat de amânarea plăţii creditelor, de amânarea plăţii taxelor şi impozitelor sau de prelungirea termenelor de plată a creanţelor.
Toate aceste lucruri vor exploda în următorii ani, pentru că existeă un decalaj de doi ani între o criză şi când încep să se vadă efectele, menţionează Anicescu.
Să vedem atunci cum va sta economia.
-
De ce România nu-şi poate reduce deficitul comercial uriaş?
Deficitul comercial al României va atinge, la orizontul anului 2025, 30 de miliarde de euro – potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) – , în vreme ce, de ani de zile, ţările din regiune sunt pe excedent comercial.
Potrivit sursei citate, deficitul comercial al României ar urma să ajungă în acest an la aproape 21 de miliarde de euro (18,4 mld. euro în 2020), o creştere ce pune presiune pe deficitul de cont curent al balanţei de plăţi şi, prin urmare, pe cursul de schimb. Poate fi redus acest deficit care se apropie de 10% din PIB-ul estimat la orizontul lui 2025 (8,8% din PIB în 2021), un deficit care, practic, după cum spune Mugur Isărescu, BNR, creează locuri de muncă în alte ţări?
„Multe pârghii pentru reducerea deficitului comercial nu sunt. Economia creşte peste potenţial (consumăm mai mult decât producem – n. red.), cererea este mare, iar oferta sub cerere, ceea ce antrenează creşterea importurilor“, comentează economistul Laurian Lungu.
Pe primele locuri în topul grupelor de produse care provoacă deficitul comercial al României se află produsele chimice, materiile prime şi produsele alimentare, toate acestea fiind responsabile pentru 90% din deficitul comercial al României, în 2020.
-
Execuţie bugetară: deficit de 2,29% din PIB în primele cinci luni, faţă de 3,68% anul trecut
Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 26,18 mld lei (2,29% din PIB) în scădere, faţă de deficitul de 38,84 mld lei (3,68% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020.
Acest rezultat a fost realizat în condiţiile în care în perioada ianuarie-mai 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 3,88 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 6,56 mld lei (10,44 mld lei, respectiv 0,91% din PIB)
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 147,36 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, cu 23,2% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Acest avans însemnat se datorează atât efectului de bază aferent perioadei mar-mai a anului trecut, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei (preponderent amânarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale), cât şi recuperării parţiale a unor categorii de venituri.
Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluţii nominale pozitive, cele mai pronunţate remarcându-se în cazul TVA, contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene şi impozitelor pe proprietate, respectiv impozit pe salarii şi venit.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 12,05 mld lei în perioada ian-mai 2021, consemnând o creştere de 25,9% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din Declaraţia unică (+199,3%), impozitul aferent pensiilor (+48,6%), respectiv impozitul pe dividende (+23,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 13,9% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 6,9%, ca urmare a accelerării consemnate în mar-mai (în condiţiile bazei reduse de anul trecut).
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 51,91 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, în creştere cu 16,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi se datorează atât bazei reduse din mar-mai 2020, cât şi recuperării unor venituri din contribuţiile aferente anului trecut.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 8,01 mld lei în ian-mai 2021, în creştere cu 16,1% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici , cu o dinamică pozitivă de 20,6% (an/an).
Încasările nete din TVA au înregistrat 29,47 mld lei în primele cinci luni ale anului curent, în creştere cu 46,6% (an/an). În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 10,43 mld lei în perioada analizată, cu 2% peste nivelul înregistrat în ian-mai 2020. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată atât de baza comparabilă a lunilor mar-mai 2020 – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, cât şi de recuperarea parţială a TVA aferentă anului 2020.
Veniturile din accize au însumat 13,87 mld lei în ian-mai 2021, în creştere cu 18,9% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,2% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, susţinută şi de majorarea accizei la ţigarete în medie cu 7,8% . Totodată, încasările din accizele pentru produse energetice continuă să se redreseze (+18,0% în primele cinci luni), în condiţiile normalizării consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă.
Veniturile din impozite şi taxe pe proprietate au înregistrat 4,70 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, cu 84,8% peste nivelul consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia se datorează atât efectului de bază – ca urmare a prorogării termenului de plată al impozitelor în 2020 (de la 31 martie la 30 iunie), cât şi unor modificări legislative, intrate în vigoare în ianuarie 2021 .
Veniturile nefiscale au însumat 9,73 mld lei în ian-mai 2021, înregistrând o creştere de 7,6% (an/an), această creştere fiind determinată şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 10,31 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, în creştere cu 35,9% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 173,55 mld lei au crescut în termeni nominali cu 9,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Dinamica anuală a cheltuielilor totale a fost determinată în principal de creşterea semnificativă a cheltuielilor de investiţii pe primele 5 luni (29,9% an/an), în timp ce celelalte cheltuieli au avut un ritm mai lent de creştere (an/an).
Se observă o încetinire a dinamicii cheltuielilor de personal pe primele 5 luni an/an comparativ cu evoluţia din primul trimestru an/an.
Cheltuielile de personal au însumat 46,33 mld lei, în creştere cu 5,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 64,96 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1.306,02 milioane lei.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 22,41 mld lei, în creştere cu 6,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 7,4% faţă de anul anterior determinată, în principal, de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu. De asemenea, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,07 mld lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 62,92 mld lei în creştere cu 10,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.
Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârşitul lunii mai, s-au plătit pe măsuri active 1.167,53 mil lei, respectiv 512,79 mil lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 164,25 mil lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 206,26 mil lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 36,3 mil lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 247,93 mil lei îndemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.
De asemenea, se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii mai plăţile au fost de 1.695,0 mil lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,81 mld lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Alte cheltuieli au fost de 2,55 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,42 mld lei, cu 29,2% mai mari comparativ cu anul precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 16,88 mld lei, în creştere cu 29,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 13,0 mld lei. De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,1% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe primele cinci luni ale anului 2021.
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 170,71 milioane lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.
-
Economia Marii Britanii a crescut în aprilie cu 27,6% faţă de aceeaşi lună din 2020, cel mai bun rezultat anual din istorie. Serviciile de cazare, plus 68%
Economia Regatului Unit a înregistrat în aprilie o creştere record de 27,6% prin comparaţie cu aceeaşi lună de anul trecut, rezultat ce reflectă redeschiderea din ultimele luni şi impactul exercitat de primele faze ale pandemiei de Covid-19, conform Investing.com.
Datele se încadrează şi în estimările economiştilor intervievaţi de agenţia de ştiri Reuters.
În aprilie, produsul intern brut (PIB) a crescut cu 2,3% faţă de luna precedentă, cea mai puternică performanţă din iulie 2020, spune Biroul Naţional de Statistică (ONS). Prin comparaţie, media preconizată de Reuters era de plus 2,2%.
Totuşi, economia britanică este cu 3,7% sub nivelul raportat în februarie 2020, înainte să fie lansate restricţiile de circulaţie şi perioadele de carantină.
Între timp, activităţile din sectorul serviciilor de cazare au crescut cu 68,6%, iar puburile, restaurantele şi cafenelele au înregistrat un plus de 39%. Alte servicii personale (inclusiv activităţile din frizerii) au crescut cu 63,5% în aprilie.
„Datele de astăzi sunt un semn promiţător că economia noastră începe să îşi revină”, a declarat ministrul finanţelor Rishi Sunak, potrivit The Guardian.
Luna trecută, Banca Angliei şi-a actualizat previziunile pentru creşterea economiei britanice din 2021, de la 5% în februarie la 7,25%, ceea ce ar reprezenta cel mai bun rezultat de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Însă rezultatele ar veni după ce PIB-ul s-a prăbuşit cu aproape 10%, cea mai gravă scădere din ultimele trei secole.