BusinessMagazin

Tag: perchezitii

  • Deputatul liberal Mircea Roşca, cercetat petru fapte de corupţie, a fost reţinut

    La miezul nopţii, parlamentarul liberal, acuzat de mai multe fapte de trafic de influenţă, a fost scos încătuşat din sediul DNA Ploieşti şi urcat în duba Poliţie, el declarând că are încredere în justiţie şi că “trebuie să credem într-o altă Românie”.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Roşca este dus în arestul IPJ Prahova, situat în municipiul Câmpina, iar surse apropiate anchetei susţin că joiacesta va fi prezentat instanţei supreme cu propunerea de arestare preventivă.

    Avocatul Alexandru Şerban a declarat că clientul său este nevinovat.

    Potrivit avocatului deputatului liberal, alte două persoane cercetate în dosarul de corupţie al lui Mircea Roşca, respectiv Diana Dumbravă, secretar la Primăria Azuga, şi Gabriel Popescu, consilier local în Consiliul Local Azuga, sunt puşi sub control judiciar

    Mircea Roşca a ajuns, miercuri seară, la sediul DNA Ploieşti, pentru a fi audiat în dosarul în care este cercetat de către procurorii DNA pentru fapte de corupţie, el exprimându-şi încrederea în procedura judiciară şi spunând că “se va face dreptate”. Roşca a ajuns la sediul DNA Ploieşti, însoţit de către avocatul său, după ce, în cursul aceleiaşi zile, a asistat la percheziţiile făcute de către procurori la domiciliul său din Comarnic, judeţul Prahova.

    “Cred în procedura judiciară, de-aia am cerut ridicarea imunităţii. E o procedură corectă, nu-i nimic nou, mâine (n.r. – joi) se va judeca şi se va face dreptate”, a declarat Mircea Roşca înainte să intre în sediul DNA.

    Percheziţia la locuinţa din Comarnic a deputatului PNL Mircea Roşca, la care a asistat şi parlamentarul, s-a încheiat după aproape şase ore, liberalul părăsind locuinţa împreună cu avocatul său pentru a se duce la  sediul DNA Ploieşti.

    Cu o zi în urmă, Camera Deputaţilor încuviinţase cererile de percheziţie, reţinere şi arestare, în dosarul în care Mircea Roşca este acuzat de fapte de corupţie, după ce a fost denunţat de un om de afaceri din Comarnic.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii au aşteptat să primească de la Camera Deputaţilor încuviinţarea pentru percheziţie, solicitată de DNA din 11 noiembrie.

    Deputatul PNL locuieşte la Comarnic într-o vilă de 250 de metri pătraţi, împreună cu soţia şi cei doi fii ai lor.

    Deputatul PNL Mircea Roşca este cercetat de DNA Ploieşti pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, în 2011, când era vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Prahova a PNL, Roşca “a pretins de la un denunţător suma de 20.000 euro pentru a-şi exercita influenţa asupra inculpatului Popescu Gabriel Stelian şi asupra celorlalţi membri ai Consiliului Local Azuga, pentru a înlesni dobândirea unor terenuri pe raza localităţii respective de către firma denunţătorului”.

    Din cei 20.000 de euro, Mircea Roşca ar fi primit, prin intermediul lui Gabriel Popescu – preşedintele PNL Azuga -, 5.000 de euro, iar 11.000 de euro “au fost folosiţi în interesul formaţiunii politice pe care o conducea de la nivel judeţean”, susţine DNA

    “Diferenţa de 4.000 euro (până la totalul de 20.000 – n.r.) a fost remisă de acelaşi inculpat secretarului Primăriei Azuga, Dumbravă Diana Camelia, în vederea îndeplinirii unor acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu şi care vizau desfăşurarea propriu-zisă a procedurii de achiziţie publică şi desemnarea câştigătoare a firmei denunţătorului”, susţin procurorii.

    Pe de altă parte, în perioada 2011-2014, acelaşi Mircea Roşca ar fi intervenit pe lângă factorii de decizie din instituţii publice din judeţul Prahova, respectiv Consiliul Judeţean, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti şi Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare şi Protocol Sinaia, în vederea atribuirii către societăţile deţinute de vărul său, omul de afaceri Adrian Rotilă, a unor contracte de achiziţii publice.

    În schimbul acestor “intervenţii”, susţin procurorii anticorupţie, Roşca ar fi primit de la Rotilă aproximativ 90.000 de lei, construcţii în valoare de 35.418,39 lei şi folosinţa unui autoturism marca Audi A8.

    În acelaşi dosar sunt cercetaţi, sub control judiciar, preşedintele PNL Azuga, Gabriel Popescu, acuzat de dare de mită, şi Diana Dumbravă, secretara primăriei din acest oraş, acuzată de luare de mită.

    Omul de afaceri Adrian Rotilă, vărul lui Mircea Roşca, este cercetat, tot sub control judiciar, pentru cumpărare de influenţă. Acesta a fost reţinut în 11 noiembrie şi eliberat o zi mai târziu, după ce instanţa supremă a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă.

    Roşca, Dumbravă şi Rotilă au fost audiaţi în 11 noiembrie la DNA Ploieşti. La ieşire, deputatul a declarat că este o situaţie “ridicolă” şi că cel care l-a denunţat pentru fapte de corupţie este un om cu probleme penale.

    Roşca a reafirmat, la discutarea cererii DNA în plenul Camerei Deputaţilor, că organele de cerecetare penală pot fi induse în eroare în mod intenţionat de anumite persoane certate cu legea.

    “În cauza mea, un individ cu probleme grave psihice, un fel de schizofrenie acută şi probleme juridice, cercetat pentru evaziune fiscală, grup infracţional organizat şi alte infracţiuni, în prezent aflat sub control judiciar după şapte luni de arest perventiv cu scopul de a-şi genera consecinţe penale favorabile în propria cauză a pus la cale un plan de învinuire nedreaptă împotriva mea”, a susţinut Mircea Roşca.

    Mircea Roşca, în vârstă de 40 de ani, este membru al Partidului Naţional Liberal din 1997, iar din 2011 conduce filiala judeţeană Prahova a PNL, fiind deputat la primul mandat, ales în colegiul Valea Prahovei.

    Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei, Mircea Roşca, care a absolvit Academia de Ştiinţe Economice şi are un master în administraţie publică, a lucrat exclusiv în instituţii publice.

    Astfel, din anul 2000 şi până în 2004 a fost angajat ca şef de secţie la Administraţia Domeniului Public Sinaia, din 2004 până în 2007 a fost director general la sucursala Sinaia a SC Hidro Valea Prahovei, iar din 2007 până în 2012, an în care a fost ales deputat sub sigla USL, Mircea Roşca a condus SC Hidro Prahova SA, companie înfiinţată de Consiliul Judeţean Prahova în asociere cu mai multe consilii locale şi care furnizează apă potabilă în localităţi ale judeţului.

    Din 2000 până în 2008, Mircea Roşca a fost consilier local în oraşul său de domiciliu, Comarnic, din 2008 până în 2012 a avut un mandat de consilier judeţean, iar în 2012 a fost reales consilier judeţean şi a deţinut, între alegerile locale şi cele parlamentare, funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, până în noiembrie 2012, când a fost ales deputat. El este viceliderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor şi face parte din Comisia de Industrii a Camerei Deputaţilor.

    Conform celei mai recente declaraţii de avere din luna iunie a acestui an, Mircea Roşca deţine jumătate din două terenuri agricole cu suprafeţe de 975, respectiv 257 de metri pătraţi în oraşul Comarnic, cumpărate în anul 2010, are o casă de locuit de peste 250 de metri pătraţi împreună cu soţia sa, tot la Comarnic şi nu deţine bijuterii, active financiare sau plasamente.

    Unul dintre terenurile agricole, respectiv cel cu o suprafaţă de 257 de metri pătraţi, este cumpărat în asociere cu o altă persoană, Rotica Adrian.  Roşca are un credit bancar în valoare de 57.000 de euro scadent în 2040, un credit de 50.000 lei scadent în 2017, ambele contractate în anul 2010 şi are de achitat un autovehicul în valoare de 22.000 de euro, cumpărat în anul 2011 şi pe care trebuie să-l plătească unei persoane fizice până în anul 2016 în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare.

    Veniturile declarate de Mircea Roşca pentru anul 2013 sunt indemnizaţia sa de parlamentar, banii încasaţi de soţia sa de la DGASPC Prahova sub formă de indemnizaţie pentru creşterea şi îngrijirea copilului, sumele primite sub formă de alocaţie de stat de către cei doi copii ai săi, precum şi 23.500 de euro, sume obţinute din vânzarea unui autoturism Audi A 6 şi a unui autoturism Chevrolet Spark.

  • Percheziţii la Timişoara într-un dosar vizând decontarea unor servicii medicale cu acte false

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Poliţia Judeţeană Timiş, poliţiştii au făcut patru percheziţii la sediile unei firme şi la locuinţa unei persoane, fiind vizate două femei – administratorul şi patronul -, care ar fi decontat cu acte false 800 de consultaţii de planning familial, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, în perioada iunie 2013 – septembrie 2014 administratorul şi proprietarul unei clinici ar fi raportat la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate 800 de consultaţii de planning familial, întocmind în fals documentaţia necesară.

    Anchetatorii au stabilit că datele persoanelor care figurează în evidenţele de consultaţii ale clinicii ar fi fictive, fiind preluate din evidenţele unei alte societăţi comerciale. Elterior, cele două femei ar fi reuşit decontarea ilegală a acestor servicii, prin Casa Judeţeană de Sănătate Timiş.

    Prejudiciul în acest caz este estimat la un milion de lei.

    Conform unor surse judiciare, percheziţiile au avut loc la o clinică de fizioterapie, Fizio Center Timişoara, iar în urma percheziţiilor poliţiştii au ridicat mai multe documente.

  • Percheziţii la Primăria Piteşti şi la sediile unor firme, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac 18 percheziţii în Bucureşti, Piteşti şi localităţile învecinate acestora, dintre care una este sediul unei instituţii publice, iar restul la societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane.

    “Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni de săvârşire, în perioada 2007 – 2014, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie“, a precizat sursa citată.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde se fac percheziţii este Primăria Piteşti. De asemenea, procurorii percheziţionează şi locuinţa primarului din Piteşti, Tudor Pendiuc.

    Potrivit surselor citate, dosarul vizează fapte de corupţie privind acordarea unor contracte de achiziţii publice mai multor firme, la care procurorii fac percheziţii. Unul dintre aceste contracte are legătură cu achiziţiile făcute de Regia de Transport Public Piteşti, privind cumpărarea mai multor autobuze.

    Prejudicul estimat de procurori în această cauză ar fi de aproximativ un milion de euro, fiind produs între 2007 şi 2014, au mai arătat sursele citate.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

    Conform CV-ului postat pe site-ul Primăriei Piteşti, Pendiuc este preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, membru în Comitetul Regiunilor de la Bruxelles şi este şi conferenţiar universitar doctor la Universitatea ”Constantin Brâncoveanu” din Piteşti.

    Anul acesta, primarul Piteştiului a primit din partea Asociaţiei Municipiilor din România ”Trofeul de Excelenţă pentru contribuţia adusă la dezvoltarea, modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice din România”.

    În anul 2011, Tudor Pendiuc a fost decorat de către preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul National ”Pentru Merit” în grad de Ofiţer.

    În prezent Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

  • Percheziţii în Bucureşti şi două judeţe, fiind vizată o firmă de pază suspectată de evaziune fiscală

    Anchetatorii percheziţionează locuinţele persoanelor suspectate de evaziune fiscală şi verifică 20 de sedii şi puncte de lucru ale unor societăţi comerciale din Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Argeş.

    La finalul percheziţiilor vor fi duse la audieri 22 de persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere.

    “Activităţile, desfăşurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, vizează probarea activităţii infracţionale a reprezentanţilor unei societăţi comerciale care, în perioada 2007 – 2012, folosind documente false şi înregistrări contabile fictive, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale. Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională a fost estimat la peste 2.000.000 de lei”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei.

    Potrivit unor surse din Poliţie, anchetatorii fac verificări la sedii şi puncte de lucru ale firmei de pază Invest Securitys Services, în cauză fiind vizat şi administratorul societăţii, George Ciuvăţ.

  • Percheziţii în Bucureşti şi cinci judeţe, într-un dosar de evaziune şi spălare de bani

    DNA arată, într-un comunicat de presă, că anchetatorii, în baza autorizaţiilor emise de instanţă, fac 37 de percheziţii la sediile unor firme şi la locuinţele unor persoane, din Bucureşti şi judeţele Timiş, Mehedinţi, Olt, Argeş şi Iaşi.

    În judeţul Timiş percheziţiile se desfăşoară la mai multe adrese din Lugoj şi Făget, iar în Mehedinţi la descinderi participă şi ofiţeri de poliţie din Direcţia de Investigare a Fraudelor.

    Cercetările în acest dosar sunt făcute de procurorii DNA Timişoara, care investighează fapte comise de mai multe persoane ce au aderat la un grup infracţional organizat suspectat de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Jandarmeria Română.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile din Mehedinţi au loc în Strehaia, la persoane suspectate că ar fi falsificat facturi pentru oameni de afaceri. Printre cei vizaţi se numără şi omul de afaceri Florin Măran, care deţine firmele Tehnocer şi Dateco.

    Prejudiciul în acest caz este estimat la aproximativ două milioane de euro.

  • Percheziţii la CFR Călători şi CFR Marfă, într-un dosar privind infracţiuni de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii DNA – Serviciul Teritorial Cluj fac cercetări “într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie comise în perioada 2012-2014”.

    Anchetatorii au descins, marţi dimineaţă, la 22 de adrese din municipiul Bucureşti şi judeţele Cluj, Ilfov şi Galaţi, dintre care două la sediile unor instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la locuinţele unor persoane fizice.

    Surse judicare declarau, pentru MEDIAFAX, că instituţiile publice unde se fac percheziţii sunt CFR Călători şi CFR Marfă.

    Conform surselor citate, printre societăţile comerciale vizate de percheziţii se numără şi SC Transferoviar Călători, punctul de lucru din Bucureşti.

    De asemenea, surse judiciare au declarat corespondentului MEDIAFAX că procurorii DNA au descins şi la sediul societăţii Remarul 16 Februarie.

    Contactat de corespondentul MEDIAFAX, directorul Remarul 16 Februarie, Călin Bărbuţan, a refuzat să ofere informaţii.

    “Nu vreau să comentez pe marginea unei anchete”, a spus Bărbuţan.

    Remarul 16 Februarie SA a fost înfiinţată în anul 1870 şi este o societate cu capital integral privat, românesc, care are ca obiect principal de activitate construcţia, modernizarea şi repararea materialului rulant de cale ferată.

    Acţiunea procurorilor este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Recolta Poliţiei pe câteva zile: peste 100 de hoţi şi un caz de evaziune fiscală de 400.000 de lei

    În perioada 17 – 24 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul I.G.P.R., au constatat 102 infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 109 persoane, dintre care 3 au fost arestate şi 4 reţinute.

    Astfel, poliţiştii au constatat 38 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 11 înşelăciuni, 5 infracţiuni de uz de fals, 4 de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 3 de fals material în înscrisuri oficiale, una de fals în declaraţii, 4 infracţiuni de contrabandă şi 3 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

    De asemenea, poliţiştii cercetează 3 fapte de delapidare, 3 la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, 2 de abuz în serviciu, una la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, una la Legea 656/2003 privind spălarea banilor, una de neglijenţă în serviciu şi 2 de altă natură.

    În perioada menţionată, poliţiştii au constatat 2 infracţiuni de dare de mită şi o infracţiune de luare de mită.

    De asemenea, poliţiştii au finalizat cercetările într-un caz de evaziune fiscală care a cauzat un prejudiciu important bugetului de stat.

    La data de 23 octombrie, poliţiştii Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime din cadrul Direcţiei de Poliţie Transporturi – I.G.P.R. au finalizat cercetările faţa de un tânăr de 27 de ani, admnistrator al unei societăţi comerciale din Bucureşti, bănuit de comiterea infracţiunilor de folosire de acte nereale în faţa autorităţilor vamale şi evaziune fiscală.

    În urma cercetărilor efectuate de poliţişti a reieşit că, tânărul ar fi efectuat 80 de importuri, în perioada septembrie – octombrie 2014, prezentând acte nereale în faţa autorităţii vamale, fără a înregistra în contabilitate operaţiunile. Acesta ar fi declarat un sediu fictiv pentru societatea pe care o administra, în vederea sustragerii de la eventuale controale financiare şi vamale.

    În cauză, s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar faţă de bănuit. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către inspectorii antifraudă de pe lângă Parchetul Tribunalului Constanţa, în urma căreia a fost stabilit un prejudiciu în valoare de 400.000 de lei.
     

  • Percheziţii la firme care au vândut alcool contrafăcut. Suspecţii scoteau alcoolul din soluţii pentru parbrize

    Potrivit unui comunicat al DIICOT, 110 percheziţii au loc în Capitală şi în judeţele Brăila, Constanţa, Tulcea, Bacău, Harghita, Covasna, Braşov, Mureş şi Maramureş, la locuinţele unor persoane şi la sediile unor societăţi comerciale, pentru destructurarea unor grupuri infracţionale organizate specializate în evaziune fiscală, producere şi deţinere de bunuri accizabile în afara unor antrepozite fiscale şi spălare de bani.

    Conform procurorilor DIICOT, prin activitatea ilegală grupările infracţionale vizate au pus în pericol sănătatea populaţiei.

    Anchetatorii au stabilit că mai multe persoane din Brăila au constituit un grup infracţional organizat ”în vederea determinării şi înlesnirii comiterii de către alte nuclee organizate a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de deţinere şi producere, în afara unor antrepozite fiscale, a unor bunuri supuse accizării”.

    ”Astfel, aceştia au înlesnit comiterea unor activităţi economice evazioniste de mare amploare în domeniul comercializării nefiscalizate a alcoolului etilic şi a produselor derivate, începând cu denaturarea ilicită (parţială cu încălcarea normelor legale în materie) a alcoolului etilic, urmată de livrarea disimulată a acestuia sub apartenenţa unor diverse produse (alcool sanitar, loţiuni cosmetice, soluţie spălare parbriz) prin intermediul unor lanţuri de magazine de tip hipermarket către diverşi producători de băuturi contrafăcute, în baza unor înţelegeri prealabile cu aceştia”, arată procurorii DIICOT.

    După achiziţionarea en-gross, aceste produse au fost filtrate şi comercializate clandestin ca alcool etilic, sub formă de băuturi alcoolice, bugetul de stat fiind prejudiciat în urma sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale cu titlul de accize.

    În urma cercetărilor au fost identificate nucleele infracţionale aflate în diverse zone ale ţării care s-au aprovizionat de la grupul de firme utilizat de membrii grupului infracţional din municipiul Brăila, cu importante cantităţi de alcool medicinal, pe care ulterior l-au supus procedeelor de ”renaturare”.

    Procurorii DIICOT Galaţi au identificat astfel de nuclee infracţionale în Tulcea şi Constanţa, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş.

    De asemenea, membrii grupului infracţional din municipiul Brăila au interacţionat, pe linie infracţională, cu o altă grupare constituită în judeţul Maramureş. ”Această colaborare cu ramura infracţională din judeţul Maramureş a început în momentul în care Direcţia Generală a Vămilor a retras autorizaţia de producţie a alcoolului etilic emisă pentru societatea producătoare de alcool din municipiul Brăila”, mai spun procurorii DIICOT.

    Astfel, alcoolul sanitar produs de SC Marex SA Brăila a fost livrat, prin intermediul SC Stejar Prodimpex SRL Bucureşti, SC Larlexmar SRL Brăila şi Vidiavi Company SA Brăila, către nucleele infracţionale, fie în mod direct, fie prin intermediul unor societăţi comerciale ”fantomă” . De asemenea, alcoolul sanitar în cantităţi mari a fost livrat prin intermediul unor retaileri, iar apoi a fost filtrat de membrii grupurilor infracţionale beneficiare, fiind obţinut astfel alcool etilic, care a fost valorificat către diferite persoane.

    Cumpărătorii alcoolului etilic obţinut prin filtrarea alcoolului sanitar produs de SC Marex SA Brăila şi valorificat prin intermediul societăţilor intermediar a fost utilizat prin înglobarea în diferite băuturi alcoolice care au fost puse în vânzare către populaţie, mai notează anchetatorii.

    Totodată, a fost identificat şi un mecanism de spălare a banilor care constă în preluarea şi transferul activelor societăţilor comerciale implicate în activităţile de evaziune fiscală de către un grup infracţional organizat.

    Prejudiciul calculat până în prezent este de peste 5.000.000 de euro.

    La percheziţiile pentru destructurarea acestor grupări infracţionale participă lucrători ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, precum şi lucrători din structurile teritoriale de combatere a criminalităţii organizate, respectiv B.C.C.O. Constanţa, B.C.C.O. Bacău, B.C.C.O. Braşov, B.C.C.O. Mureş şi B.C.C.O. Cluj, sprijiniţi de poliţişti şi jandarmi.

    În urma percheziţiilor, peste 150 de persoane ar urma să fie duse la audieri la sediul DIICOT Galaţi.

  • PERCHEZIŢII în Giurgiu: Sunt vizaţi poliţişti de frontieră acuzaţi de luare de mită

    Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), mai mulţi agenţi de poliţie de frontieră sunt cercetaţi pentru luare de mită, după ce ar fi cerut şi primit sume de bani pentru a permite autoturismelor înmatriculate provizoriu în România să părăsească teritoriul ţării.

    Poliţiştii de frontieră au încălcat astfel dispoziţiile legale privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberării autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor, a precizat sursa citată.

    Percheziţiile din judeţul Giurgiu sunt făcute de procurorii Parchetului instanţei supreme, cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie, Brigăzii Speciale de Intervenţii a Jandarmeriei şi Serviciului Român de Informaţii.

    Acţiunea procurorilor PICCJ este sprijinită de autorităţile judiciare din Bulgaria.

  • Dosarul Microsoft: Percheziţii la Dorin Cocoş, Remus Truică şi fostul şef al SIE Cătălin Harnagea. Procurorii DNA descind la 56 de adrese din Bucureşti şi Ilfov

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac 56 de percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sedii de firme şi de fundaţii, dar şi la locuinţele unor persoane, în dosarul Microsoft, în care se fac cercetări pentru corupţie în legătură cu încheierea unor contracte de licenţiere IT.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre locuinţele percheziţionate sunt cele ale fostului şef al SIE Cătălin Harnagea şi ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoş, Remus Truică şi Nicolae Dumitru.

    DNA a precizat că acţiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    În acest dosar, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    “Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.

    Procurorii susţin că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

    Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

    În 3 octombrie, preşedintele Traian Băsescu a avizat începerea urmăririi penale faţă de foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu în dosarul Microsoft.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, la Realitatea TV, răspunzând unei întrebări, că în dosarul Microsoft vor mai apărea surprize, inclusiv persoane.

    Şeful statului a negat că în dosarul Microsoft s-au primit dosare de la FBI. “Cea mai complexă informaţie am avut-o în 2009, legată de o posibilă fraudare, şi acea informaţie, într-o manieră mult mai în detaliu, a fost transmisă DNA şi de acolo a început uşor, uşor”, a afirmat preşedintele Traian Băsescu, precizând că informarea a venit de la serviciile româneşti.

    Numele lui Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, şi cel al lui Nicolae Dumitru sunt menţionate în declaraţiile unor martori audiaţi în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupţie aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foşti miniştri.

    Unul dintre martori le-a declarat anchetatorilor că omul de afaceri Dorin Cocoş şi primarul oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, au primit “opt-nouă” milioane de euro, respectiv “circa trei milioane de euro”, pe durata derulării contractelor.

    În declaraţia unui martor, redată de procurori în documentele menţionate, se arată:

    “În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României şi Microsoft, Florică Claudiu (fostul şef al Fujitsu în România, n.r.) a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relaţie bună cu Dorin Cocoş pentru a-l susţine în cadrul licitaţiei ce urma a se realiza.

    Ştiu că Pescariu Dinu a intermediat legătura dintre Florică Claudiu şi Dorin Cocoş. În perioada respectivă au fost organizate diverse întâlniri între Florică Claudiu şi Gabriel Sandu, fie la Ministerul Comunicaţiilor, fie în alte locaţii. Aceste întâlniri au fost intermediate de Dorin Cocoş. La unele dintre întâlniri a participat şi Gheorghe Ştefan, despre care se discuta că avea o oarecare autoritate asupra lui Gabriel Sandu.

    Ulterior adjudecării licitaţiei de către firma D.Con.Net., Dorin Cocoş a stabilit modul în care trebuie distribuite sumele transferate de la D.Con.Net către Barringwood Investment Ltd. Cred că această societate era controlată de Dinu Pescariu. Ştiu că printre beneficiarii acestor sume se regăseau Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş, Pescariu Dinu, Nicolae Dumitru. Firmele în care urma să se facă plata i-au fost indicate lui Florică Claudiu de fiecare dintre persoanele mai sus menţionate, la fel şi persoanele de contact.

    Din discuţiile purtate am înţeles că plata efectuată către Nicolae Dumitru (sau firma acestuia) a fost făcută în considerarea faptului că dânsul a emis o scrisoare de garanţie absolut necesară contractului.

    Tot din discuţiile purtate am înţeles că sumele remise lui Dorin Cocoş au fost în cea mai mare parte remise în numerar, banii fiind retraşi numerar din Elveţia de Pescariu Dinu şi înmânaţi personal de acesta lui Dorin Cocoş.

    Din câte am auzit, Dorin Cocoş a primit aproximativ 8-9 milioane euro, iar Gheorghe Ştefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit şi Gabriel Sandu. Cred că banii pentru Gabriel Sandu au fost viraţi în off-shore.

    Din cunoştinţele mele Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi Gheorghe Ştefan nu aveau firme prin intermediul cărora să presteze servicii IT. Cred că în privinţa lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro”

    Un alt martor le-a spus procurorilor, la rândul său, despre relaţiile dintre fostul şef al Fujitsu România, Claudiu Florică, şi Dorin Cocoş, respectiv Gheorghe Ştefan. Iată declaraţia dată de acesta anchetatorilor:

    “În decembrie 2008 la conducerea MCSI (Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţiilor) a venit Gabriel Sandu, un apropiat al lui Claudiu Florică, prin intermediul relaţiilor pe care Claudiu Florică le avea cu Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan, zis Pinalti.

    În 2009 expira contractul cadru pe 5 ani pentru închirierea licenţelor Microsoft, iar Claudiu Florică căuta un nou mecanism şi o nouă firmă prin care să continue acest contract atât de profitabil pentru Claudiu Florică şi persoanele cărora le plătea mită. Întrucât în FSC nu mai lucra nici Viktor Malinowski, nici Dragoş Nicolaescu, Claudiu Florică nu mai avea nici un mod de a controla şi a impune lui FSC subcontractarea unor servicii fictive.

    Ca urmare, şi-a creat propriul consorţiu folosind firme pe care le deţinea deja, direct sau prin interpuşi, de asemenea achiziţionând firma Dim Soft care avea statutul de large account resseler local, acest consorţiu urmând să câştige o licitaţie trucată pentru reînnoirea contractului de licenţiere pe perioada 2009 – 2013.

    Licitaţia a fost organizată pentru a se crea o aparenţă de legalitate şi întrucât Claudiu Florică nu a reuşit să determine primul-ministru de la acea vreme să aprobe încredinţarea directă a acestui contract către firma D.Con-Net.

    Pentru a se asigura că niciuna dintre firmele care ar fi putut participa la licitaţia organizată în 2009, de către MCSI, Claudiu Florică s-a întâlnit personal cu patronii firmelor concurente şi le-a promis acestora fie sume de bani în conturile personale, fie servicii în valoare de sute de mii de euro din viitorul contract pe care D.Con.Net urma să-l câştige.

    Ca urmare, la licitaţie s-a prezentat o singură firmă şi deşi acesta ar fi fost un motiv clar pentru a reorganiza licitaţia, ministrul Gabriel Sandu a luat decizia de a acorda contractul de 96 milioane de euro, consorţiului D.Con-Net, întrucât urma să primească un comision procentual din acest contract din partea lui Claudiu Florică.

    Contractul a mai fost extins prin achiziţionarea de licenţe educaţionale, la fel cum s-a întâmplat şi în Contractul din 2004 şi Actul Adiţional nr. 1, în aceleaşi condiţii de ilegalitate pe care le-am precizat când am vorbit de actual adiţional nr. 1, precum şi o extensie de 33 milioane euro, în 2013 ca opţiune de buy-out.

    Precizez aşa cum am mai spus şi mai devreme că în 2009, Guvernul României avea posibilitatea de a înlocui produsele Microsoft din administraţia publică, produse similare care aveau fie un cost de 10%, Corel Office, fie erau gratuite – Open Office.

    Aceste noi produse ar fi presupus o instruire minimală, instruire care se putea realiza prin intermediul unor programe de calculator de tipul Computer Based Traning sau pur şi simplu filme video, aşa cum se întâmplă în mod curent, cu alte programe.

    Oricum serviciile de instalare şi instruire ar fi fost o sumă infimă faţă de valoarea de peste 200 milioane de euro plătită de Guvernul României, în perioada 2004-2013. Dar aceste contracte cadru de tip închiriere de licenţe, au constituit şi constituie mijlocul prin care diferitele guvernări şi persoanele de decizie puteau să obţină sume mari cu titlu de mită, artizanul în toată această perioadă fiind Claudiu Florică, prin diferite firme off-shore şi diferiţi intermediari”.

    Referitor la fostul şef al Fujitsu, Claudiu Florică, procurorii arată, potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi până la acest moment, că acesta, în 2003, “a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului”.

    Potrivit DNA, un martor audiat în dosar a arătat, în declaraţia sa, că “Dinu Pescariu este cel care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă aspra unor membrii ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi”.

    “Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, iar prin intermediul acestuia la Nicolae Dumitru. Acesta din urmă era perceput ca o persoană cu potenţial financiar prin firmele pe care le controla (Grupul Niro) şi ca o persoană influentă prin relaţionarea cu diverse persoane din lumea politică. …. . Florică Claudiu discuta la data respectivă despre un contract de ordinul zecilor de milioane de dolari şi lăsa de înţeles că e nevoie de susţinere financiară”, se mai arată în declaraţia martorului DNA.