BusinessMagazin

Tag: Olanda

  • Eurostat: Românii au câştigat 5,5 euro brut pe oră în 2017, cel mai puţin din UE după Bulgaria

    În 2017, indemnizaţia salariatului primită pe ora lucrată a fost în medie, de 23,1 euro în Uniunea Europeană (UE) şi 26,9 euro în zona euro, comparativ cu 19,5 euro şi 21,8 euro cât se înregistra în 2007.

    În statele membre ale Uniunii Europene, remuneraţiile salariaţilor pe ora lucrată în 2017 au fost cele mai ridicate în Luxemburg (43,8 euro în 2016), urmată de Danemarca (38,7 euro) şi Belgia (37,9 euro în 2016). De asemenea, plata pe oră pentru un angajat din Franţa a fost de 33 de euro, în Olanda a fost de 33,7 euro în 2016 şi în Germania 32,3 euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: În România, terenul arabil costă mai puţin de 1 leu metrul pătrat, minimul pieţei din UE

    La exproprierile pentru construcţia de autostrăzi, statul le oferă proprietarilor, ca despăgubire, sume între 1,5 şi 3,5 lei pe metrul pătrat, arată ultimele proiecte normative lansate în acest sens de Ministerul Transporturilor.

    La nivel de state membre ale Uniunii Europene, preţul de aproape 2.000 de euro pe hectarul arabil este cel mai mic din Europa, iar la nivel de regiune, în Bulgaria – zona Yugozapaden – costurile pentru un hectar arabil sunt şi mai mici, 1.165 de euro/hectar.

    Cel mai mare preţ de achiziţie pentru un hectar arabil din UE a fost în Olanda: 63.000 de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România a avut în ianuarie cea mai mare creştere a producţiei industriale din UE

    În ianuarie 2018, comparativ cu ianuarie 2017, statele membre care au înregistrat cea mai mare creştere a producţiei industriale au fost România (8,5%) şi Estonia (7,7%), urmate de Suedia (7,1%). Cele mai mari scăderi în perioada analizată au fost consemnate în Olanda (-6,6%), Malta (-1,7%) şi Grecia (-1,6%).

    Creşterile de 2,7% din zona euro în ianuarie 2017 faţă de aceaşi perioadă a anului precedent, s-a datorat creşterii producţiei de energie (10,4%), bunurile de folosinţă îndelungată (3,8%), bunuri intermediare (5,1%), bunuri de larg consum (0,3%), în timp ce producţia de capital a crescut cu 8,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Construcţia noului sediu al Agenţiei Europene a Medicamentului va costa 255 de milioane de euro

    Raymond Knops, adjunct al ministrului olandez de Interne, a semnat joi contractul pentru construirea noului sediu al Agenţiei Europene a Medicamentului.

    Lucrările vor fi efectuate de compania Dura Vermeer şi vor costa 255 de milioane de euro.

    Olanda se aştepta la costuri cuprinse între 250 de milioane şi 300 de milioane de euro. Clădirea ar urma să fie dată în folosinţă în noiembrie 2019.

  • România conduce, alături de Bulgaria şi Lituania, topul celor mai mici salarii brute din Europa. Cine câştigă cel mai mult

    22 dintre cele 28 de state ale uniunii au un salariu minim naţional, iar în Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia acesta nu există.

    Pe lângă Bulgaria, Lituania şi România, salarii de până la circa 500 de euro mai au Ungaria (445 euro), Croaţia (462 euro), Republica Cehă (478 euro), Slovacia (480 euro), Estonia (500 euro) şi Polonia (503 euro).

    Alte cinci state au salarii între 600 şi 900 euro: Portugalia (677 euro), Grecia (684 euro), Malta (748 euro), Slovenia (843 euro) şi Spania (859 de euro).

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • FedCup: România va întâlni Elveţia în barajul pentru Grupa Mondială 1

    Cu 6975 de puncte, Elveţia este pe locul 6 în clasamentul FedCup şi a ajuns la baraj după ce a fost învinsă de echipa Cehiei cu 3-1.

    Tabloul complet al meciurilor de baraj pentru accederea în Grupa Mondială 1:

    Belarus- Slovacia
    Romania – Elveţia
    Australia – Olanda
    Italia – Belgia

    Meciurile vor avea loc în aceeaşi perioadă cu semifinalele Grupei Mondiale, pe 21 şi 22 aprilie. În semifinale, Germania va întâlni pe teren propriu Cehia, în timp ce Franţa va evolua împotriva echipei din Statele Unite ale Americii.

  • Lucrări de artă semnate de Van Gogh, expuse pentru prima dată în 100 de ani

    Este vorba de un desen dintr-o colecţie privată, care nu a mai fost expus public până în prezent, “Dealul din Montmartre cu cariere de piatră” (1886), atribuit recent lui Van Gogh, şi de un altul, “Dealul din Montmartre”, semnat de acelaşi pictor.

    Lucrarea “Dealul din Montmartre cu cariere de piatră” a fost descoperită în colecţia fundaţiei de artă Van Vlissingen. Adusă pentru autentificare, în 2013, la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a fost atribuită de specialişti celebrului pictor, aceştia vorbind despre o descoperire “excepţională”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Populaţia Olandei a crescut la 17,2 milioane de locuitori, pe fondul imigraţiei

    Potrivit datelor oferite de Biroul de Statistică al Olandei (CBS), doar zece la sută din cele 220.000 de persoane care au emigrat în Olanda în 2017 aveau un paşaport olandez în momentul înregistrării.

    Noii rezidenţi ai Olandei provin din 190 de ţări, dar cei mai mulţi sunt din state ex-sovietice precum Rusia, Estonia şi Letonia. 22.000 de persoane au sosit din Polonia, 16.000 din Siria, 10.000 din Germania.

    Au existat, de asemenea, creşteri semnificative ale rezidenţilor noi înregistraţi cu naţionalităţi bulgare şi române, dar s-au înregistrat scăderi privind numărul imigranţilor din Afganistan, Iran şi Irak.

    Biroul de Statistică al Olandei a mai precizat că rata natalităţii este semnificativ mai scăzută decât în anul precedent, iar sporul natural a fost negativ în 2017.

  • Încălţămintea care îi ajută pe bolnavii de parkinson să meargă

    De aceea, o universitate din Olanda a dezvoltat pantofii cu laser. Aceştia proiectează în faţa persoanei care îi poartă o linie roşie, la o distanţă de 45 de cm, informează Go4it.


    Laserul funcţionează doar atunci când pantoful pe care este montat nu se mişcă. Testele au arătat eficienţa dispozitivului, chiar şi pe trasee cu multe obstacole.

  • Dacă eşti deştept atunci de ce nu eşti bogat?

     
    Economistul James Heckman întreabă oameni educaţi (excluzând oamenii de ştiinţă) care este legătura dintre venitul unei persoane şi IQ? Cât la sută contează IQ-ul unei persoane în succesul financiar? Mulţi zic că în jur de 25%, alţii chiar 50%. 
     
    Atunci, dacă eşti deştept de ce nu eşti bogat? O nouă cercetare spune că IQ-ul are o influenţă asupra succesului financiar de doar 1-2%. Norocul joacă o parte importantă, însă un factor cheie pentru a te îmbogăţi este personalitatea. Heckman a găsit că succesul financiar este legat de conştiinciozitate, o trăsătură marcată de hărnicie, perseverenţă şi auto-disciplină.
     
    Pentru a ajunge la această concluzie, el şi colegii lui au examinat patru seturi de date care au inclus scorurile IQ, rezultate la teste, evaluări de personalitate a mii de oameni din Marea Britanie, SUA şi Olanda. Au avut la dispoziţie seturi de date ce s-au întins pe decenii, urmărind nu numai venitul unei persoane, ci şi problemele cu legea, indicele de masă corporală sau satisfacţia vieţii pe care o duce.
     
    Studiul a constatat că notele şi rezultatele bune la examene au fost predicatori mai buni ai succesului în viaţa adultă decât scorurile IQ brute. Notele nu reflectă doar inteligenţa, ci şi ceea ce Heckman numeşte “abilităţi non-cognitive”, cum ar fi perseverenţa, obiceiurile bune de studiu şi abilitate a colabora. 
     
    El mai susţine că, spre deosebire de IQ, conştiinciozitatea este mai maleabilă, iar o minte deschisă, o trăsătură largă care include curiozitatea, este de asemenea, legată de scoruri şi notele la teste. 
     
    IQ-ul contează, bineînţeles. O persoană cu IQ 70 nu va putea face lucruri care sunt uşoare pentru o persoană cu IQ-ul 190. Heckman spune că multe persoane inteligente nu reuşesc să se îmbogăţească deoarece nu au competenţe care nu sunt măsurate de testele de inteligenţă: fie nu ştiu să se comporte la interviurile de angajare sau ajung târziu, nu se îmbracă corespunzător sau la locul de muncă nu vor face mai mult decât minimul necesar. 
     
    Un alt studiu, publicat luna aceasta în jurnalul Nature Human Behaviour, s-a concentrat pe o anumită parte a succesului: greutăţile întâmpinate. Cercetătorii neozeelandezi au studiat 30 de ani circa 1000 de persoane şi au găsit că testele privind limbajul şi abilităţile cognitive luate copiilor la vârsta de trei ani care ar putea prezice cine ar fi mai predispus să depidă de ajutor de şomaj, să comită o ilegalitate sau să devină bolnav cronic. 
     
    Autoarea studiului, Terrie Moffitt, speră că aceste rezultate să stimuleze compasiunea şi ajutorul, nu stigmatizarea. Rezultatele ei au sugerat că ajutând oamenii să-şi dezvolte anumite abilităţi mai devemre ar fi în folosul tuturor.