Pentru luna ianuarie au fost programate licitaţii de titluri de stat pe piaţa internă în valoare de 4,03 mld. lei şi 200 mil. euro. Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a anunţat că România va lansa în prima jumătate a anului şi o emisiune de obligaţiuni în euro pe 10 ani.
Anul trecut, statul a împrumutat de pe piaţa internă 48,53 mld. lei, iar de pe piaţa internă şi externă a atras 3,57 mld. euro şi 1,5 mld. dolari.
Cererea băncilor a fost de 151,5 milioane lei, faţă de valoarea indicativă de 100 milioane lei.
Trezoreria nu s-a mai împrumutat pe o scadenţă atât de mare din decembrie 2012, când a vândut titluri din aceeaşi emisiune, la un randament de 6,98%.
Potrivit dealerilor, cotaţia superioară din piaţa secundară pentru acest instrument era de 5,35% la începutul zilei.
Următoarea licitaţie din ianuarie este programată vineri, când administratorii datoriei publice scot la vânzare obligaţiuni din aceeaşi emisiune, printr-o licitaţie suplimentară pentru ofertele necompetitive.
La astfel de operaţiuni, participanţii indică doar suma pe care vor să o plaseze în titlurile de stat, nu şi randamentul pe care îl ţintesc. La aceste licitaţii randamentul mediu acceptat este similar celui din licitaţia principală, derulată cu o zi înainte.
Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitaţii pe piaţa internă prin care vrea să vândă titluri de stat în valoare de 4,03 miliarde lei şi 200 milioane euro, de aproape două ori mai mult decât titlurile care ajung la scadenţă în această lună, de 2,78 miliarde lei.
Trezoreria a împrumutat deja 2,558 miliarde lei de la începutul acestui an pe piaţa internă.
Totodată, România a atras, marţi, 2 miliarde dolari de pe pieţele internaţionale prin două emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.
Statul a împrumutat anul trecut de pe piaţa internă 48,53 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe, de 3,57 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari. Fondurile atrase în lei anul trecut sunt cu 16,5% sub valoarea împrumutată în 2012, de 58,17 miliarde lei, iar finanţările în valută au fost similare, de la 4,71 miliarde de euro din 2012.
Titlurile la 10 ani au fost vândute la 220 puncte de bază (2,2 puncte procentuale) peste referinţa titlurilor de trezorerie SUA, potrivit Reuters. Astfel, randamentul emisiunii ar fi de 5,04%.
Obligaţiunile cu scadenţa la 30 de ani au fost vândute pe piaţă la aproximativ 250 puncte de bază (2,5 puncte procentuale) peste costul de referinţă al titlurilor de Trezorerie SUA, randamentul fiind de 6,28%. Emisiunea pe 30 de ani reprezintă o premieră din punct de vedere al maturităţii.
Potrivit anunţului iniţial, titlurile la 10 ani aveau un randamentul indicativ de 237,5 puncte de bază (2,375 puncte procentuale) peste referinţa titlurilor de trezorerie SUA, iar cele pe 30 de ani de aproximativ 270 puncte de bază (2,7 puncte procentuale) peste costul de referinţă al titlurilor de Trezorerie SUA.
BNP Paribas, Citigroup şi JP Morgan sunt aranjori principali ai plasamentului de obligaţiuni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Titlurile la 10 ani sunt oferite la 237,5 puncte de bază (2,375 puncte procentuale) peste referinţa titlurilor de trezorerie SUA, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al Trezoreriei statului, Ştefan Nanu. Astfel, randamentul indicativ al emisiunii ar fi de 5,25%.
Obligaţiunile cu scadenţa la 30 de ani sunt scoase pe piaţă la aproximativ 270 puncte de bază (2,7 puncte procentuale) peste costul de referinţă al titlurilor de Trezorerie SUA, la un randament indicativ de circa 6,5%. Emisiunea pe 30 de ani reprezintă o premieră din punct de vedere al maturităţii.
BNP Paribas, Citigroup şi JP Morgan sunt aranjori principali ai plasamentului de obligaţiuni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, obligaţiunile de stat reprezentau la finele lunii decembrie 45% din activele Total Return Fund, administrat de Bill Gross, faţă de 37% în luna noiembrie, potrivit datelor companiei, citate de Bloomberg.
Fondul administrează active în valoare totală de 237 miliarde de dolari.
De asemenea, ponderea creditelor ipotecare în portofoliul fondului a urcat uşor, de la 34% la 35%.
Investiţiile fondului în credite de pe piaţa SUA s-au menţinut la 10% din portofoliu.
Pacific Investment Management Co., cu sediul în California, este o divizie a companiei germane de asigurări Allianz.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fondul deschis de investiţii KD Maximus a fost lansat în iulie 2004 şi investeşte preponderent în acţiuni din România şi Europa de Sud. La sfârşitul anului 2013, fondul KD Maximus avea active de aproape 29 milioane de lei, atrase de la 724 de investitori.
Fondul va funcţiona timp de încă 30 de zile, începând cu data de 9 ianuarie 2014, conform regulilor de până în prezent, investitorii având posibilitatea de a se adresa KD Investments România sau distribuitorilor autorizaţi ai fondului pentru efectuarea de operaţiuni. La expirarea acestor 30 de zile, Autoritatea de Supraveghere Financiară va suspenda emisiunea şi răscumpărarea titlurilor de participare, până la autorizarea SAI Certinvest SA în calitate de administrator al fondului KD Maximus.
“Prin adăugarea KD Maximus la portofoliul curent de fonduri administrate, avem ocazia să ne optimizăm prezenţa pe piaţa acţiunilor. În urma transferului, Certinvest va depăşi pragul de 200 de milioane de lei în administrare, prin intermediul celor 16 fonduri de investiţii administrate, crescând proporţia investiţiilor în acţiuni preponderent româneşti la aproximativ 25% din totalul activelor”, a comentat Horia Gustă, preşedintele Comitetului Director al Certinvest.
“Transferul acestor active este un început, ambele companii identificând avantajul combinării economiilor de scară pe piaţa din România. Suntem încrezători că acest transfer va conduce la consolidarea pieţei de asset management din România şi va fi în beneficiul investitorilor fondului KD Maximus”, a spus Jan Pricop, CEO al SAI KD Investments România.
Certinvest a luat fiinţă în anul 1994 şi are în prezent în administrare active de aproximativ 43 milioane euro, distribuite în 15 fonduri de investiţii – 9 fonduri deschise şi 6 fonduri închise. Certinvest se remarcă în piaţă şi ca un lider în administrarea portofoliilor private de investiţii, cu o cotă de piaţă de aproximativ 36% pe acest segment.
KD Funds reprezintă subsidiara de administrare a investiţiilor a KD Group, înfiinţat în 1994. KD Group este unul dintre cele mai mari grupuri financiare private din Europa de Sud-Est, cu activităţi în zona de asigurări şi administrare a investiţiilor, activele administrate la nivel de grup depăşind 1 miliard de euro. Dintre acestea, aproximativ 50% sunt administrate de către divizia de administrare a activelor, KD Funds. Ramura de asigurări a KD Group este reprezentată în principal de Adriatic Slovenica, al doilea asigurător, ca mărime, din Slovenia.
Cu prezenţe locale în mai multe pieţe sud-est europene (România, Croaţia, Bosnia & Herţegovina, Macedonia), KD Funds este una dintre cele mai importante societăţi de administrare a investiţiilor din regiune. KD Funds administrează în prezent aproximativ 500 milioane de euro în această zonă.
Randamentele obligaţiunilor de stat spaniole pe 10 ani au scăzut la nivelul cel mai redus din 2009 încoace, iar cele ale obligaţiunilor irlandeze similare au scăzut la cel mai mic nivel din 2006, exprimând încrederea sporită a pieţelor în redresarea economică a zonei. Şomajul din Germania s-a redus în luna decembrie pentru prima dată în cinci luni, iar în noiembrie vânzările din retail au crescut cu 1,5%. Comenzile din industrie pe ansamblul zonei euro au relevat în decembrie cea mai solidă ascensiune din ultimele 31 de luni.
În acelaşi timp, prima ieşire a Irlandei pe piaţa de capital, după încheierea programului de salvare cu FMI şi UE, a fost foarte bine primită: statul a reuşit să vândă obligaţiuni pe 10 ani în valoare de 3,75 mld. euro, peste planul de 3 mld. euro, în condiţiile unei cereri totale de peste 14 mld. euro.
Succesul emisiunii irlandeze denotă, conform analiştilor, revenirea încrederii faţă de ţările de la periferia zonei euro, susţinută de plasa de siguranţă financiară a BCE şi de garanţiile date de Mario Draghi că va face orice pentru menţinerea unităţii zonei euro. Scăderea randamentelor în cazul Irlandei s-a reflectat într-o scădere generală a randamentelor pentru Spania, Italia şi Portugalia. Lisabona a profitat şi ea de tendinţă, cu o emisiune de obligaţiuni planificată să atragă 2 mld. euro care era deja suprasubscrisă de două ori înainte de lansare.
La rândul său, Grecia, care a preluat preşedinţia UE de la 1 ianuarie, a făcut cunoscut că vrea să iasă pe piaţa de capital în a doua jumătate a anului, în loc să solicite un nou pachet de salvare de la UE şi FMI.La preluarea preşedinţiei, premierul grec Antonis Samaras a declarat că anul 2014 va fi un an de creştere pentru UE şi pentru Grecia în particular, amintind că realizarea de către ţara sa a unui prim excedent bugetar i-a contrazis pe criticii ţării, care ani la rând au prezis că ţara va ieşi din zona euro pentru că nu va reuşi să-şi redreseze finanţele publice.
Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) a redus cu aproape 11,7% programul de achiziţii de obligaţiuni, de la 85 miliarde dolari la 75 miliarde dolari pe lună, făcând primul pas spre renunţarea la pachetul neconvenţional de stimulare a economiei americane, prin care a introdus lichidităţi semnificative în sistemul financiar, cu impact pozitiv asupra pieţelor emergente şi burselor la nivel global.
“Eventual, politicile monetare mai restrictive ar putea conduce la o încetinire a intrărilor de capital în România. Dar România pare a avea acum o situaţie relativ sigură. Deficitul de cont curent s-a redus semnificativ în ultimul an, ceea ce înseamnă că este mai puţin dependentă de intrările de portofoliu. Merită menţionat şi că leul a trecut destul de bine în vară prin vânzarea semnificativă de active emergente”, a declarat pentru MEDIAFAX William Jackson, analist la Capital Economics.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fed a redus cu aproape 11,7% programul de achiziţii de obligaţiuni, de la 85 miliarde dolari la 75 miliarde dolari pe lună, făcând astfel primul pas spre desfiinţarea pachetului neconvenţional, fără predecent, de stimulare a economiei. Lichidităţile masive introduse de banca centrală americană în sistemul financiar au susţinut în ultimii ani pieţele de capital la nivel global.
Semnalele precedente că Fed ar putea începe să reducă programul au cauzat turbulenţe pe pieţele emergente. Calmul relativ de joi sugerează că Fed a pregătit bine terenul în ultima jumătate de an, scrie cotidianul britanic Financial Times.
Analiştii avertizează, însă, că începutul sfârşitului pentru lichidităţile masive de la Fed ar putea cauza unele dificultăţi în viitor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Având în vedere progresele reuşite în ceea ce priveşte maximizarea numărului de angajaţi din economie şi îmbunătăţirea perspectivei privind condiţiile de pe piaţa forţei de muncă, comitetul (de politică monetară al Fed – n.r.) a decis o reducere modestă a ritmului achiziţiilor de obligaţiuni”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de banca centrală a SUA, citat de Bloomberg.
Astfel, începând din ianuarie, programul de relaxare cantitativă se va cifra la 75 miliarde de dolari pe lună, constând în titluri de Trezorerie SUA în valoare de 40 miliarde de dolari, respectiv obligaţiuni ipotecare de 35 miliarde de dolari.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro