Lucrarile vor fi finantate din fonduri nerambursabile alocate de
Comisia Europeana, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, si
de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si
Infrastructurii. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea
statiilor de cale ferata din Giurgiu, Alexandria, Slatina,
Ramnicu-Valcea, Pitesti, Resita Sud, Sfantul Gheorghe, Targu Mures,
Zalau, Bistrita, Piatra-Neamt, Botosani, Vaslui, Braila, Calarasi
si Slobozia.
Tag: modernizare
-
16 statii de cale ferata vor fi modernizate cu peste 280 milioane euro
-
Guvernul schimba legea ca sa impuna in judete proiectele Ministerului Dezvoltarii
Modificarea a fost decisa printr-un proiect de lege adoptat in
sedinta de joi a Guvernului, care modifica Legea administratiei
publice locale si care a fost transmis Parlamentului spre dezbatere
in procedura de urgenta.Decizia Guvernului a venit dupa ce votul din sedinta CJ Suceava
– condus de vicepresedintele PDL, Gheorghe Flutur – pentru
aprobarea modernizarii unor drumuri a fost blocat din cauza
absentei consilierilor opozitiei, care au invalidat astfel cvorumul
de sedinta.Proiectul prevedea transferul a sapte drumuri judetene din
administrarea CJ Suceava in cea a MDRT, pe perioada modernizarii
acestora prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii,
suma totala prevazuta pentru lucrari fiind de aproximativ 247
milioane de lei. PSD si PNL Suceava au boicotat votul lipsind de la
sedinta CJ, cu argumentul ca nu vor sa dea girul unei posibile
inginerii financiare a PDL si a Elenei Udrea. -
Ce inseamna modernizarea aeroportului Otopeni si cand ne luam ramas-bun de la cel din Baneasa
Al treilea obiectiv al programului de dezvoltare si modernizare
a Aeroportului “Henri Coanda” Otopeni este pe cale sa se incheie la
finalul acestei luni. Pana acum, din faza a treia de modernizare
s-au bifat primele doua puncte: constructia parcarii auto de 500 de
locuri din luna iunie 2010 si reconfigurarea terminalelor Sosiri
Internationale si Curse Interne in noul terminal Sosiri Schengen/
non-Schengen cu doua noi benzi de bagaje din decembrie 2010.
Oficialii Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti urmeaza sa
inaugureze extinderea zonei de imbarcare prin burdufuri si sa
implementeze fluxurile Schengen. Extinderea Finger este un obiectiv
care a implicat, de fapt, prelungirea salii de imbarcare pentru
destinatiile internationale a terminalului Plecari. Lucrarile au
inceput in luna august 2009, s-au derulat fara restrictii de trafic
si s-au finalizat intr-un an si jumatate. Modernizarea se traduce
prin cresterea gradului de confort si, totodata, a capacitatii de
prelucrare a pasagerilor. In prezent, capacitatea terminalelor este
de 4,5 milioane de pasageri pe an, la un nivel de servicii C. Prin
finalizarea fazei a III-a a obiectivului de investitii, preconizata
pentru anul 2012, sase milioane pasageri pe an vor putea fi
preluati prin aeroport, la un nivel de servicii B.
Finalizarea fazei a treia mai presupune extinderea terminalului
Plecari Internationale – viitorul terminal Plecari
Schengen/non-Schengen, cu 52 de ghisee check-in si opt porti noi
pentru Schengen, ce ar urma sa fie gata in iulie 2012.De lucrari se
ocupa S.C. Romairport SRL, companie detinuta de grupul italian
Astaldi, iar sursele de finantare se asigura din cele ale Companiei
Nationale Aeroporturi Bucuresti si din credite externe si interne,
rambursate de CNAB. Modernizarea aeroportului pare a fi imperios
necesara, cata vreme strategia de dezvoltare si modernizare a CNAB
prevede ca traficul low-cost de pe Aeroportul International Baneasa
sa fie transferat treptat pe Otopeni, proces care se va finaliza in
2013.
Szabolcs Nemes, consultant in cadrul firmei Roland Berger,
declara ca extinderile de acest gen se fac luand in calcul evolutia
traficului de pasageri pe termen lung, in timp ce contextul
economic actual este de o relevanta mai redusa. Asadar, in functie
de prognoza de trafic si de capacitatile existente trebuie avute in
vedere extinderile si modernizarile de elemente de infrastructura.
In 2010, de exemplu, cinci milioane de pasageri au zburat de la
Otopeni, in crestere cu 10% fata de anul 2009, dar la un nivel
similar cu cele din 2007 si 2008. In plus, traficul pe aeroportul
international Aurel Vlaicu-Baneasa a urcat cu 7,5%, la 2,11
milioane calatori. In scenariul mutarii zborurilor de pe aeroportul
Baneasa pe cel din Otopeni, spune Nemes, programul de extindere
creeaza premisele necesare procesarii traficului aditional in
conditii adecvate.La mijlocul anului 2007 a existat o perioada de cateva luni
cand, din cauza lucrarilor de modernizare si extindere la
aeroportul Baneasa, cursele au fost mutate la Otopeni, afectand
implicit si nivelul de confort din aeroport: “Practic, desi
aeroportul Henri Coanda are posibilitatea de a procesa traficul
aditional in urma unei eventuale mutari a zborurilor de pe Baneasa,
ma astept ca o preluare permanenta a acestor curse sa se poate
gestiona in conditii substantial mai bune odata cu finalizarea
lucrarilor de extindere la terminal”.Chiar ministrul transporturilor Anca Boagiu vorbea in decembrie
2010 despre importanta mutarii zborurilor, ce-i drept, cu alte
cuvinte: “Intr-un stat si o capitala europeana, cu o evolutie
normala, transformarea aeroportului Baneasa este absolut necesara.
Boagiu il numea un pas “foarte important” si un mesaj “foarte bun”
pe care il da statul roman si “un mesaj foarte bun pentru
bucuresteni, care se pot mandri ca au un aeroport VIP, ca in alte
tari”. -
Batalia de la Copenhaga: hippies alungati de autoritati nu vor sa plece
Dupa un proces care a durat cativa ani, instanta suprema a
Danermarcei a confirmat o decizie anterioara prin care se arata ca
locuitorii cartierului cunoscut sub numele de Christiania nu au
dreptul irevocabil de a locui in baza navala abandonata.Cartierul a fost infiintat de catre hippies care si-au construit
acolo propria lor societate, iar autoritatile i-au lasat in pace,
nepercepandu-le chirie, ci doar impunand plata apei, a
electricitatii si a altor servicii de acest gen; zona a devenit in
timp o atractie turistica. Intristati de decizia instantei,
locatarii din Christiania sustin insa ca nu se vor da dusi din zona
pe care guvernul doreste sa o aduca la standarde moderne si ca vor
incerca sa negocieze cu autoritatile. -
Sorin Paslaru: Opriti pradarea bugetului si apoi vorbiti de modernizare
Dupa doi ani, Guvernul Boc a reusit un fapt extraordinar: a
reusit sa se incadreze in deficitul bugetar. Bravo. In acest
rastimp, oamenii fug din Romania pentru ca nu exista locuri de
munca, ingheata prin spitale si profesorii au ajuns paria in
societate.Niciun program, niciun proiect de modernizare reala a societatii
nu apare. Ni se flutura niste legi ca ar fi startul revolutiei in
educatie, in salarizarea publica si in administratie. De legi are
nevoie Romania sau de dezvoltare? Pai in trei ani vin altii si
totul trebuie luat de la capat.Primii oameni in stat clameaza cu megafonul ca statul sa iasa
din economie si joburile sa fie date pe rezultate, dar exemplele
din propria familie arata ca din pacate tot la stat sau prin
influenta gasesc slujbe pentru odrasle. De ce nu-si aplica lor mai
intai ce clameaza ca sa convinga oamenii ca acesta este drumul?Cum de racnesc cel mai tare ca vor competitie cei aranjati de o
viata in posturi de stat sau care traiesc din contracte cu statul?
Cine ii poate crede cand ei au ajuns feudali in institutii de unde
nu dau nimanui socoteala nici cand esecul este urias, cand se
constata ca rezervele sunt epuizate si sunt necesare imprumuturi de
zeci de miliarde de euro pentru simpla supravietuire? Iar daca nu
sunt slujbe la stat, sunt contracte incheiate de stat cu firme care
sunt ale bunicilor, verilor sau nepotilor. Demagogia este la
maxim.Ii vezi la ore tarzii cum se intrunesc in subsoluri de
restaurante, in separeuri inecate de fum – haitele de partid.
Haitele de partid devoreaza tot. S-au constituit in retele. Sunt
firme care castiga contracte numai la o singura primarie. 99% din
cifra de afaceri a unei firme constituie o treime sau jumatate din
toate cheltuielile facute de o primarie intr-un an. Ce dovada mai
buna trebuie pentru a arata cum se arunca banii publici cu
lopata?Ziarul Financiar a scris, a prezentat pe prima pagina doua
astfel exemple. Urmarea? Niciuna. Exact ca inainte de ’89, una se
vorbeste in seminarii si la televizor, alta in subteranele
politicii. La 1.200 de euro salariu de ministru, traieste cineva
din salariu in administratia publica? Pe cine pacalim? Ii tot dam
inainte cu modernizarea, dar cand ii vezi cum pun la cale
contractele, cum maresc plafoanele sub care sa nu se mai organizeze
licitatii publice, e clar ca sistemul e construit in asa fel incat
sa fie pradat.Jaful este sistematizat si porneste de la varf. Romania a avut
la dispozitie bugete de cheltuieli de 200 miliarde de euro in
ultimii cinci ani. 200 miliarde de euro. De doua ori produsul
intern brut anual. Rezultatul? Datoria publica a crescut de la 12
miliarde de euro la 40 de miliarde de euro in aceeasi perioada.
Aici e marea drama – risipa sistematica. Zeci de mii de functionari
ai statului castiga in continuare mai mult decat presedintele
Romaniei, retelele stiu unde si cand trebuie sa se aseze pentru
contracte si salarii care nu au nicio legatura cu austeritatea. Pe
de o parte clameaza transparenta, pe de alta parte vin cu gasca, ca
un stol de vulturi cand miros prada, oriunde isi gaseste unul o
pozitie. Concursuri de angajare transparente?In 1997, la cateva luni dupa ce fusese numit presedinte, Emil
Constantinescu il numea in functia de consilier pe fiul unui alt
consilier. La criticile presei, a raspuns: “Popularitatea pe care o
am imi permite sa fac aceasta angajare”. A fost inceputul
sfarsitului. Nu putea convinge reforma facuta de reformisti care
clamau restructurarea doar pentru altii, iar cand s-au vazut la
putere si-au adus pana si nepotii la comanda. Ca si acum, gasti, nu
competenta.500 milioane de euro a avut la dispozitie Ministerul Dezvoltarii
anul trecut, iar Ministerul Transporturilor 2 miliarde de euro.
Unde sunt banii? Ce s-a ales de ei? Un bazin de inot costa 1 milion
de euro. Puteau fi facute 500. A fost vreunul terminat in 2010 ?
Nu. Sunt vreo 15 in executie si nu au fost terminate pentru ca… nu
sunt bani. Nu sunt bani, auzi, a avut la dispozitie 500 milioane de
euro si nu sunt bani. Un kilometru de autostrada costa 5 milioane
de euro la ses. Cu 2 miliarde de euro se puteau face 400 de km.
Cati s-au terminat? 13 km. 2 miliarde de euro pentru 13 km de
autostrada si cateva zeci de kilometri de centuri ocolitoare.Pai unde mergem in ritmul asta ? Si daca vom avea bugetul
Frantei de 400 miliarde de euro, de 10 ori mai mare decat al
Romaniei, tot praful o sa se aleaga. Unde sunt banii? In conturi in
Elvetia, unde sa fie? Cand in loc sa coste o lucrare 1 leu costa
10, poate sa se imprumute Romania si cu 100 miliarde de euro, ca
banii se vor duce toti acolo. Osificarea structurilor de putere in
jurul unor clanuri, inghetul revoltei tinerilor de 20 de ani lasati
prada etnobotanicelor, lipsa de orizont in mediul rural lasat fara
nicio perspectiva decat munca in strainatate – sunt cele mai mari
pericole pentru Romania acestor ani. Din pacate, nu ne va
transforma singura aderarea la UE economia si societatea asa cum au
crezut multi. Si nici macar intrarea in zona euro. Sunt tinte
false, ambalaje pentru vise. Puneti cartile pe masa si jucati
realitatea, nu fantome. Altfel se va razbuna. -
Licitatii de un miliard de euro la CFR. Pe unde ni se promite iar ca zburam cu 160 km/ora
Chiar daca in momentul de fata se poate circula cu 140 km/ora
doar pe un tronson de 90 km, intre Bucuresti si Campina, oficialii
CFR SA au planuri ambitioase pentru 2015, cand promit ca trenurile
se vor deplasa cu viteza sporita pe 620 km.
Cititi mai multe pe www.gandul.info -
Fiat investeste 700 milioane de euro pentru modernizarea unei uzine din Serbia
Fiat are in plan pentru noua uzina asamblarea a doua noi modele,
din care unul ar putea apartie Chrysler. Fabrica va produce 200.000
de masini pe an incepand cu 2011-2012, dar capacitatea va putea fi
majorata ulterior cu inca 100.000 de unitati. Aproape toate
autovehiculele vor fi exportate, insa pietele de desfacere nu au
fost inca alese, scrie Mediafax.Cititi mai multe pe www.incont.ro
-
Blue Air isi face singur aeroport la Bacau
Cu o intarziere de jumatate de an, din cauza legislatiei
neclare, compania Romstrade, patronata de omul de afaceri
giurgiuvean Nelu Iordache, va incepe asfaltarea pistei de la
Aeroportul Bacau, pe care o alta firma a sa, Blue Aero, l-a preluat
in concesiune pe 34 de ani. Aeroportul va deveni un centru zonal
pentru Moldova al companiei aviatice low-cost Blue Air, care spera
ca in acest an sa ajunga la un flux de peste 300.000 de calatori,
fata de 250.000 in 2009.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Cele 32 de masuri anticriza ale guvernului
Cele 32 de noi masuri anticriza anuntate astazi de PD-L si PSD
Masuri pentru stimularea economiei
1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice, in scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii;
2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;
3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;
4. Scutirea profitului reinvestit in economia reala;
5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii, precum si identificarea de masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural (varianta: conceperea unui program national pentru dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural);
6. Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani;
7. Utilizarea scrisorii bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;
8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului in societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;
9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure imbunatatirea factorilor de mediu (amenajari hidrotehnice, ameliorarea solului) si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut in proiectul de buget pe anul 2010;
10. Promovarea de proiecte pentru indeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetarii si inovarii: stimularea infiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri de incurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate in vigoare pentru sectorul IT;
11. Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010;
12. Extinderea „programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;
13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si imbunatatirea activitatii acestuia, orientata catre investitii in agricultura si industria alimentara din mediul rural;
14. Imbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare
1. Valorificarea unitatilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul energetic;
2. Vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OSPIS si alte institutii ale administratiei publice;
3. Vanzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale in proprietatea cetatenilor;
4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim;
5. Extinderea bazei de impunere in agricultura prin extinderea productiei agricole de piata;
6. Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
7. Majorarea redeventelor;
8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare
1. Restructurarea ANAF
2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale
3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului
4. Imbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern in institutiile statului
5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale
6. Instituirea simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si MFP.Masuri Pentru cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar
1. Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor depozitate in banci, de catre persoanele fizice;
2.Predominanta imprumutului public extern bazat pe euro-bonduri in totalul imprumutului public.Cititi mai multe pe www.zf.ro.
-
42 milioane de euro pentru 5 km de cale ferata
În aproape trei ani de zile şi după ce au încasat de la statul român peste 42 milioane de euro, austriecii de la PORR au reuşit "performanţa" de a moderniza doar cinci kilometri de cale ferată din totalul aproape 48 cât are tronsonul Câmpina – Predeal. Lucrările, care ar trebui finalizate în toamna lui 2010, sunt întârziate cu mai bine de un an de zile, după cum au declarat pentru Gândul surse din cadrul companiei naţionale de căi ferate CFR SA, responsabilă cu gestionarea infrastructurii feroviare.
Cititi mai multe pe www.gandul.info