Tag: legume

  • Micii fermieri răzbat pe rafturile marilor magazine

    “Acestea sunt mai bune”, spune vânzătorul din piaţă, ţinându-şi mâna în dreptul inimii, ca un fel de garanţie că spune adevărul gol-goluţ. Se referă la roşiile care costă 10 lei, deşi are şi la 7 lei şi chiar la 6 lei. Ba chiar cele la 10 lei nici nu arată perfect, ca în reclame, dar, argumentează vânzătorul cu părul alb, sunt româneşti. Mirosul, aspectul şi, ulterior, gustul i-au dat dreptate. Şi spune singur că marfa mai scumpă se vinde mai bine, chiar dacă taraba pe care îşi aranjează fructele şi legumele nu este într-o piaţă cu pretenţii, ci la Bobocica, una dintre pieţele de la periferia Bucureştiului. Doar că produsele de import se găsesc mai uşor şi rezistă mai mult – de unde se poate deduce cât de naturale sunt. Cam la fel au acţionat până nu demult şi cele mai multe super şi hipermarketuri, iar acţiunile specifice în care magazinele alegeau produsele româneşti au fost mai degrabă excepţii.

    Două sunt principalele motive: cultivatorii de legume produc cantităţi mici, insuficiente pentru rulajul marilor reţele, şi nu pot livra constant, pentru că nu au depozite cu temperaturi controlate în care să păstreze legumele proaspete. În categoria excepţiilor se numără contractul semnate de Carrefour şi ferma familiei Stoian din Constanţa, care au chiar propria marcă în magazinele francezilor: Ferma Stoian – Legume Româneşti. Acesta este însă unul dintre puţinele astfel de exemple, iar familia constănţeană se numără acum printre cei mai mari producători de legume din ţară, sectorul prăbuşindu-se în ultimele două decenii. În ultimii ani au fost cultivate doar 2.500 ha cu legume, în timp ce în ultimul an de comunism suprafaţa totală era de 100.000 ha, declara anterior Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Totuşi, suprafaţa de 2.500 ha nu este foarte relevantă, de vreme ce există terenuri cultivate şi nedeclarate.

    Odată împărţite fostele CAP-uri, cultivatorilor le vine greu, chiar şi în prezent, să se asocieze pentru a-şi uşura munca sau pentru a găsi clienţi cărora să le vândă legumele. O premieră în acest sens este un proiect derulat de Metro Cash & Carry România care vinde sub marca “De-ale noastre”, legume produse de 200 de mici fermieri români. Programul este, conform oficialilor companiei, unic în ţara noastră şi vizează, într-o primă fază, agricultorii din bazinul legumicol Poiana Mare, Dolj, aceştia devenind furnizorii companiei pentru patru tipuri de produse: roşii, ardei – gras, capia, gogoşar – castraveţi şi vinete. Reţeaua germană de magazine asigură desfacerea produselor. Cealaltă piatră de încercare – depozitul de legume – a fost depăşit de vreme ce la Poiana Mare a fost construit un astfel de spaţiu, care este, conform presei locale, o investiţie a omului de afaceri Gigi Neţoiu.

    La începutul programului, cei 200 de fermieri primesc seminţele pentru răsaduri, iar pe tot parcursul procesului de producţie sunt consiliaţi de un inginer agronom, cconsultant Metro. El sfătuieşte fermierii atât în ce priveşte selecţia soiurilor, în funcţie de tipul de sol, cât şi în privinţa perioadei optime de recoltare, tehnicilor şi mijloacelor de producţie sau metodelor de eficientizare a costurilor de producţie şi resurselor. Legumele “De-ale noastre”, produse prin tehnologii tradiţionale, sunt cultivate în solar (în proporţie de 70%) sau pe câmp (30%), în proces fiind folosite, preponderent, îngrăşămintele naturale.

    De la stadiul de idee şi până la lansarea proiectului a trecut un an, în 2011 desfăşurându-se un proiect pilot, povestesc oficialii companiei. Pe parcursul acestui an, “dorim să extindem proiectul şi în alte regiuni ale ţării”, declară Dusan Wilms, director general al Metro Cash & Carry România. În plus, completează tot el, compania intenţionează să extindă programul şi pe alte categorii de legume în primă fază, urmând apoi, “în funcţie de rezultate, să decidem dacă va fi dezvoltat şi cu alte tipuri de culturi”, mai spune Wilms. Comerciantul german a preluat anul trecut din Poiana Mare 200 de tone de legume, de la “un număr semnificativ mai mic de producători implicaţi în program”. Anul acesta cantitatea de legume ar putea depăşi 500 de tone, însă un rol important în ecuaţie îl joacă şi condiţiile meteorologice. “La anul, aşteptările noastre vizează creşteri, atât în ceea ce priveşte producţia, cât şi în ceea ce priveşte numărul de agricultori”, adaugă reprezentanţii Metro.

    Evident, pentru punerea pe roate a acestui program cererea de pe piaţa a jucat, poate, cel mai important rol. Deoarece gustul searbăd al legumelor de import este o oprelişte suficientă pentru cei mai mulţi cumpărători, care fie ocolesc roşiile turceşti, fie scot câţiva lei în plus din buzunar pentru tomatele româneşti, cu miros şi gust.

  • 200 de mici producători de legume livrează în reţeaua Metro Cash & Carry România

    Pe lângă asigurarea desfacerii produselor, agricultorii participanţi în programul de susţinere a producătorilor locali dispun de un centru de colectare şi de consultanţă pe tot parcursul procesului de producţie. În plus, la începutul programului, comerciantul german le asigură necesarul de seminţe pentru răsaduri. Consultanţa de specialitate este asigurată de un inginer agronom, consultant Metro. Rolul acestuia este de a-i asista pe micii producători în fiecare etapă a procesului de producţie, oferindu-le sfaturi privind: selecţia soiurilor, în funcţie de tipul de sol, perioada optimă de recoltare, tehnici şi mijloace de producţie sau metode de eficientizare a costurilor de producţie şi resurselor.

    Legumele “De-ale noastre”, produse prin tehnologii tradiţionale sunt cultivate în solar (în proporţie de 70%) sau pe câmp (30%), în proces fiind folosite, preponderent, îngrăşămintele naturale. Folosirea procedeelor tradiţionale oferă legumelor proprietăţi organoleptice superioare, gustul si mirosul lor fiind specific celor de grădină. Controlul producţiei, din momentul semănatului şi până când legumele ajung la raft, asigură trasabilitatea produselor sau originea controlată. Orice client Metro care cumpără legumele “De-ale noastre” are la dispoziţie informaţii referitoare la originea acestora, metodele de producţie folosite sau perioada de recoltare.

    “Segmentul micilor producători este unul dintre acele sectoare care ar avea nevoie de foarte multă atenţie, având un aport considerabil la dezvoltarea sănătoasă a economiei locale. Am iniţiat acest proiect, unic în România, tocmai din dorinţa de a veni în sprijinul micilor producători cu soluţii concrete, care să îi ajute să devină mai productivi. Am sesizat, de asemenea, în ultimii ani o nevoie în creştere a pieţei pentru produsele româneşti”, a declarat Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România.

    În program sunt implicaţi aproximativ 200 de producatori locali iar comerciantul declară că în viitor intenţionează să extindă proiectul şi în alte regiuni ale ţării, pe mai multe tipuri de culturi.Metro Cash & Carry România a fost lansat oficial în România în octombrie 1996, prin deschiderea primului centru de distribuţie, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua numără 32 de magazine în 24 de oraşe.

     

    Dusan Wilms  ESTE DIRECTOR GENERAL AL METRO CASH & CARRY ROMÂNIA.

  • O grădină bună s-o mănânci din ochi (GALERIE FOTO)

    Noua modă câştigă teren în Statele Unite, unde, de dragul unei asemenea grădini, unii au renunţat până şi la piscină ca să cultive ceva frumos în loc. Se pot vedea astfel prin grădini liliac, stânjenei şi revent la un loc, ori varză, legume, viţă-de-vie şi pomi fructiferi iţindu-se din straturile de flori.

    Mai mult, dacă altădată legumele şi alte plante comestibile erau alungate într-un colţ de grădină, acum ele sunt răspândite în peisaj în combinaţii uneori surprinzătoare, cum ar fi căpăţâni de salată care potenţează cu verdele lor galbenul unor narcise delicate, ori varză cu panseluţe sau mangold (sfeclă cultivată pentru frunze) cu lalele şi dovleci portocalii alături de crizanteme şi ochiul-boului.

    O grădină bună s-o mănânci din ochi (GALERIE FOTO)

    Combinaţiile sunt limitate doar de anumite cerinţe ale plantelor, cum ar fi tipul de sol sau necesitatea cultivării unui reprezentant din aceeaşi specie în apropiere pentru polenizare.

  • Preţurile legumelor se vor dubla în luna martie

    Din cauza vremii nefavorabile multe ţări au fost afectate, iar producţia va fi dereglată, astfel încât oferta va fi insuficientă, iar preţurile se vor dubla, a spus Rusu, în prezenţa ministrului Agriculturii, Stelian Fuia, aflat în vizită la serele din Popeşti-Leordeni.

    “Partea afectată se reflectă în costurile de înfiinţare a producţiei. Va fi o întârziere pe piaţă de cel puţin o lună a producţiei de legume româneşti – salată, roşii, castraveţi şi altele, iar scumpirea va fi de 100%, începând de acum. Deja importatorii ştiu că avem probleme şi ştiu că avem pagube, şi acum s-au repliat pe preţuri”, a spus Rusu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile legumelor se vor dubla în luna martie

    Din cauza vremii nefavorabile multe ţări au fost afectate, iar producţia va fi dereglată, astfel încât oferta va fi insuficientă, iar preţurile se vor dubla, a spus Rusu, în prezenţa ministrului Agriculturii, Stelian Fuia, aflat în vizită la serele din Popeşti-Leordeni.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Aprovizionarea cu fructe, legume şi carne a marilor magazine, afectată de drumurile blocate

    “Sunt, în principal, blocaje ale alimentării de la depozitele centrale, care sunt aşezate, în general, în jurul Bucureştiului. Mai sunt blocate, de asemenea, şi o parte dintre importuri”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Delia Nica, vicepreşedintele AMRCR.

    Ea a adăugat că cele mai mari probleme sunt la livrările de fructe, legume, carne şi produse din carne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele afectate de “criza castraveţilor” din primăvară vor fi despăgubite până la 15 octombrie

    Suma este asigurată din fonduri europene de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar banii vor fi plătiţi până la 15 octombrie prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), a anunţat ministrul de resort, Valeriu Tabără.

    Destinatarii sunt “o asociaţie care este recunoscută în plan naţional şi alţi şase producători privaţi. Aceştia sunt cei care s-au înregistrat la MADR, la APIA şi îndeplinesc toate condiţiile pentru a fi despăgubiţi”, a spus Tabără, precizând că suma este mult mai mică decât cea de 9 milioane de euro estimată iniţial, întrucât vânzările de castraveţi şi roşii şi-au revenit rapid.

    Comisia Europeană a suplimentat, în schimb, fondul total de compensaţii pentru agricultorii europeni afectaţi de criză, de la 210 milioane de euro la 227 de milioane de euro.

    “Comisia Europeană, cu implicarea directă a comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a rezolvat într-o perioadă relativ scurtă de timp suma alocată pentru a asigura despăgubirile de sută la sută pentru ţările membre afectate şi fermierii afectaţi”, a precizat ministrul.

  • Avem productie record de legume, dar importam. De ce la noi in tara rosiile au ajuns sa se vanda la bax

    Ei spun ca vina este impartita, pe de o parte apartine
    autoritatilor, care nu ii sprijina suficient, pe de alta parte
    producatorilor, care nu reusesc sa se asocieze.
    “Importurile ne sufoca, inclusiv cand vine vorba sa livram pentru
    supermarketuri. Avem contract cu supermarketurile. Noi le-am spus
    ca pretul rosiilor este de 0,85 lei pe kilogram plus TVA, insa ei
    ne-au transmis ca au rosii din Turcia la un pret mai mic”, a
    declarat pentru gandul Mircea Croitoru, vicepresedintele Asociatiei
    Nationale Profesionale Legume-Fructe si directorul executiv al
    Societatii Agricole “Legume-Fructe” Matca (judetul Galati), una
    dintre cele mai mari zone legumicole din Romania.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Inflatia scade pentru prima data in luna iunie, ajungand la o rata anuala de 7,93%

    Produsele alimentare s-au ieftinit cu 1,34% fata de luna mai, ca
    urmare a unei oferte crescute de legume proaspete si alte marfuri
    din productia interna. Cartofii, vedeta scumpirilor pana acum, s-au
    ieftinit cu 11,94%, iar legumele cu 12,33%. “Acesta este un model
    de evolutie obisnuit pentru lunile de vara, insa amploarea acestei
    ieftiniri a fost o surpriza”, comenteaza Eugen Sinca, analist al
    BCR.

    Preturile marfurilor nealimentare au crescut cu 0,19% fata de luna
    mai, din cauza scumpirii combustibililor cu 0,66%. Deprecierea
    lunara a leului s-a reflectat in tarife mai mari pentru servicii
    (in crestere cu 0,68% fata de luna mai), in special la telefonie si
    transport aerian (cate 2%).

    In luna mai, inflatia anuala a fost de 8,41%, dupa ce preturile de
    consum au crescut cu 0,21%. Evolutia din iunie este cea mai buna
    din august 2009 incoace, cand preturile de consum au scazut cu 0,2%
    fata de luna precedenta.

    “Datele privind inflatia arata ca BNR n-ar trebui sa se grabeasca
    sa inaspreasca politica monetara in 2011, mai ales daca ne gandim
    ca inflatia va continua sa scada in a doua jumatate a anului,
    gratie puternicului efect de baza, iar consumul gospodariilor este
    inca redus”, apreciaza Eugen Sinca. BCR estimeaza ca prima crestere
    a ratei dobanzii de politica monetara de catre BNR va avea loc abia
    in 2012.

    Efectul de baza inseamna aici disparitia din calculele privind
    inflatia, incepand din luna iulie, a bazei de raportare
    reprezentate de preturile de pana la majorarea TVA din iulie
    2011.

    Datele privind inflatia in iunie i-au luat prin surprindere pe
    analistii financiari, care in sondajul publicat la finele
    saptamanii trecute estimau ca inflatia lunara a fost probabil de
    0,2% (estimarile au variat intre 0,2% si 0,4%) si ca rata anuala a
    fost probabil de 8,5% (estimari intre 8,4% si 8,6%).

    Pentru finele anului 2011, estimarea Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania vorbea de o rata anuala a inflatiei
    de 5,4%, peste (estimarile variaza intre 5,1% si 6,7%), peste cea
    preconizata de BNR (5,1%).

  • Imbolnavirile cu E.coli se extind in Franta. Sursa: niste seminte livrate de o firma din Anglia

    Compania Thompson & Morgan, exportatorul semintelor, a
    comunicat pentru BBC ca nu a gasit nicio dovada ca produsele sale
    ar fi cauzat imbolnavirile, dand drept argument faptul ca nu au
    fost raportate cazuri de contaminare cu E.coli in Marea Britanie.
    Compania a precizat ca “vinde in fiecare an sute de mii de pachete
    de seminte germinate in Franta, Marea Britanie si in alte tari din
    Europa”.

    Totusi, firma a retras de la vanzare cinci
    tipuri de produse
    pe baza de seminte germinate, sfatuind
    cetatenii sa nu manance si nici sa nu cultive astfel de
    seminte.

    Agentia britanica responsabila de siguranta alimentara, Food
    Standards Agency (FSA), le-a transmis cetatenilor sa nu consume
    semintele germinate de fasole, schinduf, mustar, lucerna sau rucola
    in stare cruda, ci doar gatite la temperaturi inalte. FSA indeamna
    oamenii sa-si spele mainile dupa ce au manuit plantele.

    Un purtator de cuvant al FSA a declarat pentru BBC ca se afla in
    contact cu autoritatile franceze pentru a studia cateva dintre
    tipurile de seminte germinate mentionate mai sus, exportate din
    Marea Britanie.


    Epidemia de imbolnaviri ulterioare contaminarii cu o tulpina foarte
    toxica de E.coli a provocat pana acum peste 3.900 de contaminari si
    47 de imbolnaviri soldate cu decese in Germania. Dintre cei noua
    francezi internati in spitalele din Bordeaux, cel putin doi sunt
    infectati cu acelasi gen de tulpina a bacteriei. Unul s-a prezentat
    din nou din nou la spital, dupa ce initial fusese externat.

    Reuters relateaza ca oficialitatile din domeniul sanitar din
    Marea Britanie si Olanda au sfatuit populatia sa evite salatele
    care au in reteta si germeni de mustar, schinduf, fasole, lucerna
    sau rucola. In Olanda au fost raportate noua cazuri de contaminare,
    dar pana acum nimeni nu s-a imbolnavit.

    Tulpina de Escherichia coli (E.coli) responsabila de declansarea
    epidemiei are proprietatea de a se fixa de peretii intestinali, de
    unde elimina toxine, cauzand uneori diarei severe cu hemoragie si
    probleme ale rinichilor, in timp ce alteori diareea lipseste. Sursa
    epidemiei a fost initial atribuita, eronat, castravetilor de
    import, in special din Spania, ceea ce a dus deja la pagube
    considerabile pentru producatorii de legume din Europa.