BusinessMagazin

Tag: jocuri

  • Japonezii îşi bat propriile recorduri: au lansat recent un tren care atinge peste 600 de kilometri pe oră

    Atunci când japonezii au lansat trenul de mare viteză Shinkansen, în 1964, momentul a fost perfect: Toky găzduia Jocurile Olimpice de vară şi întreaga lume a putut vedea tehnologia japoneză la lucru.

    În 2020, Tokyo va fi din nou oraşul gazdă al Jocurilor Olimpice, iar niponii au decis să profite de moment pentru a pune în circulaţie un nou tren de mare viteză, denumit maglev, care a atins în timpul unui test viteza de 603 kilometri pe oră.

    Denumirea “maglev” se referă la modul de funcţionare, fiind derivată din sintagma “levitaţie magnetică”; astfel, trenurile maglev folosesc câmpuri magnetice pentru a se deplasa, fiind capabile de a atinge viteze superioare trenurilor obişnuite.

    Primele oraşele din Japonia legate de o linie maglev vor fi Tokyo şi Nagoya, iar durata va fi de apromixativ 40 de minute.

    Trenul realizat de niponi nu este însă cel mai rapid din lume: trenul Hyperloop, anunţat anul acesta de Elon Munsk, ar urma să circule între Los Angeles şi San Francisco cu o viteză de peste 1.00 kilometri pe oră.

  • Mihai Covaliu a fost ales preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român

    Mihai Covaliu a fost ales, marţi, în funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, în detrimentul Gabrielei Szabo.

    Mihai Claudiu Covaliu (n. 5 noiembrie 1977, Braşov) este un fost scrimer român, laureat cu aur la Jocurile Olimpice din 2000 şi bronz la Olimpiada din 2008 şi campion mondial în 2005. În aprilie 2013, Covaliu a fost ales preşedinte al Federaţiei Române de Scrimă, dar a rămas antrenorul lotului de sabie masculin şi antrenor principal la Dinamo Bucureşti.

    La Jocurile Olimpice din 2000 de la Sydney a generat o surpriză ajungând în finală, după ce l-a învins pe francezul Damien Touya, favoritul probei. Apoi a trecut de un alt francez, Mathieu Gourdain, cu scorul 15-12. A devenit primul campion olimpic la sabie din România şi a urcat pe primul loc în clasamentul mondial. Pentru acest rezultat a fost numit Maestru Emerit al Sportului şi a primit Ordinul naţional „Pentru Merit” în grad de comandor.

    La Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing a ajuns în sferturile de finală fără prea multe probleme. A câştigat strâns cu belarusul Aliaksandr Buikevici, apoi l-a întâlnit pe francezul Nicolas Lopez, pe care-l învinsese mereu până atunci. Mihai Covaliu a condus meciul, scorul fiind 11-7, dar atacurile sale de la distantă nu i-au reuşit şi Nicolas Lopez a putut egala, apoi se impune cu scorul 15-13. În finala mică a trecut de un alt francez, Julien Pillet, cucerind medalia de bronz. Pentru acest rezultat a primit Ordinul “Meritul Sportiv” clasa a III-a cu 2 barete.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook lansează propria platformă de jocuri video. Reţeaua de socializare caută să recâştige gamerii

    Reţeaua de socializare Facebook caută să recâştige gamerii prin lansarea propriei platforme de jocuri, numită Gameroom. Noua platformă va fi disponibilă doar pentru PC pe Windows 7 şi versiunile mai noi. Utilizatorii vor găsi jocuri online portate de pe platformele mobile sau dezvoltate special pentru acestă platformă. Astfel jucatorii se vor putea juca fără a mai fi deranjaţi de notificări sau mesaje, informează Techcrunch.

    Majoritatea jocurilor de pe Gameroom se adresează gamerilor casual care vor să se relaxeze câteva minute. În urmă cu câţiva ani, reţeau de socializare strângea foarte mulţi oameni tocmai datorită jocurilor ca Farmville sau Candy Crush, însă recent atât utilizatorii cât şi dezvoltatorii s-au îndreptat către smartphone-uri sau tablete. Prin lansarea Gameroom, Facebook vrea să recâştige acei utilizatori, dar le va fi dificil având în vedere cî intră în competiţie directă cu Steam care are peste 125 de milioane de utilizatori.

    Dacă va avea succes, Facebook va beneficia de 30% din vânzările de orice fel (jocuri sau item-uri din jocuri), îşi va creşte veniturile din reclame în momentul în care dezvoltatorii vor cumpăra posturi sponsorizate pentru a-şi promova jocurile, va avea mai mult conţinut video live prin intermediul stream-urilor din cadrul jocurilor şi, nu în ultimul rând, utilizatorii săi vor şi mai adânc integraţi în ecosistemul Facebook.

  • S-a lansat GameCup 1.0, concurs de game development pentru toţi studenţii din România

    Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti şi Romanian Game Developers Association (RGDA) deschid înscrierile pentru competiţia GameCup 1.0, concurs de game development adresat studenţilor de la orice facultate din România.

    Competiţia GameCup 1.0 se desfăşoară în perioada 31 octombrie 2016 şi 23 aprilie 2017 şi va fi deschisă pentru toţi studenţii de licenţă sau master din România. În echipe formate din minim 3 şi maxim 5 persoane, studenţii vor lucra împreună pentru a dezvolta un joc video, beneficiind, în acelaşi timp, de mentorat şi susţinere din partea companiilor dezvoltatoare de jocuri din ţară. 

    „În prezent, în România, industria de game development numără aproximativ 7000 de persoane care lucrează în peste 60 de studiouri de game development, iar aici includem atât studiouri indie formate din 2-3 persoane, cât şi giganţi cu peste 1000 de angajaţi. Industria a generat aproximativ 140 mil. € în 2015”, a menţionat Cătălin Butnariu, Preşedinte RGDA. „Această competiţie încurajează pasiunea tinerilor pentru dezvoltare de jocuri, dar, mai ales, pentru că promovează industria către studenţii din toată ţara ca o opţiune viabilă de carieră şi dezvoltare profesională.”

    Perioada de desfăşurare a GameCup1.0 va fi împărţită în trei etape, cea de înregistrare a echipelor şi depunerea proiectelor până la 15  ianuarie 2017, lucrul cu mentorii şi îmbunătăţirea jocului până la 15 martie 2017 şi ultima fază de finisare, pitch şi premiere până la 23 aprilie 2017. Competiţia va avea şi opt categorii de premii: Best Game Overall, Best Mobile Game, Best PC Game, Best VR&AR Game,Best Technical Achievement, Best Visuals, Best 3D Modeling şi Best Design.

    Pe lângă oportunitatea de a lucra la propriul joc, participanţii se vor întrece şi pentru premii în bani, precum şi echipamente hardware, jocuri şi programe de internship oferite de firmele din industria de jocuri video din România.
     

  • Un duel al telefoanelor de buget cu pretenţii – VIDEOREVIEW

    Două noi serii de smartphone-uri au intrat pe piaţa din România recent. Lenovo a adus Moto G4 şi pe fratele mai mare G4 Plus, iar TP-Link şi-a făcut debutul pe piaţa telefoanelor inteligente cu o serie de smartphone-uri Neffos C5l, C5 şi C5 Max, ultimul fiind modelul de top şi cel testat de mine.

    Moto G4 are un ecran de 5,5 inchi, 2 GB RAM, 16 GB memorie internă, cameră de 13 MP şi se vinde cu un preţ plasat în jurul a 1.000 de lei. Neffos C5 Max are un ecran de 5,5 inchi, 2 GB RAM, o capacitate de stocare de 16 GB şi o cameră de 13 MP şi se vinde cu un preţ estimat de 900 de lei. Specificaţii asemănătoare şi preţuri apropiate, dar care este mai bun?

    Amândouă terminalele arată destul de bine din punctul meu de vedere, cu un plus mic pentru Neffos C5 Max, care atunci când l-am scos din cutie mi-a dat impresia că este construit dintr-o bucată din metal, dar m-am înşelat. Are o carcasă policarbonată ce imită destul de bine metalul. Pe de altă parte, carcasa de plastic a Motorolei este frumos finisată şi se simte plăcut la atingere.

    Ambele ecrane IPS de 5,5 inchi, full HD arată bine şi au aproape aceeaşi densitate de pixeli per inchi, iar diferenţele sunt inexistente. Deosebiri apar la capitolul performanţă: deşi ambele telefoane vin cu 2 GB de RAM, procesorul Snapdragon 617 de 1,5 GHz al Moto G4 este ceva mai rapid decât  MediaTek-ul de 1,3 GHz al lui Neffos C5 Max. Dacă la Moto nu am întâlnit poticniri în utilizarea normală (navigare, mesagerie şi jocuri ce nu necesită resurse multe), la Neffos am observat unele întârzieri sau poticniri (un lucru deranjant la C5 Max este faptul că are un lag între apăsarea butonului şi aprinderea ecranului). Totuşi, să nu vă aşteptaţi să rulaţi fără probleme jocuri şi aplicaţii grafice pentru care sunt necesare multe resurse – şi este cazul ambelor telefoane. Testele de benchmarking clasează cele două telefoane departe de top, însă nu poţi să ceri prea multe cu un asemenea preţ de vânzare. Plusul de performanţă al lui Moto poate vine şi din faptul că rulează Android 6.0, spre deosebire de Neffos, care vine cu Android 5.1. Vorbind de sisteme de operare, este bine de ştiut că ambele telefoane sunt livrate fără aplicaţii în plus, inutile, cum preferă alţi producători să-şi vândă telefoanele. Ambele telefoane m-au dus cu uşurinţă o zi de muncă şi au rezistat chiar şi două zile pe perioada de weekend, când stau mai mult timp departe de ele. Totuşi, aici trebuie să atribui un punct în plus terminalului celor de la Tp-Link, datorită faptului că se încarcă mai repede (în jur de o oră şi treizeci de minute), pe când Moto G4, cu încărcătorul din cutie, ajunge de la 0 la 100% în cam şase ore! Asta deoarece Lenovo, nu ştiu de ce, a decis să doteze utilizatorii cu un încărcător foarte prost, iar cablul nici măcar nu poate fi folosit pentru a transfera datele. Acest lucru se poate rezolva prin achiziţionarea separată a unui alt încărcător (cu încărcatorul de la Samsung am redus timpul de încărcare la circa trei ore). Însă mi se pare absurd să faci asta în 2016.

    Camerele sunt decente pentru categoria în care se încadrează şi sunt ok pentru imortalizarea unor amintiri, dar nu vă aşteptaţi la foarte multe. Fotografiile arată destul de bine pe ecranul telefonului, însă transferate pe un ecran mai mare, limitările devin vizibile. Nicio cameră nu m-a impresionat şi n-aş putea alege vreuna dintre ele: pe de o parte mi-a plăcut modul HDR al lui Neffos, pe de altă parte camera frontală a lui Moto reţine mai multe detalii şi are o claritate mai bună. Spaţiul de stocare este destul de mic (16 GB) în cazul ambelor telefoane, dar poate fi extins cu un card microSD. Iar la capitolul sunet se comportă aproape la fel, cu un minus pentru Neffos, care are difuzorul în spate şi se poate acoperi cu uşurinţă.

    Per total, mi-a fost greu să diferenţiez cele două produse; telefoanele celor de la Tp-Link şi-ar putea găsi fanii, însă eu aş alege Moto G4 datorită lucrurilor mici – de pildă dacă-l aşez cu faţa în jos intră în modul silent şi nu mai sunt deranjat, sau dacă ridic telefonul de pe masă nu mai sună, ci doar vibrează. Trebuie să adaug că m-am îndrăgostit de feedbackul tactil al lui Moto şi m-am îngrozit de cel al lui Neffos. Ah, şi Neffos C5 Max nu are limba română disponibilă, dacă interesează pe cineva.

    Plusuri pentru Moto G4 – mai rapid, memorie extensibilă până la 256 GB, scurtăturile prin intermediul gesturilor

    Plusuri pentru Neffos C5 Max- se încarcă mai repede, aduce mai mult cu un telefon premium

  • Cât timp petrece zilnic un copil de cinci ani din România pe reţelele de socializare

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions în exclusivitate pentru Lowe Group România.

    Studiul este al treilea din seria Bold by Lowe Group şi analizează comportamentul copiilor din trei categorii de vârstă – 5-7, 8-12 şi 13-16 ani – în mediul digital. Datele arată că vârsta medie la care copiii primesc device-uri este de 8,5 ani pentru tabletă, 9 ani pentru computer, 10 ani pentru smartphone şi 11 ani pentru alte dispozitive smart. Însă, chiar şi înainte să aibă un device personal, cei mici au acces la dispozitivele părinţilor.

    „Tehnologia adusă în braţele copiilor de la o vârstă atât de fragedă produce schimbări de comportament atât în rândul generaţiei tinere, cât şi al mecanicilor decizionale din familie. 71% dintre părinţi au declarat că îşi întreabă copiii ce produse să cumpere şi 51% îi consideră pe cei mici foarte persuasivi, iar asta vine din creşterea încrederii în percepţia lor, creştere datorată accesului la informaţie pe care aceştia îl au utilizând device-uri moderne. Miza noastră este una importantă: să înţelegem factorii care influenţează noile modele comportamentale şi să identificăm indiciile care ne pot ghida în pregătirea pe termen lung a unor strategii de comunicare potrivite şi actuale pentru cei care vor deveni următorii noştri consumatori”, spune Adela Preda, Digital Creative Strategist, Profero.

    Device-ul pe care copiii îl folosesc cel mai des este, deloc surprinzător, smartphone-ul, pe care aceştia petrec, în medie, 160 de minute pe zi, chiar 208 minute în cazul adolescenţilor de 13-16 ani. În acelaşi timp, se remarcă o preferinţă pentru tabletă în categoria de vârstă 5-7 ani.

    Cei mici intră pe internet în special de acasă şi obişnuiesc să urmărească videoclipuri muzicale, clipuri amuzante şi de desene animate sau să stea pe reţelele sociale. Aceştia au, în medie, 14 aplicaţii instalate pe smartphone, cele mai folosite fiind cele de navigare pe internet, reţele sociale, jocuri şi chat/messenger. Copiii mai mici preferă să se joace pe smartphone, în timp ce adolescenţii socializează. Astfel, copiii au conturi pe mai multe reţele sociale, cele mai populare fiind Facebook (utilizată de 43% dintre aceştia şi pe care petrec, în medie, 121 de minute pe zi), Whatsapp (11% / 72 minute), Instagram (2% / 67 minute) şi Snapchat (1% / 62 minute).

    „Dacă nu comunici în social media, este ca şi cum ai lăsa vitrina magazinului goală. Majoritatea respondenţilor ne confirmă faptul că, deşi tendinţa este să blameze reclamele, sunt totuşi fani declaraţi de branduri. Astfel, îi putem convinge prin conţinut de calitate, nu prin cantitate şi îi putem targeta prin crearea de pagini care să ii atragă prin postări din zona lor de interes”, adaugă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Peste jumătate dintre copii şi-au făcut cont pe Facebook asistaţi de un părinte, ceea ce arată o preocupare a părinţilor faţă de activitatea socială din mediul digital a copiilor lor.

    Pe Facebook, copiii dau, cel mai des, like la postările prietenilor şi vorbesc pe chat, însă se remarcă o înclinaţie a adolescenţilor (peste 57%) să dea like la paginile brandurilor şi ale vedetelor. În ceea ce priveşte publicitatea în mediul digital, adolescenţii de 14-16 ani văd reclamele în special la începutul clipurilor video de pe YouTube, pe Facebook, pe site-uri şi în interiorul unor aplicaţii sau jocuri. Dau click să afle mai multe în special pe Facebook (28%) şi pe bloguri şi doresc să cumpere produsul după ce au văzut reclama în interiorul unor jocuri sau pe Facebook.

    Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru Grupul Lowe şi cuprinde atât metode calitative, cât şi cantitative. Astfel, au fost realizate 4 focus grupuri cu copii cu vârsta între 8-12 ani, respectiv 13-16 de ani, iar studiul cantitativ a fost realizat pe adolescenţi cu vârsta între 14-16 ani şi părinţi cu copii cu vârsta între 5-16 ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro şi sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele au un grad de eroare de +/-6%.

  • Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, în doliu. Holly, unul dintre căţeii ei, a murit

    Unul dintre câinii Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Holly, a fost eutanasiat săptămâna trecută la Balmoral, în Scoţia, după ce a fost răpus de boală, totodată fiind afectat şi de bătrâneţe, scrie publicaţia People.

    Holly a apărut într-un scurtmetraj cu Daniel Craig, în 2012, difuzat în cadrul Jocurilor Olimpice.

    De asemenea, a fost unul dintre câinii care apar în fotografiile realizate de Vanity Fair, pentru a marca împlinirea vârstei de 90 de ani a monarhului. Fotografiile au fost realizate de Annie Leibovitz, în Castelul Windsor, unde Regina a fost înconjurată de familie, dar şi de căţei.

    Ceilalţi trei câini ai Reginei, Willow, Vulcan şi Candy, au apărut de asemenea în poze. Willow are, de asemenea, 13 ani.

    Citeşte şi: Viaţa minunată a caţeilor corgi ai reginei Elisabeta a II-a, serviţi de un valet in vase de argint – GALERIE FOTO – VIDEO

  • Românul care a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. „România are o problemă mare: tineri buni pleacă în străinătate şi e greu să-i aduci înapoi”

    Un israelian cu origini române a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. Sergiu Hart a avut ocazia să predea teoria jocurilor, o ramură extrem de interesantă a matematicii aplicate, chiar şi în cadrul celor mai importante universităţi ale lumii. Acum, Sergiu Hart predă la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi a fost directorul „Centrului pentru raţionalitate” din Ierusalim, pe care l-a înfiinţat în anul 1991.

    Românul a avut de unde învăţa totul despre teoria jocurilor, mai ales că profesorul care i-a coordonat lucrarea de doctorat „Teoria jocurilor de cooperare”, Robert Aumann, a câştigat în anul 2005 Premiul Nobel pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor economiei. Ce este teoria jocurilor Sergiu Hart s-a aflat, în această săptămână, la Timişoara pentru a participa la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate, organizată în premieră în capitala Banatului.

    Sergiu Hart s-a născut în anul 1949 la Bucureşti, însă la vârsta de 14 ani a plecat împreună cu familia în Israel. În urmă cu doi ani, s-a întors pentru prima dată în România de la plecarea din ţară, iar în această săptămână a vizitat ţara noastră pentru a doua oară. Cu toate acestea, Sergiu Hart nu a uitat limba română şi îşi aduce aminte cu drag de locurile în care a copilărit. „După 50 de ani de la plecarea din România, în 2014 m-am întors în ţară cu întreaga familie, am văzut casa în care am locuit şi am vizitat România. Primii ani de şcoală i-am făcut în România şi pot spune că şcoala de atunci a fost foarte bună”, îşi aminteşte Sergiu Hart.

    Românul şi-a continuat studiile la Ierusalim, iar după finalizarea doctoratului, a predat la Universitatea din Tel Aviv. Sergiu Hart a plecat în America în anul 1976, unde a predat în cadrul Departamentelor de Economie de la universităţile Stanford şi Harvard. În anul 1991 s-a reîntors în Israel. „Eu sunt matematician, fiind specializat pe teoria jocurilor. Teoria jocurilor te ajută să iei deciziile cele mai bune, să alegi bine, şi este bazată pe ideea de strategie.

    De exemplu, atunci când mergi la un restaurant, primeşti un meniu din care poţi să alegi ce-ţi doreşti. Problema apare în momentul în care un singur om ia deciziile în acel restaurant, decide ce preţuri să pună la preparate, ce să se servească. Atunci când ajunge să nu controleze ce se întâmplă, apar probleme, iar clientul, dacă nu este mulţumit, pleacă dincolo. Teoria jocurilor se ocupă cu analiza deciziilor în multiple situaţii posibile, pentru că fiecare om e special”, explică Sergiu Hart. Cele mai implicate descipline în teoria jocurilor sunt matematica şi economia, dar şi alte ştiinţe sociale şi comportamentale.

    Cititi mai multe pe www.pressalert.ro

     

  • Românul care a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. „România are o problemă mare: tineri buni pleacă în străinătate şi e greu să-i aduci înapoi”

    Un israelian cu origini române a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. Sergiu Hart a avut ocazia să predea teoria jocurilor, o ramură extrem de interesantă a matematicii aplicate, chiar şi în cadrul celor mai importante universităţi ale lumii. Acum, Sergiu Hart predă la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi a fost directorul „Centrului pentru raţionalitate” din Ierusalim, pe care l-a înfiinţat în anul 1991.

    Românul a avut de unde învăţa totul despre teoria jocurilor, mai ales că profesorul care i-a coordonat lucrarea de doctorat „Teoria jocurilor de cooperare”, Robert Aumann, a câştigat în anul 2005 Premiul Nobel pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor economiei. Ce este teoria jocurilor Sergiu Hart s-a aflat, în această săptămână, la Timişoara pentru a participa la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate, organizată în premieră în capitala Banatului.

    Sergiu Hart s-a născut în anul 1949 la Bucureşti, însă la vârsta de 14 ani a plecat împreună cu familia în Israel. În urmă cu doi ani, s-a întors pentru prima dată în România de la plecarea din ţară, iar în această săptămână a vizitat ţara noastră pentru a doua oară. Cu toate acestea, Sergiu Hart nu a uitat limba română şi îşi aduce aminte cu drag de locurile în care a copilărit. „După 50 de ani de la plecarea din România, în 2014 m-am întors în ţară cu întreaga familie, am văzut casa în care am locuit şi am vizitat România. Primii ani de şcoală i-am făcut în România şi pot spune că şcoala de atunci a fost foarte bună”, îşi aminteşte Sergiu Hart.

    Românul şi-a continuat studiile la Ierusalim, iar după finalizarea doctoratului, a predat la Universitatea din Tel Aviv. Sergiu Hart a plecat în America în anul 1976, unde a predat în cadrul Departamentelor de Economie de la universităţile Stanford şi Harvard. În anul 1991 s-a reîntors în Israel. „Eu sunt matematician, fiind specializat pe teoria jocurilor. Teoria jocurilor te ajută să iei deciziile cele mai bune, să alegi bine, şi este bazată pe ideea de strategie.

    De exemplu, atunci când mergi la un restaurant, primeşti un meniu din care poţi să alegi ce-ţi doreşti. Problema apare în momentul în care un singur om ia deciziile în acel restaurant, decide ce preţuri să pună la preparate, ce să se servească. Atunci când ajunge să nu controleze ce se întâmplă, apar probleme, iar clientul, dacă nu este mulţumit, pleacă dincolo. Teoria jocurilor se ocupă cu analiza deciziilor în multiple situaţii posibile, pentru că fiecare om e special”, explică Sergiu Hart. Cele mai implicate descipline în teoria jocurilor sunt matematica şi economia, dar şi alte ştiinţe sociale şi comportamentale.

    Cititi mai multe pe www.pressalert.ro

     

  • Judoka Alex Bologa, complet nevăzător, obţine prima medalie pentru România la Jocurile Paralimpice 2016

    În meciul pentru bronz, Bologa l-a învins pe uruguayanul Henry Borges, prin ippon.

    Clujeanul Alex Bologa, care va împlini 21 de ani în luna noiembrie, este nevăzător şi practică judoul de şase ani, fiind antrenat de Geanina Andreica şi Tamas Gergely.

    Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro se desfăşoară în perioada 7 – 18 septembrie. 12 sportivi reprezintă România: Florentina Hriscu (aruncarea discului), Florin Cojoc (săritură în înălţime), Mihaela Lulea (para-canoe), Iulian Şerban (para-canoe), Eduard Carol Novak (ciclism), Olah Attila (ciclism), Alexandru Bologa (judo pentru nevăzători), Naomi Ciorap (înot), Samuel Ciorap, Octavian Ilina (înot), Makszin Dacian (tenis de masă) şi Bobi Simion (tenis de masă).