BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Revitalizare pe piaţa crypto: Preţul Bitcoin se îndreaptă din nou către 30.000 de dolari, după o creştere de 76% înregistrată în 2023, în timp ce investitorii reacţionează la cele mai recente turbulenţe din sectorul bancar al Statelor Unite

    Pieţele criptografice au crescut joi, investitorii reacţionând la cele mai recente semne de stres din sectorul bancar regional din SUA, asimilând decizia de politică monetară a Rezervei Federale, raportează Bloomberg.

    Bitcoin, cea mai puternică monedă digitală a crescut joi cu până la 2,6%, ajungând să fie tranzacţionată la 29.100 de dolari la ora 6:05 la Londra. Token-urile mai mici, inclusiv Ether, Cardano şi Solana, au înregistrat, de asemenea, o serie de câştiguri. În ultimele trei săptămâni, Bitcoin a depăşit periodic nivelul de 30.000 de dolari, înregistrând mai apoi o scădere, după un salt de 76% în acest an.

    PacWest Bancorp reprezintă cel mai recent motiv de îngrijorare a sectorului bancar din SUA, după prăbuşirea a trei creditori rivali cu sediul în California. Susţinătorii criptomonedelor sunt de părere că erodarea încrederii în moneda fiduciară întăreşte argumentele în favoarea Bitcoin. 

    De asemenea, investitorii au întărit pariurile privind reducerile dobânzilor Fed în cursul acestui an, după ce preşedintele Jerome Powell a dat de înţeles că ultima majorare a dobânzii băncii centrale ar putea marca finalul ciclului de majorare a ratelor. Înăsprirea condiţiilor de creditare şi riscurile reprezentate de sectorul imobiliar comercial alimentează aşteptările privind turbulenţele economice.

    „Ne aşteptăm să vedem o volatilitate semnificativ mai mare în lunile următoare, mai ales dacă vor mai exista replici în sectorul bancar regional din SUA sau preocupări legate de situaţia creditelor imobiliare comerciale”, a declarat Tommy Honan, şeful departamentului de analiză a pieţei de la bursa de criptomonede Swyftx.

    Bitcoin şi-a revenit parţial în 2023 în urma prăbuşirii criptografice de anul trecut, care a provocat un colaps pe piaţă, inclusiv cel al bursei FTX, şi a declanşat o acţiune de reglementare în SUA. 

  • Investitorii crypto s-au întors cu picioarele pe pământ: „Cum să cumperi aur” doboară recorduri în topul căutărilor Google pe măsură ce jucătorii din universul criptomonedelor s-au săturat de volatilitatea activelor digitale şi caută o opţiune mai sigură pentru banii lor

    Căutările pe Google pe subiecte precum „cum să cumperi aur” sau „cum să investeşti în aur” au atins un nivel record în aprilie, pe măsură ce tot mai mulţi investitori din industria cripto s-au săturat de volatilitatea monedelor digitale  şi caută să-şi mute banii în active sigure, scrie The Wall Street Journal.

    „Pentru o lungă perioadă de timp, m-am gândit: Aur şi argint? Asta e cam învechit, dar poate funcţiona. Sigur, nu o să devin bogat investind în aur, dar banii mei vor rămâne acolo atunci când vremurile devin incerte”, a declarat Mitch Day, un investitor în cripto.

    Loviţi de scăderile abrupte înregistrate de foarte multe criptomonede, unii investitori care au predicat în trecut despre independenţa industriei cripto faţă de bănci, au decis să facă un pas înapoi de la discursul lor şi să investească în aur.

     SPDR Gold Shares, unul dintre cele mai mari fonduri de aur din lume, a bifat o creştere de 20% în ultimele şase luni, în contexul în care tot mai mulţi investitori au început să se refugieze în lume activelor sigure.

    Spre comparaţie, Bitcoin a pierdut aproximativ jumătate din valoarea sa de la sfârşitul anului 2021, precum şi o mare parte din tot entuziasmul care se formase în jurul său.

    Prăbuşirea FTX a zdrobit şi mai mult efervescenţa şi a aruncat în aer promotori mari din industria cripto, precum Tom Brady, Kim Kardashian sau Shaquille O’Neal, care au promovat din greu „minunile” industriei, iar la final nu s-au ales cu aproape nimic.

    Firmele de criptomonede au cheltuit anul trecut peste 70 de milioane de dolari pentru a difuza reclame la Super Bowl. Anul acesta, nu a fost difuzată nici măcar una.

    Criptomonedele, prezentate de marii jucători din industrie ca fiind viitorul investiţiilor, au nevoie de foarte mult timp pentru a putea fi considerate o investiţie serioasă.

    Valoarea de piaţă actuală a tuturor criptomonedelor se ridică la aproximativ 1,2 trilioane de dolari, potrivit CoinMarketCap.

    Fiind unul dintre cele mai vechi active din lume, aurul are o valoare totală estimată la 14,5 trilioane de dolari, potrivit datelor grupului industrial World Gold Council.

    Mai mult, aurul are o istorie de mii de ani în spate şi este o activă care nu lipseşte din portofoliul investitorilor, fiind apreciat pentru stabilitatea sa şi acoperirea pe care o oferă împotriva inflaţiei.

    Investitorii ştiu că aurul nu „îi  va aduce pe Lună”, aşa cum spuneau marii promotori cripto, referindu-se la o ascensiune spectaculoasă a preţului pentru anumite criptomonede, dar totodată, ştiu că în vremuri tulburi aurul este răspunsul.

    Bitcoin şi aurul împart câteva calităţi comune: Ambele active sunt minate, niciuna dintre ele nu e prea prietenoasă cu portofelul, şi nu pot fi folosite pentru a-ţi face plinul la maşină, pentru a-ţi lua de mâncare sau a plăti pentru un film la cinema.

    „Cu toate acestea, când vorbeşti despre aur ştii că la finalul zilei îţi poţi ţine averea în mâini şi că nu reprezintă doar nişte cifre pe un ecran”, a mai spus Mitch Day.

     

  • Ce provocări şi ce oportunităţi aduce contextul economic şi geopolitic tumultuos pentru o bancă globală

    La început de 2023 mediul economic a fost puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare sau tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon. Iar companiile, care se finanţează pentru a face mai mult business, au început să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari astfel că îşi regândesc strategiile de afaceri, susţine Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală.

    Există câteva teme care sunt pe radarul tuturor, cum ar fi preţul energiei, inflaţia ridicată, realitatea post-Covid, războiul din Ucraina şi toate implicaţiile lor – acestea sunt conversaţii pe care oamenii le-au interiorizat deja şi pe care le vor continua în 2023”, a declarat Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală, întrebat despre provocările pe care le poate aduce anul 2023.

    Însă ceea ce vedem este că, în ciuda şocurilor războiului cuplate cu consecinţele Covid-19, economia se descurcă remarcabil de bine, completează Nanji, care coordonează în regiune 5 ţări din cluster (România, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Ungaria). Principalul motor al rezilienţei economice pare dorinţa guvernelor de a oferi un sprijin fără precedent, pandemia deschizând anterior calea pentru astfel de măsuri.

    Astfel, sectorul privat şi gospodăriile sunt într-o formă relativ bună, în ciuda inflaţiei şi a ratelor dobânzilor în creştere, spune Munir Nanji, care a avut un parcus interesant în cadrul gigantului bancar american Citi, el lucrând şi în România câţiva ani în perioada de început a băncii, în businessul de cash management. În perspectivă, există două scenarii la care ne putem uita, în opinia bancherului de la Citi. Scenariul de bază este că temperarea preţurilor la energie (observată din trimestrul al patrulea din 2022) duce la moderarea inflaţiei, stabilizarea sau reducerea ratelor de dobândă, limitând necesitatea măsurilor de sprijin guvernamental, în timp ce PIB-ul nominal crescut determină scăderea rapidă a deficitelor, iar măsurile temporare de sprijin sunt retrase treptat. ”Din perspectiva creditelor neperformante, nu ar exista o creştere semnificativă, în timp ce rezervele de capital ale companiilor ar fi stimulate ca urmare a scăderii dobânzii şi a reducerii marjelor de credit.”

    „Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres este o nevoie a clienţilor noştri în prezent. Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.”

    Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală

    Pe de altă parte, scenariul advers şi mai puţin probabil este că, după recentul platou, se produce din nou o creştere bruscă a preţurilor la energie, care alimentează o creştere a inflaţiei. În cele din urmă, aceasta se reflectă în economia reală prin contracţia PIB-ului, creşterea şomajului, creşterea numărului de companii care intră în incapacitate de plată. Contracţia PIB-ului real duce implicit la creşterea ponderii datoriilor în PIB, ceea ce, împreună cu deficitele în creştere, pune sub presiune ratingurile creditelor suverane, scăzând în consecinţă apetitul investitorilor pentru titlurile de stat. “Confruntându-se cu resurse limitate pentru finanţarea deficitelor, statele ar fi nevoite să retragă măsurile de sprijin, punând şi mai multă presiune asupra economiei reale. În acest scenariu, probabil creditele neperformante ar creşte considerabil, împreună cu scăderea rezervelor de capital şi creşterea în continuare a ratelor dobânzilor, determinând băncile să încetinească creditarea şi dăunând astfel economiei reale.

    Cu toate acestea, deoarece în ultimii câţiva ani am văzut mult mai multă solidaritate în UE, m-aş aştepta ca, în acest scenariu advers şi improbabil, să aibă loc un nou răspuns coordonat al UE, care să sprijine datoriile suverane, astfel încât guvernele să continue să susţină economia”, explică Munir Nanji. În general, nivelul creditelor neperformante este scăzut şi, în scenariul de bază, este puţin probabil să crească semnificativ; nivelurile de capital sunt încă robuste, în timp ce directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară menţine încrederea investitorilor şi a deponenţilor la un nivel ridicat în sectorul bancar, punctează bancherul de la Citi. Cea mai evidentă întrebare pe termen scurt este dacă inflaţia rămâne o ameninţare suficient de mare pentru a necesita o mai mare înăsprire a politicilor monetare. „Credem că nu, din cauza perspectivelor de creştere slabe, deşi băncile centrale vor rămâne precaute faţă de orice ar putea declanşa o accelerare.” O întrebare mai structurală este dacă o creştere puternică a exporturilor poate fi menţinută sau dacă o „recesiune comercială” în stilul anilor 2010 se instalează din nou. „Ne este greu să fim optimişti, deoarece protecţionismul şi reorganizarea lanţurilor de aprovizionare rămân teme importante în 2023 şi ulterior.” Apetitul pentru risc este probabil să rămână instabil în prima parte a anului 2023, susţine Munir Nanji. „Nivelurile scăzute ale apetitului pentru risc au afectat accesul economiilor emergente la pieţele internaţionale de capital în 2022, în special pentru cele cu un rating de credit mai scăzut. Vestea «bună» este că anul acesta nu vor exista prea multe economii emergente cu nevoi uriaşe de finanţare externă. Decalajele de finanţare externă care nu sunt acoperite de fluxurile de investiţii străine directe nu sunt extreme, în comparaţie cu normele istorice. Dar orice dependenţă de finanţare externă poate deschide o ţară către mişcările destabilizatoare ale valutei şi ale preţurilor activelor, aşa cum a descoperit Ungaria în octombrie, când a trebuit să-şi reevalueze promisiunea de a nu mai creşte ratele.” Creşterea ratelor dobânzii şi pieţele volatile i-au tulburat pe investitori în 2022, aminteşte bancherul de la Citi. „Noul mediu de rate ale dobânzii mai ridicate creează oportunităţi de creştere a veniturilor din managementul de portofoliu. Condiţiile dificile de piaţă au crescut preferinţa pentru lichiditate a investitorilor, totuşi frământările anului 2022 au creat, de asemenea, mai multe oportunităţi de investiţii. Ne aşteptăm ca ratele dobânzilor să atingă un vârf şi ca inflaţia să scadă în curând.” Economiile din Europa Centrală s-au confruntat cu un an 2022 dificil. Criza energetică de la sfârşitul verii anului 2021 s-a intensificat în urma invaziei ruseşti în Ucraina din 2022. Acest lucru a subminat redresarea post-Covid în unele economii mici din CEE. Ca urmare, creşterea PIB-ului în economiile CEE a încetinit în medie la sfârşitul anului 2022 din cauza impactului negativ al creşterii puternice a preţurilor de consum asupra venitului real al gospodăriilor, afirmă Munir Nanji. „Preţurile energiei au contribuit puternic nu numai la creşterea mai puternică a indicilor preţurilor de consum în regiunea CEE, dar au şi înrăutăţit balanţele externe şi interne. Acest lucru a determinat băncile centrale să crească substanţial dobânzile de politică monetară, pentru care ne aşteptăm la o medie de 6,6% în CE în 2023, după 4,9% cu un an mai devreme, urmate de 4,6% în 2024.” Intrând în detalii legate de riscul recesiunii în acest an, Munir Nanji spune că pe plan global, analiştii de la Citi evaluau la început de 2023 că probabilitatea unei recesiuni globale este de aproximativ 30%. Acest lucru contrastează cu evaluarea de 50% pe care au menţinut-o în a doua jumătate a anului trecut. La începutul anului 2023 s-a observat o tranziţie dinamică în economia globală. China şi-a abandonat strategia zero Covid, zona euro s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă, ceea ce a atenuat lovitura de la şocul gazelor, iar datele din SUA de la început de an au arătat o inflaţie mai scăzută şi o activitate economică încă solidă, spune el. „Deşi aceste evoluţii nu ne-au convins să creştem considerabil perspectiva noastră de referinţă pentru creşterea globală în acest an, despre care ne aşteptăm să scadă cu aproximativ 2%, ele au schimbat distribuţia riscurilor în jurul valorii de referinţă. Mai exact, creşterea globală ar putea încă să deraieze, dar acest lucru pare mai puţin probabil decât acum câteva luni.”

    CITI – grupul la nivel global

    1. Citi, gigantul american care gestionează active de circa 2 trilioane de dolari la nivel mondial, şi-a redefinit strategia în ultimii ani, a eficientizat şi restructurat businessul şi a decis să vândă diviziile de retail din mai multe ţări, inclusiv România.

    2. Citi este una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări. Banca Citi este prezentă în România de peste două decenii.

    În Europa, evoluţiile din zona euro din primele două luni au fost benigne şi au determinat Citi să revizuiască la început de an prognoza de creştere pentru 2023 la 0,6%, în creştere de la -0,4% la sfârşitul lunii noiembrie. „De o importanţă deosebită, regiunea s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă. Căldura a restrâns cererea de energie, iar vântul a permis ca energia generată de turbine să continue să crească. Un alt aspect pozitiv este că stocarea de gaz a rămas ridicată şi stabilă, în comparaţie cu iernile trecute.

    Drept urmare, preţurile la gaze au scăzut (deşi sunt încă ridicate dintr-o perspectivă istorică), iar probabilitatea unor întreruperi definitive în aprovizionarea cu energie în această iarnă pare mult mai mică.” În România, datele de la începutul anului indicau o încetinire a activităţii, cu unele sectoare care au o dinamică foarte bună. Producţia industrială indica o creştere moderată. “În ciuda unei încetiniri, datele din zona comerţului cu amănuntul prezintă o imagine mai încurajatoare pentru creşterea cererii interne. În mod similar, creşterea ocupării forţei de muncă rămâne pe un teritoriu pozitiv şi stabil. În acest context, ne aşteptăm ca în primul trimestru din 2023 creşterea trimestrială să rămână aproape de zero. Privind mai departe, aşteptările noastre privind o inflaţie mai scăzută, creşterea salariilor, creşterea fondurilor UE precum şi revenirea creşterii economice în Europa ne-au determinat să anticipăm o normalizare a activităţii în restul anului 2023 şi o creştere de 2% pentru întregul an”, prognozează reprezentantul Citi pentru economia României.

    Dar ce atitudine ar trebui să aibă băncile în perspectivă în acest context economic şi geopolitic tumultuos? „Băncile trebuie să fie prudente cu privire la apetitul pentru risc şi la distribuirea dividendelor, dar nu există niciun motiv de alarmă.” Dintr-un unghi uşor diferit, dacă ne gândim la implicaţii pentru România şi Citi, un lucru important de reţinut este costul capitalului, care este la un nivel maxim al ultimilor 40 de ani, ceea ce reprezintă un punct de inflexiune destul de dramatic, avertizează Munir Nanji. „În esenţă, companiile se finanţează pentru a face mai mult business, iar companiile private şi publice au început deja să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari.” Reprezentantul Citi aduce în discuţie un studiu din Europa, unde 30% dintre companiile din Europa, inclusiv România, văd astăzi un cost al capitalului mai mare decât costul investiţiilor. Deci, noile proiecte devin o provocare în condiţiile în care costurile de capital devin prea împovărătoare.

    Ca urmare a acestui fapt, în toate industriile, companiile vor trebui să-şi regândească strategiile de afaceri, spune el, susţinând că Citi are un rol important. „Deoarece Citi este prezentă pe atât de multe pieţe de atât de mulţi ani, când companiile au nevoie de consultanţă cu privire la cum să îşi schimbe modelul de afaceri, inclusiv gestionarea schimbărilor din lanţul de aprovizionare, transformarea digitală sau exporturile, suntem în poziţia ideală pentru a le sprijini în astfel de procese. Apoi, dacă aducem acest lucru în contextul României, sunt aici câteva industrii critice pe care Citi are capacitatea şi doreşte să le susţină, inclusiv sectorul energetic, agricultura sau IT. Cred cu adevărat că Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii săi, în timp ce aceştia se confruntă cu presiunile inflaţioniste, temerile de recesiune, provocările geopolitice şi destabilizarea lanţului de aprovizionare, intensificată şi mai mult de războiul din Ucraina.” Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres sunt o nevoie a clienţilor Citi în prezent, susţine Munir Nanji.

    „Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.” La început de 2023 mediul este puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntăcu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare şi tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, atenţionează el. „Gestionarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare continuă să fie o temă importantă pentru companii, unde Citi poate fi de ajutor. Având în vedere vulnerabilităţile din lanţurile de aprovizionare expuse de pandemie, multe firme se vor simţi obligate să revizuiască lecţiile pandemiei şi să facă ajustări în operaţiunile lor. Zonele de interes includ adoptarea de soluţii digitale şi de urmărire electronică a stocurilor şi logisticii, consolidarea parteneriatelor cu furnizorii şi alianţelor pe termen lung, modificarea strategiilor de gestionare a stocurilor pentru a păstra rezerve mai mari, în special pentru componentele critice sau simplificarea lanţurilor de aprovizionare şi aducerea lor aproape de casă.” În al doilea rând, sustenabilitatea (ESG) va rămâne o temă importantă, crede reprezentantul Citi. „Vedem tot mai multe corporaţii şi guverne sporindu-şi atenţia asupra tranziţiei către o dezvoltare durabilă. Mai mult de o treime dintre companiile care sunt listate pe bursele la nivel global, împreună cu ţările care reprezintă cea mai mare parte a economiei mondiale, au acum angajamente Net Zero, iar acest număr a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

    Astăzi, o emisiune de instrumente financiare ce are un element ESG beneficiază de o rată de suprasubscriere mai mare, iar aceasta este o schimbare pozitivă faţă de câţiva ani în urmă. O mare parte a creşterii ESG a fost determinată de componenta de mediu a ESG şi de răspunsurile la schimbările climatice, dar şi alte componente ale ESG, în special dimensiunea socială, au câştigat, de asemenea, proeminenţă.” Securitatea energetică şi accelerarea tranziţiei către o energie curată au devenit o prioritate ca urmare a războiului din Ucraina. Europa Centrală se află în fruntea crizei energetice actuale, având în vedere dependenţa sa de importurile şi infrastructura de combustibili fosili din Rusia, aminteşte Munir Nanji. „Volatilitatea fără precedent a preţurilor energiei a dus la presiune asupra lichidităţii companiilor din sectorul energetic. Sprijinul şi lichiditatea din sectorul bancar sunt esenţiale.

    Citi a jucat un rol major în a ajuta la stabilizarea sectorului energetic printr-o serie de soluţii inovatoare. Finanţăm şi facilităm o gamă largă de soluţii de mediu – de la energie regenerabilă şi tehnologie curată până la conservarea apei şi transport sustenabil. Urmărim îndeaproape oportunităţile care decurg din planul REPowerEU, care sprijină planificarea coordonată şi finanţarea infrastructurii transfrontaliere şi naţionale, precum şi proiectele şi reformele energetice.” În ceea ce priveşte obiectivele Citi în perspectivă, Munir Nanji spune că viziunea pentru Citi este ca banca să fie un partenerul bancar preeminent pentru instituţiile cu nevoi transfrontaliere.   

    „Continuăm să ne sprijinim clienţii în timp ce aceştia navighează într-un mediu macro şi geopolitic volatil. În 2022, perturbările persistente din lanţurile de aprovizionare, presiunile inflaţioniste istorice şi primul război din Europa din ultimele decenii au creat un mediu tumultuos pentru companii, pieţe financiare şi consumatori. Aşa cum am fost în timpul pandemiei, Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii noştri în această perioadă de incertitudine”. În România, Citi, sucursala locală a puternicului grup bancar american cu acelaşi nume, este axată în principal pe creditarea companiilor multinaţionale şi locale mari, a sectorului public şi pe commercial banking. Banca, aflată în apropierea topului celor mai mari 10 instituţii de credit de pe piaţa românească,  pe locul 11, cu active de peste 12 mld. lei în 2021 şi o cotă de piaţă de aproape 2%, a fost în ultimii ani printre cele mai profitabile bănci de pe piaţa locală. Un context economic tumultuos prezintă oportunităţi pentru o bancă globală precum Citi de a genera un impact pozitiv, concluzionează Munir Nanji. „Mentalitatea şi prezenţa noastră globală în aproape 100 de ţări ne poziţionează în mod unic pentru a ne ajuta clienţii şi comunităţile din întreaga lume deoarece avem o înţelegere aprofundată a reglementărilor locale, politicii, mediului de business şi condiţiilor economice. La nivel global, avem în portofoliul nostru peste 90% din companiile Fortune 500. Reţeaua noastră globală este din ce în ce mai relevantă pentru mai multe segmente de clienţi, inclusiv companii mijlocii, jucători digitali şi fintech-uri din noua economie, precum şi investitori instituţionali sau instituţii financiare.”

  • Ce spun investitorii străini despre afirmaţiile premierului Ciucă cum că marii contribuabili nu şi-au plătit datoriile: „Marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat. Taxe noi precum una pe cifra de afaceri vor alunga investitorii”

    Marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat, iar taxe precum una pe cifra de afaceri vor alunga investitorii, au transmis, la solicitarea ZF, Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizaţie care reuneşte unele dintre cele mai mari companii din România.

    Precizările vin în contextul în care premierul PNL Nicolae Ciucă a spus săptămâna aceasta că marii contribuabili nu şi-au plătit datoriile la bugetul de stat şi astfel s-a generat o gaură în veniturile statului, care au crescut mult mai slab decât aşteptările. Întrebaţi dacă declaraţia premierului ar putea să însemne şi pregătirea terenului pentru o taxă pe companiile mari, FIC, prin preşedintele Cristian Secoşan, a transmis că în acest moment nu are informaţii clare asupra unei decizii a guvernului în acest sens.

    Mesajul integral al Consiliului Investitorilor Străini (FIC)

    Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a subliniat întotdeauna că pentru investitori este vital să existe predictibilitate şi transparenţă din punct de vedere legislativ şi fiscal. Membrii FIC susţin abordarea strategică, pe termen mediu şi lung a domeniilor cheie, aşa cum este cazul şi regimului fiscal, care trebuie analizat din perspectiva rezultatelor înregistrate la nivelul colectării şi contribuţiei la bugetul de stat, dar şi a dezvoltării economice şi identificarea acelor elemente care trebuie ajustate şi a soluţiilor durabile pentru statul român, companii şi cetăţeni. În special, în contextul macroeconomic dificil marcat de efectele celor mai recente crize (pandemie, piaţa energiei, inflaţie, etc) este importantă identificarea măsurilor pentru redresare, ce vor asigura un echilibru economic şi social fără să producă dezechilibre mai mari pe termen mediu.

    La momentul actual nu avem informaţii clare asupra unei decizii a Guvernului de a introduce o astfel de taxă, însă aşa cum am discutat cu autorităţile suntem pregătiţi de a analiza împreună situaţia actuală a contribuţiilor din partea companiilor mari.

    În cadrul FIC, analizăm periodic contribuţia membrilor noştri la bugetul de stat, dar şi la nivel de societate (nivelul salariilor). Astfel, cel mai recent studiu privind taxele plătite de membrii FIC publicat în 2022 confirmă că marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat: doar o parte dintre membrii FIC, 44 de entităţi au făcut plăţi de peste 11,3 mld. RON către bugetul României, mai mult de jumătate reprezentând contribuţiile sociale şi impozitul pe profit în anul 2019. În acelaşi timp, doar taxele celor 44 de companii analizate însumează 23% din veniturile fiscale în 2019 şi respectiv 24% în 2020.

    Taxele plătite 44 de companii membre FIC analizate reprezintă 29% din totalul cifrei de afaceri a acestora, spre deosebire de rezultatele obţinute la nivelul întregii economii – unde veniturile fiscale raportate la cifra de afaceri din economie reprezintă doar 10%. În prezent lucrăm la o actualizare a acestui studiu cu datele aferente anului 2022.

    Totodată, am analizat succint şi impactul unei posibile taxe de 1% pe cifra de afaceri asupra membrilor FIC, iar 16,4% dintre companiile FIC ar fi supuse unor pierderi masive, taxa reprezentând întreg profitul companiei. Analizând toţi membrii FIC impactaţi, cota efectivă de impunere poate ajunge la aproximativ 65-68%. În cazul unui astfel de scenariu nu doar companiile vor avea de pierdut, ci şi statul român în raport cu celelalte ţări din punct de vedere competitiv, aceasta fiind o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate.

    Prin impunerea unei astfel de măsuri, companiile pot migra unele activităţi în alte ţări din UE, fapt ce contribuie la slăbirea potenţialului de creştere al economiei. Menţionăm că aspectele detaliate sunt rezultate în urma datelor publice şi informaţiilor primite până la acest moment, iar pentru a avea o analiză completă a impactului sunt necesare mai multe detalii asupra mecanismului şi criteriilor de aplicare.

    Considerăm că deciziile autorităţilor de a introduce orice măsură fiscală trebuie să aibă la bază o analiză detaliată şi transparentă, consultări ample cu mediul de afaceri şi un calendar de implementare care să asigure predictibilitate şi posibilitatea de ajustare a activităţii.

     

  • Bursă. Iohannis îi bucură pe investitorii Petrom după ce a trimis la reexaminare legea care taxa compania. Acţiunile urcă

     

    Cu 1,4% se apreciau marţi după-amiază acţiunile OMV Petrom (SNP), într-o şedinţă în care au dominat clasa­mentul celor mai lichide acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti, o continuare a tendinţei pozitive începute săptămâna trecută, când preşedintele Klaus Iohannis a decis să retrimită spre reexaminare legea care ar urma să taxeze compania cu circa 1 mld. euro.

    „Decizia preşedintelui a apărut, ca ştire, în ziua de joi, când piaţa era deschisă. La acel moment, trendul negativ al preţului acţiunii SNP, început cu ziua ante­rioară, s-a schimbat, determinând o închidere uşor pozi­tivă. În şedinţa de marţi, preţul acţiunii SNP şi-a conti­nuat creşterea, înregistrând un plus de peste 1%“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest.

  • Profil de investitor: Cum poţi să faci trecerea de la investiţiile pasive la investiţiile active?

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

    Investiţia în fonduri mutuale şi ETF-uri poate fi considerată o modalitate la îndemână de a intra în contact, cu riscuri cât mai mici, cu mediul investiţional. De aici, posibilităţile şi oportunităţile sunt incalculabile. Lui Dragoş Bărbulescu i-a cumpărat tatăl unităţi de fond de când avea 10 ani şi asta i-a deschis apetitul pentru investiţii. La 21 de ani, cât are astăzi, a trecut la ETF-uri, se gândeşte să cumpere metale preţioase şi analizează acţiuni.

    „Experienţa mea de investitor începe în copilărie, în jurul vârstei de 10 ani, când tatăl meu a început să pună bani deoparte într-un fond de investiţii, care s-au acumulat de-a lungul anilor. La 16 ani am descoperit că am o sumă strânsă acolo şi, odată cu asta, am început să dezvolt o pasiune”, a povestit Dragoş Bărbulescu, student în vârstă de 21 de ani, în cadrul unei emisiuni ZF Deschiderea de astăzi.

    Dacă tatăl său i-a deschis calea pieţei de capital printr-o investiţie pasivă, Dragoş a luat decizia de a investi activ după ce a citit primele cărţi despre investiţii pe care le consideră importante, cum ar fi „A Random Walk Through Wall Street” a economistului Burton Gordon Malkiel.

    „Acestea m-au făcut să realizez toate beneficiile ce vin odată cu economisirea şi investirea banilor”, spune el. Prin intermediul unui broker internaţional, a deschis o poziţie de 100 de dolari pe un ETF numit ESPO – VanEck Video Gaming and eSports, investiţie care i-a fost inspirată probabil şi de pasiunea lui pentru jocuri video şi sport.

    „Încă de mic mi-au plăcut jocurile video, de orice fel. Cât despre sport, sunt de părere că un corp sănătos şi o activitate fizică menţinută nu aduc decât beneficii şi o continuă bunăstare”, explică el.

    Dragoş Bărbulescu a absolvit Colegiul Economic Virgil Madgearu şi este student la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (FABBV) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti în limba engleză. De un an face parte din Econosofia, o comunitate de studenţi pasionaţi de investiţii şi macroeconomie, care se poate lăuda cu organizarea în 2022 a celei mai mari şcoli de investiţii gratuită din România – Investment School. După ce în timpul facultăţii s-a angajat ca retail sales dealer într-o bancă locală, Dragoş a început să investească o parte din salariul câştigat.

    La momentul actual, investeşte activ în ETF-ul ESPO, care are o alocare predominant în SUA (circa 42%), dar şi deţineri în Japonia (20%) şi China (17%). Totodată, investeşte pasiv în fondul mutual local BT Index Romania ROTX, creat de Bursa de Valori Bucureşti în colaborare cu Bursa de la Viena şi care replică structura indicelui bursier ROTX (Romanian Traded Index).

     

     

    „Portofoliul meu este alcătuit din aproximativ 60% unităţi de fond BT Index Romania ROTX şi 40% unităţi din ETF-ul ESPO. Sectoarele predominante pentru ETF sunt Technology şi Consumer Cyclicals, iar Tencent Holdings, NVIDIA, AMD, Nintendo şi Electronic Arts se află în top 10 al componenţilor. Pentru fondul de investiţii, sectorul predominant este cel financiar”, adaugă investitorul.

    L-am întrebat pe Dragoş cum au fost pentru el primii paşi în lumea investiţiilor, având în vedere că începutul carierei lui de investitor a însemnat şi debutul pandemiei de COVID-19.

    Dragoş Bărbulescu, 21 de ani

    PROFESIE: viitor economist

    OCUPAŢIE: retail sales dealer, student

    INVESTEŞTE: pentru propria libertate financiară

    Datorită cunoştinţelor acumulate, spune că a reuşit să vadă criza de sănătate mai mult ca o oportunitate de a intra în piaţă la un preţ foarte avantajos. Nu a adoptat o strategie anume, dar a avut mereu o atitudine obiectivă şi un portofoliu diversificat, atât prin instrumentele deţinute, cât şi prin alocarea sectorială.

    „Nu am simţit niciodată dorinţa de a părăsi ringul bursier. Cărţile şi scurta mea experienţă profesională m-au învăţat deja că perioadele de nesiguranţă şi volatilitate în piaţă sunt normale, vin şi trec. Cât timp menţin un portofoliu diversificat, cu deţineri în care am încredere, nu voi fi nesigur pe mine”, continuă Dragoş.

    În plus, mi-a spus că înainte de toate a citit cu mare atenţie contractele de investiţii pe care le-a semnat cu cele două instituţii financiare cu care lucrează – brokerii. Investiţia pasivă este realizată printr-un plan de subscriere lunar automat la BT Capital Partners, iar investiţia activă are loc printr-un cont în valută la International Brokers, o dată sau de două ori pe lună. Una peste alta, procesul de investire i s-a părut „de la început unul relativ simplu”.

    Momentan, pentru Dragoş investiţiile sunt o pasiune, mai ales că are o strategie predominant pasivă, însă investirea activă îi surâde destul de mult, astfel că are în plan să se implice mai mult. Recunoaşte că are un job care nu doar că îi permite, ba chiar îl încurajează să fie în permanenţă la curent cu toate ştirile despre lumea investiţională şi economie.

    „Ţinând cont că investesc pasiv de la o vârstă fragedă şi activ doar de câţiva ani, nu pot spune că am marcat pierderi semnificative până acum. Totuşi, situaţiile inevitabile în care voi marca pierderi le voi considera lecţii valoroase şi nu le voi lăsa să mă descurajeze. Personal, investesc deoarece ştiu că dacă sunt consecvent, calculat şi cumpătat, pot avea libertatea financiară pe care mi-o doresc”, mai spune el.

    Aşteptările investitorului de la o acţiune sau de la un ETF sunt obţinerea unui randament satisfăcător şi în concordanţă cu gradul de risc asociat companiei sau companiilor din portofoliul fondului. Din păcate, anul 2022 nu i-a adus un randament pozitiv lui Dragoş, dar rămâne optimist. Aşa cum deja a subliniat, „perioadele de nesiguranţă şi volatilitate în piaţă sunt normale, vin şi trec”. Având în vedere contextul macroeconomic din 2023, randamentul acestui an este unul decent, aproximativ 5% pentru ETF şi circa 3% în cazul fondului.

    „Criteriul meu principal de alegere este credinţa mea în evoluţia pozitivă a sectorului din care face parte compania. Cred strict în analiza fundamentală, deoarece s-a dovedit de nenumărate ori că aduce o perspectivă atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, comparativ cu analiza tehnică”, spune Dragoş.

    Investitorii mai… pătimaşi, dar şi cei care evoluează şi vor să aplice mai multe în investiţii ar putea ajunge să considere cumpărarea de unităţi de fonduri mutuale plictisitoare de la un punct încolo, având în vedere gradul mic de implicare sau nivelul mai scăzut de risc şi, implicit, al randamentului potenţial.

    Este însă o modalitate la îndemână pentru oricine de a intra în piaţa de capital, considerând că investiţia într-un fond reprezintă în aceeaşi măsură o formă de economisire, prin caracterul de recurenţă, iar administrarea fondului este făcută de un specialist. Ca şi Dragoş, mulţi investitori vor să ajungă cât mai activi pe măsură ce acumulează experienţă.

    „În ultimele luni am rămas cu aceeaşi strategie predominant pasivă pe care o am de ceva timp. Mizez în continuare pe faptul că diversificarea ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru un investitor pe termen lung. Prin urmare, doresc să adaug un nou tip de instrument financiar în portofoliu anul acesta, anume un metal preţios precum argintul sau aurul”, afirmă tânărul investitor.

    Dragoş remarcă faptul că toate cărţile de investiţii ne învaţă că decizia de a investi de la o vârstă cât mai mică este una dintre cele mai bune pe care le poate lua o persoană. Spune că orice moment poate fi potrivit pentru a începe să investim şi că anii în care amânăm acest pas pot doar să facă diferenţa la pensie.

    „Unui investitor începător i-aş recomanda să deschidă prima poziţie pe un instrument şi o companie de care este interesat şi despre care îi va face plăcere să afle din ce în ce mai multe”, conchide Dragoş Bărbulescu.  

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Un fond mutual reprezintă un vehicul investiţional care foloseşte resurse financiare ale mai multor investitori pentru a cumpăra sau vinde acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat şi alte valori mobiliare. Investiţia într-un fond mutual se face prin cumpărarea de unităţi de fond, echivalentul acţiunilor în cazul companiilor.

    Totuşi, spre deosebire de acţiuni, care sunt emise într-un număr fix şi doar în cazul anumitor operaţiuni este diminuat sau majorat, unităţile de fond se emit în mod continuu şi pot fi răscumpărate oricând. Valoarea unei unităţi de fond se calculează zilnic ca raport între valoarea netă a activelor fondului şi numărul de unităţi de fond emise. Investitorii în fonduri mutuale câştigă când investiţiile fondului cresc, adică atunci când fondul primeşte dividende de la companiile din portofoliu sau dobânzi de la titluri de stat şi atunci când acţiunile companiilor cresc.

    Un fond mutual este gestionat de un administrator de investiţii. Există mai multe tipuri de fonduri mutuale, clasificate în funcţie de activele în care investesc predominant – de obligaţiuni, diversificate, de acţiuni, monetare, etc. – sau care se concentrează pe anumite sectoare sau particularităţi – fonduri cu componentă ESG, fonduri axate pe sectorul energiei etc.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Fonduri Mutuale 

     

    BT Index Romania ROTX este un fond de acţiuni administrat pasiv din portofoliul BT Asset Management, divizia de investiţii a Grupului Banca Transilvania. Minimum 85% dintre activele fondului reproduc structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index), însă pot fi realizate plasamente şi în instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, depozitele bancare sau instrumentele monetare, în proporţie de maximum 15%.

    În prezent, portofoliul BT Index Romania ROTX este compus în principal din acţiuni tranzacţionate (89,99%), dar şi din depozite bancare (9,22%) şi disponibil la vedere (0,81%). Perioada de investiţie în fond recomandată de administrator este de minimum cinci ani. BT Index Romania ROTX are active nete sub administrare de 232,7 milioane de lei, 9,9 milioane de unităţi de fond în circulaţie şi un număr de

    8.269 de investitori. De la începutul acestui an, fondul are un randament de 3,5%, care vine după un minus de 1,17% în 2022. În ultimii trei ani, randamentul este de 2%.

     

    Fondul are un indicator sintetic de risc (ISR) mediu, 4 din 7, acesta fiind o măsură a riscului de pierdere a sumei investite şi având la bază calcule statistice estimative privind pierderile potenţiale. Indicatorul ISR este calculat pe baza volatilităţii fondului, dar nu surprinde în totalitate riscurile semnificative.

    „Se potriveşte investitorilor dinamici, cunoscători ai pieţei de capital (obiectivul fondului este creşterea valorii capitalului investit în vederea obţinerii unei rentabilităţi ridicate, superioare ratei inflaţiei)”, se arată pe site-ul BT AM.

     

    Investitorilor care vor să cumpere unităţi ale fondului BT Index Romania ROTX nu li se percepe comision la cumpărare şi nici la răscumpărare dacă perioada de deţinere este de peste trei ani. Pentru sumele răscumpărate aferente unităţilor de fond care nu au depăşit perioada de deţinere de 360 de zile, se aplică un comision de 4%. De asemenea, este aplicat un comision de administrare de fond, luat în considerare la calculul valorii unităţii de fond, de 0,15% pe lună din media activelor nete în administrare.

    BT Asset Management este una dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor din România, cu active nete de 3,7 miliarde de lei şi 21,1% cotă de piaţă (OPCVM – Organism de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    „Chiar dacă fondurile cu risc redus au volume şi există interes pentru ele, randamentele se vor face şi în 2023 din zona de acţiuni şi acumulare de risc, raportându-ne la companiile care aduc în continuare dividende.”

    Aurel Bernat, CEO al BT Asset Management

     

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Fonduri mutuale

     

    BT Index Romania ROTX

    BT Index Romania ROTX este un fond de acţiuni administrat pasiv din portofoliul BT Asset Management, divizia de investiţii a Grupului Banca Transilvania. Minimum 85% dintre activele fondului reproduc structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index), însă pot fi realizate plasamente şi în instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, depozitele bancare sau instrumentele monetare, în proporţie de maximum 15%. În prezent, portofoliul BT Index Romania ROTX este compus în principal din acţiuni tranzacţionate (89,99%), dar şi din depozite bancare (9,22%) şi disponibil la vedere (0,81%). Perioada de investiţie în fond recomandată de administrator este de minimum cinci ani.

    BT Index Romania ROTX are active nete sub administrare de 232,7 milioane de lei, 9,9 milioane de unităţi de fond în circulaţie şi un număr de
    8.269 de investitori. De la începutul acestui an, fondul are un randament de 3,5%, care vine după un minus de 1,17% în 2022. În ultimii trei ani, randamentul este de 2%. Fondul are un indicator sintetic de risc (ISR) mediu, 4 din 7, acesta fiind o măsură a riscului de pierdere a sumei investite şi având la bază calcule statistice estimative privind pierderile potenţiale. Indicatorul ISR este calculat pe baza volatilităţii fondului, dar nu surprinde în totalitate riscurile semnificative. „Se potriveşte investitorilor dinamici, cunoscători ai pieţei de capital (obiectivul fondului este creşterea valorii capitalului investit în vederea obţinerii unei rentabilităţi ridicate, superioare ratei inflaţiei)”, se arată pe site-ul BT AM. Investitorilor care vor să cumpere unităţi ale fondului BT Index Romania ROTX nu li se percepe comision la cumpărare şi nici la răscumpărare dacă perioada de deţinere este de peste trei ani. Pentru sumele răscumpărate aferente unităţilor de fond care nu au depăşit perioada de deţinere de 360 de zile, se aplică un comision de 4%. De asemenea, este aplicat un comision de administrare de fond, luat în considerare la calculul valorii unităţii de fond, de 0,15% pe lună din media activelor nete în administrare. BT Asset Management este una dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor din România, cu active nete de 3,7 miliarde de lei şi 21,1% cotă de piaţă (OPCVM – Organism de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Semnal mare de alarmă: Industria de IT a rămas fără bani şi bate la uşile arabilor. Criza de lichidităţi determină marii investitori din Silicon Valley să se orienteze către fondurile suverane din Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite

    Investitorii din Silicon Valley vizitează Orientul Mijlociu, încercând să stabilească legături pe termen lung cu fondurile suverane de investiţii în timpul celei mai grave crize de finanţare pentru firmele de capital de risc din ultimul deceniu, raportează Financial Times.

    Fonduri de capital de risc de top din domeniul tehnologiei, precum Andreessen Horowitz, Tiger Global şi IVP, au trimis echipe de directori în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar în ultimele săptămâni, potrivit unor persoane direct implicate în subiect.

    Aceste vizite au loc după ce finanţatorii lor tradiţionali din America de Nord şi Europa se confruntă cu o recesiune economică care i-a forţat să limiteze investiţiile private.

    La rândul lor, fondurile de capital de risc sunt încurajate să vină în regiune, în timp ce oficialii din Golf încearcă să îşi diversifice economia în afara petrolului, investind în sectoare tehnologice în vogă, cum ar fi inteligenţa artificială.

    Acest lucru a însemnat, de asemenea, că unele fonduri de capital de risc au revenit discret asupra deciziilor anterioare de a refuza contactul cu Arabia Saudită din cauza preocupărilor legate de situaţia drepturilor omului, în urma asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

    „Am venit la San Francisco în căutare de noi parteneriate în 2017. Acum toată lumea vine la [noi]”, a declarat Ibrahim Ajami, şeful departamentului Ventures de la Mubadala Capital, o ramură de 6 miliarde de dolari a fondului suveran de investiţii de 284 de miliarde de dolari din Abu Dhabi.

    Financial Times a intervievat mai multe fonduri de capital de risc din Silicon Valley care administrează zeci de miliarde de dolari, precum şi o serie de consilieri şi bancheri din regiune. Aceştia descriu posibilitatea unor noi legături între fondurile de risc din SUA şi banii din Orientul Mijlociu.

    Un grup de directori din Silicon Valley a primit o invitaţie personală din partea biroului lui Yasir al-Rumayyan, guvernatorul PIF, fondul suveran de investiţii saudit în valoare de 620 de miliarde de dolari, la Marele Premiu de Formula 1 al Arabiei Saudite de luna trecută, care a avut loc la Jeddah.

    Printre participanţi s-a aflat şi cofondatorul Andreessen Horowitz, Ben Horowitz – a doua călătorie a acestuia în Arabia Saudită în mai puţin de şase luni. 

    Sanabil, braţul de risc al PIF, a dezvăluit recent parteneriatele sale cu aproape 40 de firme de risc din SUA, printre care Andreessen Horowitz, Coatue Management, Craft Ventures a lui David Sacks, Insight Partners şi 9Yards Capital, unde fostul cancelar britanic George Osborne este partener manager. Sumele investite în aceste firme nu au fost dezvăluite.

    Horowitz, a cărui firmă cu sediul în San Francisco a strâns anul trecut puţin peste 14 miliarde de dolari, a devenit un susţinător vocal al interesului saudit pentru inovaţia tehnologică.

    În octombrie, el a luat cuvântul la conferinţa Davos de la Riyadh şi a luat prânzul cu prinţesa Reema bint Bandar al-Saud, ambasadorul saudit în SUA. La o conferinţă organizată de PIF luna trecută la Miami, el a lăudat regatul ca fiind o „ţară de start-up-uri” şi l-a comparat pe prinţul său moştenitor, Mohammed bin Salman, cu un prolific fondator de companie.

    Cu un an în urmă, călătoriile lui Horowitz în Arabia Saudită ar fi fost o anomalie în rândul companiilor de capital de risc, dornice să evite situaţia morală dificilă în care se află statele cu un istoric slab în ceea ce priveşte drepturile omului. Acum, Golful, care s-a bucurat anul trecut de un câştig neaşteptat din afacerile cu petrol, este plin de investitori americani în start-up-uri, potrivit mai multor persoane care au vizitat zona în acest an.

    Dorinţa companiilor americane de a se alia cu investitorii arabi a generat un val sever de critici. Partenerul Founders Fund, Keith Rabois, care a declarat în 2018 că Silicon Valley a dat dovadă de ipocrizie pentru că a acceptat bani saudiţi, a spus: „Nu îmi schimb valorile şi principiile pentru că un mediu de finanţare este dificil”.

    Dar fondatorul Lead Edge, Mitchell Green, care a făcut investiţii de risc în Alibaba şi Uber, a declarat că şi-a petrecut ultimele săptămâni „construind relaţii pe termen lung” cu investitorii şi companiile din Golf. „Credem că va deveni o zonă din ce în ce mai importantă a lumii în următorul deceniu. Situaţia actuală ne aminteşte de faptul că şi în trecut am procedat la fel, când am mers în China pentru finanţări în 2003″.

    Pentru unii investitori, greutăţile financiare din prezent generează o dezbatere morală delicată. „Statele Unite cumpără petrol de la saudiţi, noi le vindem drone, unde tragem linia?”, a declarat un investitor de capital de risc, care a recunoscut că a trecut de la a nu accepta niciodată bani saudiţi la o mai mare deschidere faţă de aceştia, pe măsură ce strângerea de fonduri s-a epuizat.

    Pentru alţii, în special pentru cei care controlează fonduri mai mici şi care, prin urmare, au putut încă să apeleze la fondurile de pensii şi de dotare occidentale, problema este mai mult clară.

    „Sunt în Valley de 20 de ani şi sunt din ce în ce mai dezamăgit de modul în care ne comportăm”, a declarat un bancher senior care se ocupă de tranzacţii pentru firme de risc. „Dacă eşti cu adevărat bun în ceea ce faci, du-te în Norvegia [pentru a strânge fonduri]”.

  • Revenire spectaculoasă pe piaţa criptomonedelor: Bitcoin depăşeşte pragul de 30.000 de dolari pentru prima dată din iunie 2022

    Bitcoin a depăşit valoarea de 30.000 de dolari per unitate pentru prima dată din iunie 2022, creştere susţinută de avântul unor politici monetare mai uşoare care au făcut ca criptomonedele să aibă performanţe deosebite în acest an, scrie Bloomberg.

    Bitcoin este acum în creştere cu 82% de la 31 decembrie, depăşind cu uşurinţă câştigul de 19% al indicelui tehnologic Nasdaq 100. Aurul, un alt favorit al investitorilor în acest an, a urcat cu 9,6%. Ascensiunea rapidă a criptomonedelor a făcut ca Bitcoin să se înalţe dincolo de poziţia înregistrată când fondul de acoperire Three Arrows Capital a suferit o implozie vara trecută – totuşi, criptomoneda rămâne cu peste 50% sub maximul său istoric din noiembrie 2021.

    La baza revenirii parţiale a Bitcoin se află aşteptările legate de criza bancară din SUA, specialiştii fiind de părere că situaţia în cauză va forţa Rezerva Federală să facă o pauză în ceea ce priveşte creşterea ratelor. Acest lucru a stimulat opinia printre susţinătorii Bitcoin că moneda are de câştigat de pe urma ratelor reale mai mici ale dobânzilor, aspect care oferă un adăpost împotriva turbulenţelor din finanţele tradiţionale.

    „Acest raliu poate fi, în parte, determinat de sentimentul că majorările ratelor pot fi spre final. Unii investitori sunt atraşi de cripto pentru că reprezintă un activ aflat în afara sistemului bancar şi financiar tradiţional”, a declarat Bradley Duke, co-director executiv al furnizorului de produse tranzacţionate la bursă de criptomonede ETC Group.

    “Atingerea pragului de 30k este deosebit de importantă atât din motive tehnice, cât şi fundamentale”, a declarat Mati Greenspan, directorul executiv al Quantum Economics. „Rezistenţa s-a acumulat timp de trei săptămâni la rând şi acum a fost în sfârşit spartă”.

    Atingerea pragului de 30.000 de dolari vine după o aşa-numită comprimare a benzii Bollinger, care a dus la scăderea volatilităţii istorice la cel mai mic nivel din ianuarie. Comprimarea de atunci a impulsionat brusc Bitcoinul, situaţie asemănătoare cu breakout-ul ascendent de marţi. Traderii care urmăresc modelele tehnice ar putea acum să aprecieze zona de 30.800 de dolari ca pe un prim obiectiv potenţial, urmat de 31.200 de dolari.

    Depăşirea acestor niveluri ar duce Bitcoin aproape de un alt prag important din punct de vedere psihologic: ştergerea tuturor pierderilor generate de tumultoasa desfacere a monedei TerraUSD la începutul lunii mai a anului trecut. Acel eveniment a pregătit terenul pentru o cădere profundă a pieţei şi pentru dispariţia unora dintre cele mai cunoscute nume din domeniul criptografic, de la 3AC până la creditorul Celsius Network şi bursa FTX.

     

  • Purcari vrea să împartă 22 mil. lei cu investitorii. Randamentul divindendelor ajunge la 6%

    Producătorul de vinuri Purcari (WINE), companie ale cărei acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, vrea să distribuie investitorilor un dividend de 0,55 lei pe acţiune şi cheamă astfel acţionarii pe 26 mai 2023 pentru a aproba acest lucru. Pe baza preţurilor de tranzacţionare de miercuri, de 9,19 lei pe unitate, randamentul dividendelor este de 6%. Circa 22 mil. lei ar urma să meargă către investitori dacă propunerea va fi votată de acţionari.

    “Consiliul de Administraţie al Purcari Wineries Public Company a decis astăzi să propună, către următoarea Adunare Generală Anuală a Acţionarilor, o rezoluţie prin care să se plătească dividende în mărime de 0,55 lei pentru fiecare acţiune ordinară deţinută, inclusiv şi următoarele dăţi: ex-date: 28.07.2023; data de înregistrare: 31.07.2023; data de plată: pe sau aproximativ pe 18.08.2023; Propunerea va fi înaintată spre aprobare Adunării Generale Anuale a Acţionarilor din 26 mai 2023”, se arată într-o notificare publicată de emitent la BVB.

    Purcari are 370 mil. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile au minus 21% pe o bursă în scădere cu 4%. Compania a avut în 2022 venituri de 302 mil. lei, faţă de 248 mil. lei în anul precedent, şi un profit net de 57 mil. lei, comparativ cu 51,15 mil. lei.​