Tag: INS

  • INS: Aproape 30.000 de autorizaţii de construire pentru locuinţe acordate în primele 7 luni din 2018

    Creşteri s-au înregistrat în aproape toate regiunile de dezvoltare: Vest (+412 autorizaţii), Sud-Muntenia (+411), Sud-Vest Oltenia (+385), Bucureşti-Ilfov (+252), Nord-Vest (+149), Centru (+114) şi Sud-Est (+73). O scădere a fost în regiunea de dezvoltare Nord-Est (-36 autorizaţii).

    „În luna iulie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+148 autorizaţii), creştere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+150 autorizaţii), Sud-Muntenia (+59), Nord-Vest (+54) şi Nord-Est (+33). Scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-104 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-17), Centru (-14) şi Sud-Est (-13)”, se mai scrie în comunicatul de presă al INS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DECLIN demografic accentuat: România a pierdut anul trecut 120.000 de locuitori

    Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,1%). Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 116,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0 14 ani ajungând la 513 mii persoane (3,5 milioane faţă de 3,03 milioane de persoane), în creştere faţă de 439 mii persoane la 1 ianuarie 2017.

    Institutul Naţional de Statistică (INS) arată în datele centralizate că raportul de dependenţă demografică a crescut de la 50,1 la 50,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.

    Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (-53.381 persoane). La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,4 milioane de persoane, în scădere cu 0,3% faţă 1 ianuarie 2017. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2018 a fost de 9,9 milioane, în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Numărul locurilor de muncă vacante a crescut, în trimestrul II 2018, la 61.400

    „În trimestrul II 2018, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,25%, în creştere cu 0,05 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,08 puncte procentuale”, arată un comunicat al INS.

    Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,88%), în administraţia publică (2,59%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,05%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17,5 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,46%.

    Sectorul bugetar a însumat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7.100 de locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.900 de locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.700 mii locuri vacante în învăţământ.

    La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,14%, respectiv 70 de posturi).

    Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de transport şi depozitare (+0,25 puncte procentuale), urmate de cele din industria prelucrătoare (+0,2 puncte procentuale).

    În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante s-au observat creşteri mai relevante ale indicatorului în aceleaşi activităţi economice, astfel: +2.400 locuri vacante în industria prelucrătoare, respectiv +700 în transport şi depozitare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Cererea pentru transporturi aeriene va creşte accentuat în trimestrul III, tarifele vor scădea

    Pe aceeaşi tendinţă se vor afla şi următoarele tipuri de activităţi: ale agenţiilor turistice şi ale tuor-operatorilor (sold conjunctural +65%) şi transporturile pe apă (sold conjunctural +53%), în timp ce pentru activităţile de spectacole, culturale şi recreative, estimarea cererii de servicii este de scădere accentuată (sold conjunctural -47%).

    Conform estimărilor din luna iulie 2018, per total, cererea de servicii (cifra de afaceri) va creşte moderat (sold conjunctural +9%) în trimestrul III al acestui an, faţă de trimestrul II.

    De asemenea, conform opiniei managerilor, în aceeaşi perioadă, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor din servicii vor avea o tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +2%), o creştere moderată a preţurilor fiind estimată pentru grupa de mărime a întrepriderilor cu 50-249 de salariaţi (sold conjunctural +6%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul afacerilor din semestrul I e dominat de servicii şi comerţ, doar 4 sectoare pe minus

    Aşezate în ordine descrescătoare, evoluţiile cifrelor de afaceri raportate de Institutul Naţional de Statistică – INS – pentru perioada ianuarie-iunie 2018 arată maxime de +56% în activităţile de servicii anexe extracţiei, de +35,9% în transporturile aeriene şi de +35,4% în serviciile informatice.

    Urmează un grup de 7 domenii cu creşteri de peste 20% – în ordine: repararea de maşini şi instalaţii, comerţul angro cu produse agricole şi animale vii, cocseriile şi rafinăriile, industria chimică, comerţul cu motociclete, comerţul online şi serviciile-suport pentru întreprinderi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Managerii din comerţ cred că preţurile vor creşte, în trimestrul III, cel mai mult la alimente

    „În activitatea de comerţ cu amănuntul se înregistrează cea mai mare valoare a soldului conjunctural pentru preţurile din comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun (sold conjunctural +31%), urmată de preţurile de vânzare în comerţul cu carburanţi (sold conjunctural +27%)”, se detaliază în „Ancheta de conjunctură în comerţul cu amănuntul”, publicată pe site-ul INS.

    Cu toate acestea, managerii susţin că volumul vânzărilor prognozat pentru trimestrul III va înregistra o creştere (sold conjunctural +28%).

    De asemenea, managerii din comerţ prognozează, pentru perioada analizată, o creştere a activităţii economice (sold conjunctural +25%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +14%, nivel moderat), potrivit studiului citat.

    Angajatorii din domeniu estimează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%) şi a volumului mărfurilor comandate furnizorilor interni (sold conjunctural +13%).

  • INS: Comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut cu 9% în semestrul I 2018

    Avansul a fost consemnat „datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+22,4%), comerţul cu autovehicule (+17,4%) şi la activităţile provenite din comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+2,7%). Scăderi au înregistrat activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-9,6%)”, arată un comunicat al INS.

    În semestrul I 2018 comparativ cu semestrul I 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 10,8%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Salariul mediu pe economie a crescut în iunie la 2.721 de lei net, respectiv 4.527 de lei brut

    „Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (6.591 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.557 de lei)”, arată un comunicat al INS.

    Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,3%. Câştigul salarial real (creştere ajustată cu inflaţia) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 8,4%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se împart gazele în Moldova. Primar din judeţul Neamţ: Cine nu îşi doreşte gaze? Chiar dacă este mai scump, e vorba de confort. Însă este o problemă complicată racordarea

    Din cei circa 40.000 de kilometri de conducte de distribuţie a gazului natural pe care România îi avea în 2016, aproximativ 5.000 de kilometri se află în judeţele din Moldova, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Sta­tistică. Cele opt judeţe ale Mol­dovei – Bacău, Boto­şani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea – au astfel împreună 12,5% din reţeaua de gaze care acoperă întreaga ţară.
     
    Vrancea este judeţul cu cea mai redusă re­ţea de distribuţie a ga­zelor din Moldova – 242,4 kilo­metri, în condiţiile în care judeţul Iaşi – cu o populaţie dublă decât Vrancea, are o reţea de gaze de circa cinci ori mai mare.
     
  • Afacerile din domeniul auto au crescut cu peste 9% în primele 5 luni din 2018

    „Ca serie brută, volumul cifrei de afaceri a crescut cu 9,3%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+23,3%), comerţul cu autovehicule (+17,5%) şi la activităţile provenite din comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+2,8%). Scăderi au înregistrat activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-7,8%)”, arată un comunicat al INS.

    În luna mai 2018, comparativ cu luna mai 2017 afacerile din domeniul auto a înregistrat o creştere cu 10,4% faţă de luna mai 2017, datorată creşterilor înregistrate la comerţul cu autovehicule (+19,4%) , comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+14%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+3,9%). Scăderi au înregistrat activitǎţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-10,2%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro