BusinessMagazin

Tag: import

  • Alimentele din import se vând în magazine de până la zece ori mai scump decât intră în ţară

    Românii care îşi fac cumpărăturile în marile lanţuri de magazine sau din pieţe nu ştiu că pentru varza pe care o cumpără plătesc de 3-4 ori mai mult decât preţul cu care aceasta a fost importată, strugurii sunt de peste zece ori mai scumpi pe rafturi decât atunci când intră în ţară, preţul unui kilogram de fasole este umflat de 4-5 ori, iar pentru un kilogram de mere adaosul distribuitorilor şi al retailerilor este de 400-700%.

    Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia a declarat agenţiei MEDIAFAX că preţurile din lanţurile de magazine sunt exagerate pentru că adaosurile comerciale pe care le practică acestea şi intermediarii care intervin pe traseu dublează sau triplează costul unui produs.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Romgaz a importat cu 40% mai multe gaze în februarie, pentru a acoperi cererea în creştere

    “Dacă la începutul lunii Romgaz avea planificată pentru clienţi livrarea a 71 milioane metri cubi zilnic, ca urmare a temperaturilor scăzute s-a procedat la suplimentarea cantităţilor din import cu circa 40%. Începând cu 17 februarie până la finele lunii, Romgaz urmează să importe încă 22 milioane metri cubi suplimentar”, se arată într-un comunicat al companiei de stat. În perioada 10-12 februarie compania a importat cu 5 milioane metri cubi mai mult faţă de cantitatea programată iniţial pentru luna februarie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • S-au născut Statele Unite ale Rusiei. Cum comentaţi?

    La Sankt-Petersburg a fost semnat tratatul de constituire a zonei de liber schimb a Comunităţii Statelor Independente (CSI), la care au aderat şapte state ale CSI – Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Rusia şi Tadjikistan. N-au aderat trei state – Azerbaidjan, Uzbekistan şi Turkmenistan.

    Tratatul, care va desfiinţa imediat sau progresiv taxele de import şi export pentru o largă categorie de bunuri, ar putea intra în vigoare chiar din ianuarie 2012, a anunţat premierul ucrainean Mikola Azarov, citat de RIA Novosti, iar acum e în studiu posibilitatea ca Rusia şi Ucraina să treacă la folosirea rublei ruseşti în tranzacţiile bilaterale.

    Trei dintre membrii CSI – Belarus, Kazahstan şi Rusia – au format deja o uniune vamală în cursul acestui an.

  • Două lalele pentru Schengen

    Artificiul de a nu supune la vot decizia în Consiliul JAI de acum, folosit de preşedinţia poloneză a UE, fusese de altfel sugerat anterior de preşedintele Traian Băsescu într-un interviu televizat, când a dat de înţeles că România ar avea mai multe şanse de reuşită în octombrie în negocierile cu şefii de state din UE să obţină o aderare în etape la spaţiul vamal unic european – la 30 octombrie, frontierele maritime şi aeriene, iar până la 31 iulie 2012 şi cu cele terestre.

    Oficialii români au adoptat însă o atitudine belicoasă la adresa acelor guverne care insistă să blocheze şi acest compromis: dacă preşedintele Băsescu a profitat de ocazie să arate cu degetul influenţele formaţiunilor extremiste în atitudinea Olandei şi a Finlandei, iar oficiali din Ministerul de Interne au ameninţat cu recursul la Curtea Europeană de Justiţie, funcţionarii vamali români au trecut la blocarea efectivă a importurilor de flori din Olanda, semnal politic care e de aşteptat să inflameze în continuare dezbaterea.

    În plus, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că se vor lua măsuri “foarte dure” de control al lactatelor importate “care nu vin numai din Olanda, vin şi din Polonia, şi din Ungaria şi de peste tot”, iar referitor la Olanda a aruncat încă o săgeată, afirmând la TVR că “în Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele… Deci trebuie să fim atenţi într-un fel sau altul, pentru că nu avem legislaţiile egale”.

  • Băsescu: “În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele. Deci trebuie să fim atenţi”

    “Domnii guvernanţi din Olanda trebuie să ştie că România este angajată într-o bătălie şi împotriva drogurilor. Şi Olanda trebuie se ştie că avem diferenţe de legislaţie. În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele… Deci trebuie să fim atenţi într-un fel sau altul, pentru că nu avem legislaţiile egale”, a precizat Băsescu la TVR.

    Preşedintele a declarat că “războiul lalelelor” este o exagerare, precizând că România are o bătălie cu evaziunea fiscală şi a cerut firmelor olandeze să nu mai exporte flori firmelor fantomă din România.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Toate drumurile energiei duc la Astana

    “Deocamdata nu putem spune daca si cand vom avea un contract
    ferm, suntem in discutii si speram ca se va concretiza ceva”, spune
    Radu Petrescu, directorul de comunicare al Upetrom-1 mai, companie
    care este detinuta de omul de afaceri Gabriel Comanescu si care a
    deschis la inceputul acestui an un birou in Kazahstan. Conform
    oficialilor companiei, Upetrom isi va retrage utilajele din Marea
    Neagra, unde a terminat proiectul pentru Gazprom, si vizeaza ca
    directii strategice Marea Caspica si Marea Nordului. “Este adevarat
    ca ambele zone sunt vizate acum de marile corporatii petroliere si
    este concurenta mare acolo, dar incercam.

    Dintre acestea doua, Marea Caspica este mai putin explorata si
    speram sa avem cat de curand proiecte acolo”, explica Radu
    Petrescu, fara a face referire la un proiect anume pe care il
    urmareste compania. In 2009 si in 2010 cifra de afaceri a Upetrom a
    crescut cu 10-15% (fata de 320 de milioane de euro in 2008), in
    special pe fondul proiectelor de constructii maritime. Explorarile
    offshore ale Kazahstanului sunt in curs de dezvoltare (bazine
    precum Kurmangazu, Centralnaia, Jambai, Atas sau Aral fiind deja in
    exploatare), dar cel mai asteptat moment este inceperea extractiei
    din Kasagan, bazinul petrolifer cu rezerve de cel putin 9 miliarde
    de barili, descoperit in anul 2000.

    Deschiderea biroului Upetrom la Almaty a atras atentia nu numai
    din punctul de vedere al strategiei Upetrom – companie care
    activeaza acum numai in afara Romaniei si care si-a dezvoltat in
    ultimii ani o noua linie de business, cea de constructii, la fel de
    importanta in afaceri ca si forarea -, dar si pentru ca deschiderea
    unui birou in Kazahstan a devenit aproape obligatorie pentru
    companiile din domeniu in ultimii ani. Explicatia este la
    indemana.

    “O tara mare cat Europa de Vest care detine cele mai mari
    rezerve de petrol si gaze naturale din Marea Caspica”. In 2006,
    cand Ariel Cohen de la Washington Times descria astfel Kazahstanul,
    tara producea aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi si era
    deja in relatii comerciale cu marile companii petroliere din lume.
    “Climatul investitional din Kazahstan si acordurile de productie
    (asa-cunoscutele PSA – n.r.) cu tarile vestice sunt mult mai
    liberale decat cele pe care le semneaza Rusia, iar, in plus,
    Kazahstanul este la ani lumina fata de vecinele Uzbekistan si
    Turkmenistan in ceea ce priveste reforma si cresterea economica”,
    scria Cohen in urma cu cinci ani. Elogiul adus de jurnalistul
    american tarii din Asia Centrala era privit nu numai cu ochiul
    importatorului de petrol, ci si al analistului care a vazut o
    crestere economica de 9% pe an (PIB-ul pe cap de locuitor crescand
    la 3.000 de dolari in 2006 fata de 700 de dolari, cat era in 1994),
    crestere care a continuat si in ultimii ani – in 2010, Kazahstanul
    a avut o crestere economica de 7%, iar PIB-ul pe cap de locuitor
    ajunsese in ianuarie 2011 la 9.000 de dolari.

    Mai toti gigantii petrolieri ai lumii au afaceri cu Astana – fie
    ca e vorba de un joint-venture pentru productia de petrol, fie ca e
    vorba de contracte de achizitie, fie ca e vorba de proiecte sau
    intentii. Companiile romanesti din domeniu au avut afaceri in
    regiune dinainte de 1990. Relatiile economice ale Romaniei cu
    Kazahstan au inceput in urma cu mai bine de 30 de ani, cand
    Rompetrol SA functiona ca o entitate internationala a industriei de
    petrol si gaze din Romania. Tot Rompetrol a fost cea mai vizibila
    companie romaneasca pentru Kazahstan din 2007, cand Dinu Patriciu a
    vandut pachetul majoritar de actiuni companiei de stat
    KazMunaiGaz.

    Acum, Rompetrol este 100% o companie kazaha, care a procesat
    anul trecut la Petromidia 3,37 milioane de tone de petrol, dintre
    care 2,6 milioane tone au venit din Kazahstan si care intentioneaza
    sa foloseasca toata viitoarea capacitate de 5 milioane de tone
    pentru a procesa petrol adus din Kazahstan. (Acum, la Petromidia se
    rafineaza 4 milioane de tone anual, dar in 2012 se va finaliza
    proiectul de crestere a capacitatii, in care KazMunaiGaz a investit
    cea mai mare parte a bugetului de investitii de 500 de milioane de
    dolari.) Petrolul adus in Romania din Kazahstan vine prin
    Novorossisk, prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium – din
    actionariatul careia fac parte mai multe companii locale sau
    internationale), sau prin Batumi, terminal din Marea Neagra
    achizitionat de compania kazaha din 2006.

  • Nemtii s-au razgandit: epidemia nu e cauzata de castravetii de import, ci de legumele de la o ferma din Germania

    Gert Lindemann, ministrul agriculturii in Saxonia Inferioara, a
    declarat pentru Reuters ca originea tulpinii de bacterie
    responsabila de imbolnavirile din Europa a putut fi identificata in
    nordul Germaniei, zona in care au calatorit toti europenii care
    s-au contaminat in ultima perioada.

    Lindemann a declarat ca exista o “legatura directa” intre o firma
    din Uelzen, Saxonia Inferioara, si imbolnavirile rezultate. Firma
    avea o ferma de legume care producea diverse soiuri de legume
    incoltite folosite cu precadere pentru salate. Ulterior, ministrul
    agriculturii a mentionat intr-o conferinta de presa ca este vorba,
    “printre altele, de germeni de fasole adzuki, fasole mung, linte,
    lucerna, schinduf”, potrivit Bild am Sonntag. Mai multe detalii vor
    fi date publicitatii luni.

    Ferma a fost deja inchisa, iar produsele distribuite de firma in
    Saxonia Inferioara, Hamburg, Schleswig-Holstein,
    Mecklenburg-Pomerania de Vest, Hesse au fost retrase de pe piata.
    Cercetatorii sustin ca infestarea a putut aparea fie la ferma, fie
    in cursul transportului, fie la restaurantele sau magazinele unde
    au fost livrati germenii de legume. Posibile focare de infectie ar
    fi putut astfel aparea la un restaurant din Lubeck sau la un
    festival de la Hamburg, tinut in cursul lunii mai.

    Ministrul a recomandat cetatenilor sa se abtina de la consumul
    de germeni de legume.

    Pana in prezent, epidemia a ucis 22 de oameni in Europa si a
    imbolnavit peste 2.200. Unii au dezvoltat sindrom hemolitic si
    uremic, o afectiune care ataca rinichii. Complicatiile bolii includ
    insuficienta renala si cardiaca, epilepsie, diabet, necroza
    intestinala si chiar decesul.

    Potrivit OMS, 12 state au anuntat cazuri de sindrom hemolitic
    uremic si colita hemoragica de pe urma infectiei cu Escherichia
    coli. Germania a raportat in total peste 1.500 de astfel de cazuri.
    In afara de Germania, cazuri de imbolnaviri au fost raportate in
    Austria, Cehia, Danemarca, Franta, Olanda, Norvegia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Statele Unite.

    Tulpina de Escherichia coli (E.coli) responsabila de declansarea
    epidemiei are proprietatea de a se fixa de peretii intestinali, de
    unde elimina toxine, cauzand uneori diarei severe cu hemoragie si
    probleme ale rinichilor, in timp ce alteori diareea lipseste.
    Printre alimentele despre care se stia ca pot propaga imbolnavirea
    se numara carnea, varza, merele, insa contaminarea se face si prin
    contactul cu bazine de inot infestate sau apa potabila
    infestata.

    Consumul de legume incoltite a mai fost pus in legatura si cu
    alte epidemii, ultima dintre ele avand loc in Japonia in 1996, cand
    6.000 de oameni s-au imbolnavit si 17 au murit dupa ce au mancat
    germeni de ridichi.

    Faptul ca sursa epidemiei a fost atribuita castravetilor de import,
    in special din Spania, a dus deja la pagube considerabile pentru
    producatorii de legume din Europa, care au cerut zadarnic daune
    Germaniei si au facut petitii la Comisia Europeana. Rusia a impus
    deja interdictie de import pentru toate legumele din Uniunea
    Europana, pana la clarificarea situatiei.

  • Cum ajunge sa se scumpeasca de trei ori mancarea, de la granita pana pe raftul magazinelor

    In Romania, mancarea de import ajunge pe rafturile magazinelor
    cu un pret de pana la trei ori mai mare decat pretul cu care intra
    in vama, potrivit calculelor facute de gandul pe baza datelor de la
    Ministerul Agriculturii si INS. De exemplu, cartofii proveniti din
    comertul intracomunitar au ajuns in Romania anul trecut la un pret
    mediu de circa 70 de bani pe kg, in timp ce la magazine nu pot fi
    cumparati cu mai putin de 3-3,5 lei. La mai multe produse, printre
    care ulei, carne, zahar, lapte, cafea diferentele intre preturile
    medii cu care aceste marfuri ajung in granita si cele cu care sunt
    cumparate sunt de pana la 2,5 ori.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Romania, excedent de 477 mil. euro in comertul cu Africa de la inceputul anului

    Romania a exportat catre tarile africane in acest interval
    bunuri in valoare de 680 de milioane de euro, in crestere de la 533
    de milioane in aceeasi perioada a anului trecut, si a importat de
    203 milioane, in crestere de la 186 de milioane.

    Cele mai mari valori ale excedentului in relatia cu tarile africane
    le-au consemnat Germania (3,9 miliarde de euro), urmata de Franta,
    Suedia, Cehia, Belgia, Finlanda, Ungaria si Romania. La polul opus,
    deficite mari in aceasta relatie comerciala au avut Italia (un
    minus net de 9,2 miliarde de euro), Spania, Olanda, Marea Britanie
    si Portugalia.

    Conform datelor INS, Romania a incheiat primele noua luni cu un
    deficit comercial total de 6,89 miliarde de euro, in scadere cu
    3,45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, rezultat dintr-un
    plus de 26,5% al exporturilor, raportat la o crestere cu doar 18,9%
    a importurilor.

    Comertul cu tarile africane reprezinta 9% din volumul total al
    comertului de bunuri al UE27. Pe ansamblul primelor noua luni din
    2010, UE a avut un deficit de 5,5 miliarde de euro in relatia cu
    aceste tari, rezultat din exporturi de 90,2 miliarde de euro, in
    crestere de la 79,2 miliarde in aceeasi perioada a anului trecut)
    si importuri de 95,7 miliarde, in crestere de la 79 de
    miliarde.

    Cei mai mari exportatori europeni in Africa sunt Franta (20 de
    miliarde de euro in primele noua luni din 2010), Germania si
    Italia, iar principalele destinatii de export sunt Africa de Sud
    (16 miliarde), Algeria si Egipt. Cel mai mare exportator african
    catre Europa ramane Libia (20 de miliarde), urmata de
    Algeria.

    UE exporta in Africa in principal masini si vehicule (35,8 miliarde
    de euro), dar si petrol, medicamente si cereale, si importa in
    primul rand petrol si gaze (54,9 miliarde de euro), precum si
    diamante.

  • Romania ar putea fi nevoita sa importe grau in 2011, cu un pret mai mare decat a exportat

    El a adaugat ca Romania are contractate pentru export in acest
    an 1,7 milioane tone de grau, la un pret care variaza intre 190 si
    210 euro pe tona, si ar putea importa 600.000-700.000 tone, pentru
    care va plati pana la 250 euro pe tona.”Faptul ca am exportat
    foarte mult in acest an ne va face sa si importam. Chiar daca nu
    vor fi cantitati mari, vor fi importuri de imbunatatire a
    calitatii, astfel incat graul sa fie bun de panificatie. (…) Asta
    e, comertul e liber!”, a explicat Radulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro