Puşi în faţa alegerii între a primi 10 refugiaţi sau a plăti 300.000 de euro amendă, locuitorii unui sat bogat din Elveţia au preferat varianta secundă.
Satul Oberwil-Lieli are o populaţie de 2.200 de oameni, dintre care 300 sunt milionari. Ei au avut împotriva cotei obligatorii în cadrul unui referendum controversat – 52% au votat “nu” la întrebarea dacă satul ar trebui sau nu să primească imigranţii.
“Nu îi vrem aici, e cât se poate de simplu”, a declarat un localnic celor de la Mail Online. “Am muncit o viaţă întreagă şi avem un sat minunat; nu suntem pregătiţi pentru primirea refugiaţilor. Nu s-ar putea adapta aici.”
Sistemul cotelor impus de guvernul elveţian are rolul de a distribui în mod echitabil un număr de 50.000 de imigranţi care cer azil în Elveţia. Aceştia, la rândul lor, trebuie să predea autorităţilor orice bun în valoare de peste 1.000 de franci elveţieni pentru a-şi acoperi condiţiile minime de trai. Refugiaţii care ajung în Elveţia trebuie, de asemenea, să cedeze 10% din venituri guvernului pe o perioadă de 10 ani.
Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.
În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.
Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.
Câteva glume din carte:
„Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.
Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”
Italia
Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.
Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.
Belgia despre Olanda
„Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”
„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”
Marea Britanie
Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
Scoţianul: Aduc şase prieteni
Danemarca despre Suedia
„Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”
Germania despre Polonia
Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania
Austria despre Germania
Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.
România despre Ungaria
Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.
Belgia despre Franţa
De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.
Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.
Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.
Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.
Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.
“În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.
În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.
În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.
Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.
Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.
Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.
Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.
“În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.
În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.
În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.
Puşi în faţa alegerii între a primi 10 refugiaţi sau a plăti 300.000 de euro amendă, locuitorii unui sat bogat din Elveţia au preferat varianta secundă.
Satul Oberwil-Lieli are o populaţie de 2.200 de oameni, dintre care 300 sunt milionari. Ei au avut împotriva cotei obligatorii în cadrul unui referendum controversat – 52% au votat “nu” la întrebarea dacă satul ar trebui sau nu să primească imigranţii.
“Nu îi vrem aici, e cât se poate de simplu”, a declarat un localnic celor de la Mail Online. “Am muncit o viaţă întreagă şi avem un sat minunat; nu suntem pregătiţi pentru primirea refugiaţilor. Nu s-ar putea adapta aici.”
Sistemul cotelor impus de guvernul elveţian are rolul de a distribui în mod echitabil un număr de 50.000 de imigranţi care cer azil în Elveţia. Aceştia, la rândul lor, trebuie să predea autorităţilor orice bun în valoare de peste 1.000 de franci elveţieni pentru a-şi acoperi condiţiile minime de trai. Refugiaţii care ajung în Elveţia trebuie, de asemenea, să cedeze 10% din venituri guvernului pe o perioadă de 10 ani.
Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.
În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.
Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.
Câteva glume din carte:
„Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.
Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”
Italia
Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.
Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.
Belgia despre Olanda
„Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”
„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”
Marea Britanie
Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
Scoţianul: Aduc şase prieteni
Danemarca despre Suedia
„Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”
Germania despre Polonia
Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania
Austria despre Germania
Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.
România despre Ungaria
Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.
Belgia despre Franţa
De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.
Imigranţii care locuiesc ilegal în Norvegia vor primi indemnizaţii de circa 3.200 de euro dacă aleg să părăsească ţara, informează presa norvegiană, citată de site-ul agenţiei ANSA.
Direcţia pentru Imigraţie din Norvegia (UDI) a anunţat marţi că va oferi un bonus de 10.000 de coroane (1.070 de euro) primilor 500 de imigranţi care vor accepta repatrierea,conform Mediafax.
Suma se adaugă indemnizaţiei de 20.000 de coroane (2.140 de euro) oferită oricum imigranţilor din Norvegia care acceptă repatrierea.
“Încurajăm imigranţii să plece oferind aceste sume. Dacă pleacă, noi scutim mai mulţi bani”, a explicat ministrul norvegian al Imigraţiei, Sylvi Listhaug, citată de postul public NRK.