Tag: haine

  • Noi tendinţe: jumătatea desperecheată

    Articolele vestimentare care arată ca făcute din două jumătăţi disparate au apărut, scrie Financial Times, în iunie anul trecut, atunci când creatorul rus de modă Goşa Rubcinski a lansat în colaborare cu Burberry un trenci pe jumătate kaki, pe jumătate negru. Ideea le-a venit şi altor creatori, cum ar fi Donatella Versace, care a prezentat cămăşi bărbăteşti cu imprimeuri diferite pe fiecare jumătate pentru sezonul de primăvară/vară 2018 sau Demna Gvasalia (Balenciaga), care a introdus cămaşa-pulover, o cămaşă de spatele căreia e prins un pulover care se poate purta cu mânecile legate în faţă sau lăsate să atârne.

    Tendinţa se păstrează şi în colecţiile de toamnă/iarnă 2018, casa Marni propunând cămăşi, fuste, rochii şi chiar pardesiuri şi paltoane confecţionate în stilul jumi-juma, atât la culori, imprimeuri, cât şi la materiale. Şi Gucci a inclus în colecţia sa pentru acelaşi sezon paltoane bărbăteşti pe jumătate uni, pe jumătate ecosez, spre exemplu, iar casa Sacai a lansat şi ea articole vestimentare jumi-juma prin materialele din care sunt confecţionate, culori sau modele.

    De la articole vestimentare, afirmă experţii din domeniul retailului de modă, tendinţa se va extinde şi la încălţăminte, existând deja pantofi sport care arată ca şi cum ar fi fost confecţionaţi din două încălţări diferite ori încălţări desperecheate în privinţa culorii, printre deschizătorii de drumuri în materie numărându-se casa Celine.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 aprilie 2018

    COVER STORY: Jocurile corporatiştilor

    În plină era a tehnologiei, apare şi pe plan local fenomenul board game, care echivalează cu un nou tip de distracţie, în care socializarea este un element cheie. De board game-uri se leagă şi înflorirea unor afaceri.


    ARHITECTURĂ: Capitala cu o mie de chipuri


    ANTREPRENORIAT: Tony to go, nou-venitul din piaţa cafenelelor


    STUDIU: Directorii financiari devin esenţiali în organigramă


    SPECIAL: Într-o ţară obsedată de control, companii evaluate la miliarde de dolari te urmăresc la tot pasul


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Upgrade de viaţă 2.0

     La mai bine de un deceniu distanţă şi după ce încrederea le-a fost zdruncinată de criză, românii încep din nou, încet, dar sigur, să facă un „uptrade” al produselor şi serviciilor cumpărate şi, în consecinţă, un nou „upgrade” al stilului de viaţă.

    Acum, locul „franzelei feliate” este înlocuit de segmentele alimentelor bio, hainele mass market cu cele făcute pe comandă, vacanţei de vară i se adaugă alte câteva city breakuri, maşinile din garaje devin verzi. Consumul populaţiei a crescut considerabil, cu peste 10% pe an la nivelul lunii ianuarie 2018, alimentat de creşterea salarială medie de 15% – formată dintr-o creştere salarială medie de peste 20% la stat şi 5% în sectorul privat. După aderarea României la UE, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat, de la 1.042 de lei net în 2007 la 2.384 lei anul trecut.

    Totodată, aproape 283.000 de angajaţi români au salarii de peste 1.000 de euro net pe lună, nu-mărul acestora fiind de peste două ori mai mare faţă de acum cinci ani (potrivit unor calcule ale ZF realizate pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii). Astfel, dacă în 2013 existau aproximativ 132.000 de români cu salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lună (care reprezentau mai puţin de 3% din totalul angajaţilor din economie), în toamna anului trecut numărul acestora a ajuns la peste 283.000 de persoane, reprezentând aproape 6% din totalul salariaţilor. La veniturile în creştere se adaugă creşterea creditelor de nevoi personale contractate; un rol joacă şi dobânzile mici la împrumuturi. Ţinând cont de aceste cifre, ce îşi cumpără românii astăzi?

    Spre rafturile superioare

    Piaţa FMCG a înregistrat în 2017 o creştere semnificativă de 7% pentru bunurile de folosinţă curentă destinate consumului casnic; spre comparaţie, în 2016 creşterea înregistrată a fost de 3,4%. Raluca Răschip, consumer goods & retail director al companiei de cercetare de piaţă GfK România, observă însă că în spatele acestei evoluţii pozitive a pieţei a stat majorarea preţurilor ca urmare a inflaţiei şi nu creşterea volumelor cumpărate, aşa cum s-a întâmplat în 2016. Cu toate acestea, precizează ea, consumatorii români s-au orientat şi în acest an către produse superioare din punctul de vedere al preţului – fenomen numit uptrading.

    „Deci, românii nu au cumpărat neapărat mai mult, ci mai «bine»”, subliniază ea. Potrivit Ralucăi Răschip, uptradingul este prezent în România de câţiva ani şi există categorii în toate segmentele de bunuri de larg consum unde observăm acest fenomen. Totuşi, trecerea de la un palier de preţ la altul se face în mod diferit – de exemplu, către premium în categoria băuturilor sau către mainstream în cazul alimentelor şi al produselor de îngrijire personală, explică Răschip. Ea oferă şi câteva exemple din rândul categoriilor cu uptrade semnificativ: tabletele de ciocolată, berea, băuturile calde, detergenţii de rufe, produsele de îngrijire orală sau cele de îngrijire a feţei. „Anul acesta, categoriile care vor creşte vor fi cu siguranţă mai puţin dintre produsele de bază şi mai mult din rândul celor cu nivelul de penetrare sau al consumului încă mult sub media ţărilor din regiune”, descrie Răschip evoluţia acestei tendinţe în continuare.

    Ea menţionează categorii care înregistrează an de an creşteri de două cifre: snacksurile sărate, capsulele de cafea, preparatele congelate (de exemplu, pizza), specialităţile de brânză, pralinele, biscuiţii etc. „Pe de altă parte, în cazul unui context economic mai puţin favorabil, acest lucru se poate schimba, prin tăierea de pe lista de cumpărături a produselor neesenţiale, de răsfăţ.” În prezent, din punctul de vedere al importanţei principalelor categorii de bunuri de larg consum, cea mai mare pondere o deţin alimentele, atât cele proaspete (fructe, legume, carne, lactate etc.), cât şi cele ambalate. Urmează băuturile, produsele de îngrijire personală şi cele de îngrijire a casei. Componenţa coşului de cumpărături diferă însă foarte mult, în funcţie de misiunile de cumpărare.

    În rândul alimentelor proaspete, cea mai mare dinamică au avut-o lactatele, iar dintre acestea cel mai mult au crescut în valoare în 2017 untul, brânza proaspătă şi specialităţile din brânză. Dintre băuturi, cel mai bine au evoluat vinurile, şampania şi spirtoasele. În zona de bunuri nonalimentare, produsele pentru îngrijirea locuinţei au avut cea mai bună performanţă, cu un plus de aproape 10% în valoare, dar şi cele pentru îngrijire personală s-au clasat bine, în special produsele pentru îngrijirea tenului. „Totuşi, impactul acestor categorii în dezvoltarea industriei FMCG rămâne unul limitat, din cauza ponderii mici a acestora în coşul de cumpărături”, explică Răschip.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 aprilie 2018

    COVER STORY: Upgrade de viaţă 2.0

    În 2006, sub titlul Upgrade de viaţă, Business Magazin descria o schimbare în comportamentul de achiziţie al consumatorilor români: trecerea de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la ale retailerilor de fashion internaţionali sau de la automobilul neechipat la unul căruia nu-i lipsesc aerul condiţionat şi airbagul. La mai bine de un deceniu distanţă şi după ce încrederea le-a fost zdruncinată de criză, românii încep din nou, încet, dar sigur, să facă un „uptrade” al produselor şi serviciilor cumpărate şi, în consecinţă, un nou „upgrade” al stilului de viaţă.


    ARTĂ: Între pasiune şi investiţie


    STUDIU: Optimismul noii generaţii


    IMOBILIARE: Airbnb vs. chirie


    SPECIAL: Bursele rămân fără companii americane


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Nu mai este nevoie să fii o celebritate pentru a câştiga bani, ci doar trebuie să semeni cu una. „Dacă în şase ani nu am o avere de 10 milioane de lire sterline o să mă supăr”

    Întrebarea care stă pe buzele tuturor este cât câştigă influencerii din online? Erina Budina este o tânără de 24 de ani care şi-a construit un brand din propria imagine, şi admite că pentru fiecare postare pe Instagram câştigă mii de lire sterline. Influencer-ul, care este asemănată constant cu Kim Kardashian, a povestit, într-un documentar al BBC, despre cum a strâns banii şi cum îi cheltuieşte.

    Situaţia nu a fost întotdeauna roz pentru Budina. La vârsta de 22 de ani, ea a plecat de acasă şi a locuit pentru o vreme într-o maşină. Pe atunci, ea avea doar în jur de 130 de dolari, dar ştia că putea câştiga mult mai mult prin intermediul social media.

    Aşadar, tânăra a început să posteze fotografii picante pe contul său, iar numărul urmăritorilor a crescut rapid. După ce numărul fanilor săi a crescut de la sute la mii, brand-urile au început să o contacteze şi să îi facă diverse oferte în schimbul promovării produselor. Acum, Budina câştigă până la 1300 de dolari pentru o postare, iar principalele produse pe care le promovează sunt cosmeticele şi hainele.

    Cu toate acestea, ea spune că în unele zile simte multă presiune. „Îţi faci părul şi make-up-ul ca de obicei, dar te vei trezi spunând – O, Doamne, sunt atât de urâtă.”, povesteşte influencer-ul.

    După ce a strâns o sumă respectabilă de bani, ea a cheltuit 10.000 de lire sterline pentru o operaţie estetică a posteriorului. Ea speră ca până la 30 de ani să câştige mult mai mulţi bani decât acum.  „Dacă în şase ani nu am o avere de 10 milioane de lire sterline o să mă supăr”, spune Bedina.

    Visele sale includ o casă imensă în Londra, mariajul cu un rapper sau un baschetbalist şi mulţi copii. Asta însă nu este tot. Planurile sale sunt mai mari de atât: „Mă văd la volanul unui Lamborghini, acoperită de bijuterii, cu genţi de designer..şi un iaht.”

     

  • A părăsit şcoala la 17 ani fără să aibă o calificare şi cu un copil mic. Acum este atât de bogată încât preferă să cumpere haine decât să-şi facă bagajul atunci când călătoreşte

    Kate Stewart este atât de bogată acum, încât preferă să cumpere haine unde călătoreşte decât să-şi facă un bagaj. Femeia, acum în vârstă de 33 de ani, a apărut în emisiunea “How The Other Half Lives” a Channel 5 şi a declarat că nu îi este ruşine de modul cum îşi cheltuieşte banii deoarce a muncit din greu pentru asta, informează Daily Mail.

    Kate Stewart a părăsit şcoala la 17 ani fără să aibă o calificare şi cu un copil mic, dar asta nu a oprit-o să-şi construiască o avere impresionantă. “Am rămas însărcinată la 17 ani şi părea că destinul meu fusese scris, nimeni nu credea în mine, dar asta m-a determinat şi mai tare să reuşesc”, a spus ea.

    Stewart a povestit că şi-a continuat studiile şi a lucrat ca secretară în timp ce încerca să obţină o diplomă în business şi management şi să aibă grijă de fiica ei. “Am reuşit să-mi obţin licenţa şi într-un final am ajuns să conduc compania, apoi mi-am investit banii corect şi mi-am construit imperiul”, a mai spus ea.

    Imperiul lui Kate Stewart consistă din câteva saloane de frumuseţe şi de bronzat. În prezent, ea deţine şi piaţa faimoasă din Liverpool “Heritage Market”.

    Acum îşi permite să cheltuiască 1000 de lire sterline pe noapte pe o cameră la hotelurile care au “designer wardrobe room service”, astfel ea nu mai este nevoită să care bagajele după ea când pleacă în călpătorii. De asemenea, Stewart iubeşte bijuteriile şi pentru un colier cu diamante a plătit 240.000 de lire sterline, despre care a zis că este “un chilipir”.

    “Hainele frumoase şi bijuteriile sunt armura mea, îmi pun armura şi mă simt mai încrezătoare în mine”, a declarat ea.

  • Femeile petrec 6 luni din viaţă pentru a decide în ce să se îmbrace dimineaţa

    Un studiu recent a constatat că femeile petrec în medie 17 minute în fiecare zi încercând să aleagă hainele pe care să le îmbrace.

    Femeile se vor recunoaşte în următoarea situaţie: dulapul deschis, multe articole vestimenatre tisite în el, dar decizia ”ce se îmbrac” pare una imposibil de rezolvat.

    După ce vor scotoci prin dulap, vor alege,  vor renunţa la câteva haine şi, într-un final, vor decide ce să îmbrace.

    Un studiu recent a demonstrat că femeile petrec aproape şase luni din viaţă pentru a decide ce să poarte.

    Acest lucru înseamnă că femeile cu vârsta între 18 şi 60 de ani petrec aproape 17 minute pe zi, sau patru zile pe an, analizându-şi propria garderobă.

    Grijile pe marginea subiectului ”ce să îmbrac” stimulează un fenomen cunoscut sub numele de “furia pe dulap”. Conform studiului, 62 la sută dintre femei au accese iraţionale de furie.

    Nici bărbaţii nu sunt imuni faţă de acest fenomen. Fiecare al treilea bărbat se confruntă cu accese de ”furie pe dulap”, iar unul din cinci a recunoscut că a aruncat hainele prin cameră.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Un celebru retailer de îmbrăcăminte se PRĂBUŞEŞTE. Urmează LICHIDĂRI de stoc şi reduceri MASIVE? Gigantul pune lacătul pe zeci de magazine

    Profitul operaţional al companiei a scăzut până la cel mai scăzut nivel în 16 ani, iar acţiunile companiei s-au redus la cea mai mică valoare din ultimii zece ani, cu 4,1%, până la 122 de coroane suedeze/acţiune.

    Reprezentanţii H&M au declarat că în acest trimestru înregistrează creşteri semnificative, după ce compania a acumulat articole de îmbrăcăminte nevândute de peste 4 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    H&M a înregistrat venituri de 123 de milioane de euro.

    Recent reprezentanţii companiei au avertizat asupra scăderii vânzărilor în unele magazine, pentru al doilea trimestru la rând.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celor doi designeri care care vând haine de peste 1 miliard de dolari anual

    Domenico Dolce s-a născut în Polizzi Generosa (în apropiere de Palermo, Sicilia), la data de 13 septembrie 1958. Familia lui deţinea o mică afacere axată pe producţia de haine, unde Domenico a început să lucreze încă din copilărie, potrivit presei internaţionale. Stefano Gabbana s-a născut în Milano pe 14 noiembrie 1962; tatăl lui lucra într-un centru de imprimare, iar mama, într-o curăţătorie de haine. Cei doi s-au întâlnit în Milano, în 1980, într-un club, iar ulterior au lucrat ca designeri pentru aceeaşi casă de modă. Doi ani mai târziu, au pus bazele unui studio de consultanţă în design; în timp acesta a crescut şi s-a transformat în casa de modă Dolce & Gabbana.

    Debutul pe podium al casei de modă a fost în 1985, la Săptămâna Modei de la Milano. Au fost apreciaţi atunci pentru tinereţe şi exuberanţă, după ce au prezentat un stil bazat pe conceptul Văduvei Siciliene. Au introdus treptat alte linii de produse, incluzând materiale tricotate şi accesorii, şi au început să îşi exporte produsele în Japonia şi în alte ţări, inclusiv în SUA, unde au pus bazele propriului showroom în 1990. În 1992, au lansat prima colecţie pentru bărbaţi, dar şi primul parfum. Au câştigat notorietate îndeosebi pentru rochiile senzuale şi pentru îmbrăcămintea dedicată bărbaţilor.

    La începutul anilor ’90, starul pop Madonna i-a selectat ca designeri ai costumelor folosite de ea într-un turneu şi a purtat câteva dintre corsetele create de ei la Festivalul de Film de la Cannes. Pe parcursul anilor ’90, şi-au câştigat faima pentru ţinutele lor feminine, ţesăturile colorate, în contrast cu valul de minimalism care domina fashionul acelei perioade. Câteva dintre semnăturile lor de design includ reinterpretarea unor materiale folosite în lenjerie ca ţinute de stradă, animal print şi inspiraţia luată de la ”femei reale“ –  ei foloseau femei şi bărbaţi obişnuiţi, din Italia nativă, în prezentările lor şi în campanii sezonale. În 1996, cu prilejul celei de a 10-a aniversări, au publicat cartea ”10 ani de Dolce & Gabbana“, care includea cele mai importante texte şi imagini de advertising ale brandului.

    În 1999, au creat brandul D&G Junior, colecţia lor pentru copii, prezentată la show-ul de modă pentru copii Pitti Bimbo din Florenţa. Până la finalul anilor 1990, veniturile companiei ajunseseră la 500 de milioane de dolari. În 2003, au deschis pe strada Corso Venezia din Milano un magazin care se întinde pe trei etaje; acesta include un bar, o frizerie tradiţională şi un spa ultramodern. Dolce & Gabbana a avut două linii centrale de produse (D&G şi Dolce & Gabbana) până în 2012, când cele două au fuzionat sub numele Dolce & Gabbana. Cei doi nu au fost lipsiţi de controverse: timp de câţiva ani, până în 2005, au avut o relaţie, iar în iunie 2013, Dolce şi Gabbana au fost acuzaţi şi condamnaţi pentru evaziune fiscală; totuşi, ei au reuşit să facă apel şi au fost declaraţi nevinovaţi de Curtea Supremă de Justiţie a Italiei în octombrie 2014.

    Compania cu sediul central în Milano are subsidiare în New York, Tokio, Hong Kong şi Sao Paolo; în cadrul acesteia lucrează circa 3.000 de angajaţi, iar vânzările au ajuns la aproximativ 1,2 miliarde de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes. Averea fiecăruia dintre cei doi fondatori ai afacerii este estimată în prezent la peste 1,7 miliarde de dolari. Dolce şi Gabbana continuă să impresioneze: spre exemplu, prezentarea lor din cadrul Săptămânei Modei de la Milano, ce s-a desfăşurat recent, a ţinut titlurile publicaţiilor din toată lumea: un stol de drone a transportat genţile din noua colecţie a designerilor.

  • Capitalistul săptămânii – Philip Hampson Knight

    Phil Knight a absolvit Universitatea din Oregon, obţinând o diplomă în jurnalism, şi a urmat custuri postuniversi-tare la Stanford Graduate School of Business. Fiind pasionat de sport, omul de afaceri a câştigat în timpul studiilor numeroase premii la concursuri de alergat. Antrenorul său de atletism, Bill Bowerman, avea să devină peste ani cofondator al companiei Nike.

    După absolvirea Stanford, Knight a decis să facă o călătorie în jurul lumii. Una din opriri a fost în Japonia, unde Knight a descoperit pantofii de alergat Tiger, produşi de compania Onitsuka. El a fost atât de impresionat de calitatea superioară şi de preţul mic încât a aranjat o întâlnire cu directorul companiei, obţinând dreptul de a distribui pantofii în partea de vest a Statelor Unite.

    La întoarcerea în America, Knight a trimis o pereche de pantofi fostului său antrenor, Bill Bowerman, sperând că acesta va fi de acord să promoveze produsul. Cei doi au ajuns la o înţelegere şi au fondat Blue Ribbon Sports, compania care s-a transformat ulterior în Nike. Jeff Johnson, un prieten al celor doi, a sugerat ca numele să fie Nike, inspiraţi de zeiţa  grecească a victoriei. Logo-ul companiei, considerat unul dintre cele mai puternice din lume, a costat doar 35 de dolari. Nike este astăzi una dintre cele mai mari companii din lume, cu 44.000 de angajaţi şi încasări anuale de peste 30 de miliarde de dolari.

    Phil Knight este implicat şi în producţia de filme prin compania Laika, al cărei investitor principal a devenit la sfârşitul anilor ’90. După ce a investit 180 de milioane de dolari în afacere, Knight l-a numit pe fiul său Travis în funcţia de CEO. Primul film realizat sub conducerea acestuia, “Caroline”, a ajuns pe marile ecrane în 2009.

    Phil Knight a renunţat la funcţia de CEO al Nike în noiembrie 2004, păstrând doar poziţia din consiliul de administraţie.