BusinessMagazin

Tag: gheata

  • Prognoza hidrologica. Vom avea inundaţii dupa zapada?

    Formatiunile de gheata (predominant pod de gheata, gheata la maluri, curgeri de naboi si sloiuri, aglomerari de gheturi) prezente in prima jumatate a lunii februarie pe majoritatea raurilor vor intra intr-un proces de diminuare si restrangere in partea a doua a lunii si vor putea produce prin evolutia lor blocaje de gheturi pe unele sectoare de rau, cu variatii de niveluri, indeosebi pe unele rauri din bazinele hidrografice: Bistrita, Olt, Mures, Viseu, Iza si Somes.

    In luna martie, formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata, zapoare) vor fi in diminuare, restrangere si chiar eliminare spre sfarsitul lunii, fiind posibile cresteri artificiale de niveluri si debite, mai semnificative pe unele rauri din nordul, centrul si estul tarii (in special pe Viseu, Iza, pe cursurile superioare si mijlocii ale Somesului, Muresului, Oltului, Bistritei si pe unii afluenti ai lor).

    Pentru luna februarie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80%) pe Viseu, Iza, Tur, Lapus, Bistrita, Prahova si in bazinul superior al Oltului si mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Jiul mijlociu si inferior, pe afluentii Oltului inferior, pe Vedea, Rm.Sarat si Barlad.

    In luna martie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din mediile multianuale lunare, exceptand Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul, Cerna, Jiul, Vedea si afluentii Oltului inferior, unde vor avea valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare si Rm.Sarat si Barladul (10-30% din normalele lunare).

    In luna aprilie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele superioare ale Oltului, Argesului, Ialomitei, Buzaului (80-100%) si mai mici pe raurile din bazinul mijlociu si inferior al Jiului, pe afluentii Oltului inferior, pe Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In privinta Dunarii, debitul mediu la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este preconizat sa atinga in februarie 4.000 mc/s (comparativ cu o medie multianuala de 5.300), in martie 5.800 mc/s (fata de o medie multianuala de 6.700) si in aprilie 7.000 (fata de o medie multianuala de 7.900 mc/s). In prezent (11 februarie), debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este stationar (3.100 mc/s).

  • Cum arată prima gheată de fotbal cu ”creier”

    Gheata adizero f50 prezintă o cavitate în talpă pentru senzorul de viteză miCoach Speed Sensor. Aceasta captează mişcările la 360° şi măsoară indicatorii cheie în performanţă, inclusiv viteza, viteza medie (înregistrată în fiecare secundă), viteza maximă (înregistrată la fiecare cinci secunde), numărul de sprinturi, distanţa, distanţa la cele mai mari niveluri de intensitate şi de timp şi numărul de pasi. Până la şapte ore de informaţii din timpul jocului sau antrenamentului sunt stocate în memoria internă şi pot fi apoi transmise wireless către tableta, PC-ul sau MAC-ul utilizatorului.

    “Lucrăm la dezvoltarea unei ghete inteligente de ceva timp şi ceea ce am produs va revoluţiona industria fotbalului. Ce este unic la aceasta gheată este faptul că, pentru prima dată, le va permite utilizatorilor să se compare cu unii dintre cei mai buni jucători din lume”, spune vicepreşedinte adidas Global Fotbal, Markus Baumann.

  • Prognoza hidrologica pentru weekend si saptamana viitoare. Ce rauri raman inghetate

    Formatiunile de gheata se vor mentine fara modificari importante, exceptand raurile din sudul tarii, unde vor fi in diminuare si usoara restrangere. Se va mentine curgerea de naboi (zapada inghetata in albie) pe: Ruscova, Somes si Mures. Pe Aries, la statia hidrometrica Arieseni si Bistrita Aurie la statia hidrometrica Frumosu se vor mentine aglomerarile de gheturi.

    Nivelurile pe rauri la statiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie.

    Vineri si sambata, pe raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur si cursurile inferioare ale Crisului Negru si Muresului s-au produs cresteri de debite si niveluri, datorita evolutiei formatiunilor de gheata si propagarii lor. Formatiuni de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata) s-au mentinut pe raurile din Dobrogea si bazinele Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava, Caras, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, iar pe celelalte rauri au fost in usoara extindere si intensificare.

    Predomina podul de gheata pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Aries, Tarnave, Strei, Bega Veche, Timis, Moravita, pe cursurile superioare ale Crisului Alb si Muresului si pe majoritatea raurilor din sudul si estul tarii.

    Curge naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile la statiile hidrometrice: Ruscova-Ruscova, Somes-Ulmeni si Satu Mare, Mures sectorul Stanceni-Galaoaia, la Gelmar si Radna, Bega-Chizatau si Raul Targului-Piscani. S-au format aglomerari de gheturi (zapoare) pe Aries la Arieseni si Bistrita la Frumosu.

    Pe raul Bistrita se inregistreaza pod de gheata pe sectoarele Carlibaba-Brosteni si Straja-Frunzeni. Pe sectorul amonte de acumularea Izvorul Muntelui sunt aglomerari de gheturi pe o lungime totata de 11,2 km pe urmatoarele sectoare: viaduct Poiana Largului pana aval pod Ruseni, comuna Poiana Teiului (6,9 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,2 si 2,5 m; pod Savinesti – amonte 300 m pod Frumosu, comuna Farcasa (4,3 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,1 si 1 m.

    Pe parcursul saptamanii urmatoare, pana vineri, formatiunile de gheata vor fi in extindere si intensificare. Pe unele rauri din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Somes, Mures, Aries si Bistrita Aurie este posibila aparitia aglomerarilor de gheturi, iar pe cursurile inferioare ale raurilor mari va continua fenomenul de naboi.

    In intervalul 4 februarie ora 07.00 – 11 februarie ora 07.00, debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere pe toata durata intervalului de prognoza, situandu-se la valori cuprinse intre 4.000-3.200 mc/s, sub media multianuala a lunii februarie (5.300 mc/s).

    In aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere, exceptand sectorul Harsova-Tulcea, unde vor fi in crestere in prima parte a intervalului de prognoza.

    Se vor mentine curgeri de sloiuri care vor acoperi 10-40% din suprafata apei pe sectorul Zimnicea-Calarasi si 60-90% pe sectorul aval Calarasi. Incepand cu data de 9.02.2012 exista posibilitatea formarii podului de gheata la Cernavoda si in alte sectiuni de pe bratul Dunarea Veche, precum si in Delta.

    Este posibila depasirea cotei de atentie la statia hidrometrica Isaccea, din cauza blocajelor de sloiuri din aval.

  • Imagini uimitoare cu lumea îngheţată (GALERIE FOTO)

    În urma îngheţului s-au creat mai multe peisaje de-a dreptul uimitoare, în special în Europa de Est.

    La Constanţa, pe malul Mării Negre au fost făcute fotografii cu ţărmul şi portul Tomis acoperit de zăpadă şi de gheaţă. Iată imaginile care au făcut înconjurul lumii.

    SURSA: www.dailymail.co.uk

  • Splendoare din gheaţă (GALERIE FOTO)

    Este supranumit “Ice City”, cum temperaturile ajung la nivelul lunii ianurie la o medie de -18 grade Celsius, sub influenţa vânturilor geroase din Siberia, notează boston.com. Festivalul debutează oficial în 5 ianuarie şi durează o lună, deşi mulţi dintre expozanţi îşi prelungesc şederea din pricina vremii prielnice. Harbin este al patrulea astfel de eveniment la nivel mondial, după Sapporo Snow Festival din Japonia, Quebec City Winter Carnival din Canada şi festival norvegian de schi.

  • De ce căţeilor nu le îngheaţă picioarele?

    Cercetătorii din cadrul Universităţii Yamazaki Gakuen din Tokyo au descoperit că tălpile şi degetele câinilor sunt prevăzute cu o reţea de glande care elimină o secreţie foarte bogată în grăsimi, care împiedică degerarea.

    Acest tip de adaptare extremă a fost identificat la vulpile polare, precum şi în picioarele pingunilor şi înotătoarele delfinilor. Descoperirea sugerează că specia câinilor ar fi originară din regiunile reci, unde o astfel de adaptare ar fi fost esenţială pentru supravieţuire.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • A început festivalul sculpturilor de gheaţă de la Harbin (VIDEO, GALERIE FOTO)

    Festivalul Internaţional de Sculptură în Gheaţă şi Zăpadă, pe numele său oficial, a fost organizat prima dată în 1963, dar a fost întrerupt în acelaşi deceniu, în timpul revoluţiei culturale, spre a fi reluat apoi în 1985. Festivalul, despre care se estimează că anul acesta va atrage peste un milion de turişti, a început oficial la 5 ianuarie, dar nu are o dată exactă la care se va încheia, aceasta depinzând de starea vremii. În general însă, competiţia durează circa o lună.

    Câştigătorul de anul trecut al festivalului a fost Karlis Ile, un artist de 37 de ani din Letonia. Farmecul sculpturilor în gheaţă şi zăpadă constă în capacitatea lor de a reflecta şi descompune lumina”, a declarat Ile pentru BBC. “Încerc să transpun în creaţiile mele o mulţime de idei care nu sunt posibil de realizat în alte materiale.”

    Zona Harbin (provincia Heilongjang) se află sub influenţa iernii siberiene, temperaturile ajungând în timpul iernii la -38 de grade. În 2007, la festivalul de la Harbin a fost stabilit un record de Guinness Book – cea mai mare sculptură în zăpadă din lume, măsurând 250 de metri în lungime şi 8,5 m în înălţime, care a folosit peste 13.000 mc de zăpadă.

    Sursa foto: Los Angeles Times

  • Seceta ameninţă recolta din 2012

    “Pe fondul regimului termic din aer si sol mai scazut decat in mod normal, procesele fiziologice ale speciilor de toamna vor inregistra o incetinire a ritmurilor de vegetatie, mergand pana la stagnarea temporara a proceselor vegetative, indeosebi in nordul si centrul tarii”, se arata in raportul de prognoza pentru perioada 10-16 noiembrie. “Pe ansamblu, uniformitatea si vigurozitatea plantelor va fi medie si buna in cea mai mare parte a teritoriului agricol, respectiv medie si slaba in semanaturile tardive si pe suprafetele cu deficite de apa in sol.”

    Conform prognozei pe trei luni a Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, in luna noiembrie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Cerna, Jiu, Olt inferior, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In luna decembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80% din normalele lunare) in bazinele superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, pe Arges, Ialomita, Buzau, pe Siretul mijlociu si inferior si pe unii afluenti ai sai (Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus).

    In luna ianuarie 2012, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici pe Tur, Somes, Crasna, Crisuri, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Arges, Rm. Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In cursul lunii noiembrie este posibila aparitia formatiunilor incipiente de gheata (gheata la maluri, naboi) in bazinele superioare ale Bistritei, Muresului si Oltului si pe unele rauri mici din centrul si nordul tarii, iar in cursul lunilor decembrie 2011 si ianuarie 2012 formatiunile de gheata vor avea intensitati si extinderi variabile, in functie de evolutia temperaturilor.

  • Piloţi de la Carpatair au vrut să decoleze cu gheaţă pe avioane

    Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că piloţii companiei au pus vieţile pasagerilor în pericol.

    “Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca va sesiza Autoritatea Aeronautică Română, după ce piloţii companiei Carpatair au încercat, sâmbătă şi luni, să decoleze cu avioanele fără să efectueze operaţiunea de degivrare, adică de curăţare a gheţii de pe fuzelaj şi aripi. Sâmbătă, pilotul a încercat să îndepărteze gheaţa cu o mătură, ceea ce contravine procedurilor aviatice. Au stat cu avionul la sol până a ieşit soarele şi a topit gheaţa. Luni, cursa spre Timişoara trebuia să decoleze la ora 10.30, dar a decolat la 11.49, tot din cauza piloţilor care au refuzat să degivreze aparatul şi l-au ţinut la soare. Prin refuzul de a degivra avioanele se pun în pericol vieţile pasagerilor, iar noi nu permitem decolarea niciunui avion care nu este curăţat de gheaţă. Pasagerii pot depune reclamaţii la Protecţia Consumatorilor”, a spus Ciceo.

    “Procedura de degivrare a aeronavei este o operatiune care tine exclusiv de competenta si decizia comandantul aeronavei si se aplica in functie de conditiile meteorologice ale aeroportului de plecare la ora decolarii. In aceasta dimineata vremea la Cluj a fost cu cer senin si temperaturi pozitive, aplicarea procedurii de degivrare nefiind necesara. Mentionam ca aceasta decizie nu a pus nicio secunda in pericol siguranta pasagerilor nostri. Carpatair va informa autoritatile aeronautice despre acest caz de abuz din partea aeroportului Cluj si va solicita despagubiri aeroportului pentru prejudiciile de imagine cauzate de declaratiile defaimatoare si insinuari fata de politica de siguranta a zborului a companiei Carpatair precum si daunele produse datorita intarzierii zborului Cluj-Timisoara de azi”, au declarat oficialii Carpatair.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai ciudate hoteluri din lume – GALERIE FOTO


    In jurul lumii sunt locuri de acomodare pentru toti cei care vor
    sa calatoreasca. De la hosteluri ieftine, unde baile sunt la comun,
    la resorturi hoteliere luxoase unde angajatii au grija de tine si
    iti satisfac toate poftele. Unul din cele mai ciudate hoteluri din
    lume este Hotel Costa Verde din Costa Rica. La prima vedere,
    turistii care vin aici au impresia ca in hotel a intrat un avion.
    De fapt, aeroplanul, un Boeing 727 din 1965, este o camera de hotel
    cu o priveliste absolut superba.

    Sursa: dirjournal.com