BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Militarii germani văd şanse de succes pentru contraofensiva ucraineană. Care este condiţia pentru ca Ucraina să învingă Rusia

    La două luni de la începerea contraofensivei ucrainene , expertul militar german Christian Mölling de la Consiliul German pentru Relaţii Externe vede şanse realiste de succes pentru Ucraina.
     

    “Dacă ucrainenii reuşesc să treacă de prima linie de apărare rusă, ofensiva va fi un succes”, a declarat Mölling sâmbătă pentru presa din Germania.

    Ar fi suficient ca trupele “să avanseze până la liniile de aprovizionare pe calea ferată şi pe şosea în direcţia Melitopol”, a spus Moelling. “Apoi ar putea bombarda întreaga zonă până la Marea Azov. Atunci, terenul nu ar mai fi apărabil pentru ruşi”, a adăugat el.

    Mölling a subliniat că “faza principală a ofensivei” nu a început încă, iar ucrainenii încă testează terenul cu o “înaintare prudentă”, relatează Der Spigel.

    Expertul militar crede chiar că este posibil ca trupele ucrainene să elibereze toate teritoriile ocupate, inclusiv Crimeea, care a fost anexată în 2014.

    “Este suficient ca ei să se poziţioneze atât de bine încât să nu mai fie posibil ca ruşii menţină controlul asupra sudul. Atunci ei trebuie să se retragă. Acest război poate fi căştigat fără o bătălie decisivă. Nu trebuie să se termine ca într-un film de la Hollywood”, a declarat Mölling.

    Potrivit lui Mölling, ofensiva progresează “încet, dar sigur”. În vest, a existat o aşteptare falsă conform căreia trupele ucrainene ar putea avansa spre Marea Azov într-un timp foarte scurt, a spus el.

    Alţi experţi nu sunt la fel de optimişti ca Mölling în ceea ce priveşte situaţia: Generalul german Christian Freuding, de exemplu, anticipează lupte grele pentru forţele armate ucrainene în contraofensiva lor.

    “Trebuie doar să vă uitaţi pe hartă şi acolo avem un raport de putere de aproximativ unu la unu. Şi o apărare pregătită timp de nouă luni. Aceasta este realitatea”, a spus acesta.

  • Recesiunea şi problemele economice aruncă cea mai importantă economie a Europei în urmă cu 30 de ani

    Economia Germaniei – cea mai mare din Europa – se luptă să-şi atingă şi menţină obiectivele de creştere economică, însă datele şi cele mai recente transformări nu promit nimic bun. Recesiunea care a lovit recent ţara, la care se adaugă sondajele, prognozele şi analizele privind viitorul economic, nu arată deloc bine. Locomotiva economică a Europei pare că a frânat, iar asta înseamna veşti proaste pentru tot continentul, scrie Bloomberg.

    Cele mai recente rezultate economice ale Germaniei, evidenţiază cât de adânc a putut să lovească în economie problemele cu care se confruntă industria. FMI a atenţionat că pe fondul problemelor cu energia, Germania ar putea să fie singura ţara din G-7 care să se confrunte cu o contracţie economică serioasă.

    În prezent, tot mai mulţi analişti se întreabă  dacă nu cumva Germania s-ar putea transforma din nou într-o povară pentru potenţialul de creştere economică al Europei.

    „Cred că Germania concurează pentru titlul de omul bolnav al Europei”, a declarat a declarat Thomas Mayer, fondatorul Institutului de Cercetare Flossbach von Storch şi un observator economic de lungă durată al ţării.

    O astfel de etichetă a fost aplicată în mod obişnuit Germaniei în anii de după reunificarea din 1990, în timp ce procesul laborios de asamblare a două naţiuni a secătuit economia de dinamismul său postbelic aducând şomajul pe noi culmi şi făcându-l să persiste.

    De data aceasta, criza energetică persistentă a Germaniei, cauzată de războiul din Ucraina, paralizează producătorii într-o economie care se confruntă deja cu un deficit de competenţe şi o productivitate slabă cauzate de factori demografici. Între timp, intensificarea concurenţei globale în domeniul vehiculelor electrice ameninţă industria automobilelor germane.

    Astfel de provocări pe termen lung se combină cu cererea slabă din China şi cu politica monetară mai strictă şi afectează şi mai puternic industria. O altă majorare cu un sfert de punct a ratei dobânzii dirijată de către Banca Centrală Europeană săptămâna trecută pentru a domoli inflaţia pune şi mai multă presiune în această zonă.

    „Preconizăm o nouă recesiune pentru a doua jumătate a anului”, a declarat  Joerg Kraemer, economist şef la Commerzbank.

    Clemens Fuest, preşedintele Institutului Ifo din Munchen, a estimat săptămâna aceasta că recesiunea a continuat, citând o deteriorare mai accentuată a situaţiei din industria prelucrătoare în sondajul lunar al organizaţiei sale, publicat recent.

    Cu o zi mai devreme, indicele managerilor de achiziţii al S&P Global a arătat că slăbiciunea industrială a fost suficient de accentuată pentru a contrabalansa expansiunea continuă a serviciilor. Ca economie dominantă a regiunii, asta înseamnă că Germania trage restul economiilor în jos.

     

     

  • Atenţie! Un virus transmis de căpuşe se răspândeşte în Europa

    Un virus transmis de căpuşe se răspândeşte în Europa. La şase ani de la descoperirea sa în China, virusul Alongshan (ALSV), purtat de căpuşe ,s-a răspândit în mare parte din Europa, potrivit unor experţi germani, relatează Agerpres, citând DPA.

    Virusul, care nu a fost legat de nicio boală gravă la oameni, a fost găsit în căpuşe în Finlanda, Franţa, Rusia, Elveţia şi acum în Germania, a confirmat Centrul pentru medicina de călătorie (CRM) din Dusseldorf.

    Cercetători de la Universitatea de Medicină Veterinară (TIHO) din Hanovra, oraş din nordul Germaniei, au găsit dovezi ale transmiterii ALSV prin intermediul căpuşelor la animale sălbatice, cum ar fi căprioarele, în landul Saxonia Inferioară din nord-vestul Germaniei.

    Zonele de distribuţie ale multor specii de căpuşe indigene s-au extins semnificativ în ultimii ani, a declarat directorul ştiinţific al CRM, Tomas Jelinek, scrie Agerpres.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Recesiunea şi problemele economice aruncă cea mai importantă economie a Europei în urmă cu 30 de ani: Germania seamănă din nou cu „bolnavul Europei”, o etichetă pe care n-a mai văzut-o din anii ’90, iar problemele sunt abia la început

    Economia Germaniei – cea mai mare din Europa – se luptă să-şi atingă şi menţină obiectivele de creştere economică, însă datele şi cele mai recente transformări nu promit nimic bun. Recesiunea care a lovit recent ţara, la care se adaugă sondajele, prognozele şi analizele privind viitorul economic, nu arată deloc bine. Locomotiva economică a Europei pare că a frânat, iar asta înseamna veşti proaste pentru tot continentul, scrie Bloomberg.

    Cele mai recente rezultate economice ale Germaniei, evidenţiază cât de adânc a putut să lovească în economie problemele cu care se confruntă industria. FMI a atenţionat că pe fondul problemelor cu energia, Germania ar putea să fie singura ţara din G-7 care să se confrunte cu o contracţie economică serioasă.

    În prezent, tot mai mulţi analişti se întreabă  dacă nu cumva Germania s-ar putea transforma din nou într-o povară pentru potenţialul de creştere economică al Europei.

    „Cred că Germania concurează pentru titlul de omul bolnav al Europei”, a declarat a declarat Thomas Mayer, fondatorul Institutului de Cercetare Flossbach von Storch şi un observator economic de lungă durată al ţării.

    O astfel de etichetă a fost aplicată în mod obişnuit Germaniei în anii de după reunificarea din 1990, în timp ce procesul laborios de asamblare a două naţiuni a secătuit economia de dinamismul său postbelic aducând şomajul pe noi culmi şi făcându-l să persiste.

    De data aceasta, criza energetică persistentă a Germaniei, cauzată de războiul din Ucraina, paralizează producătorii într-o economie care se confruntă deja cu un deficit de competenţe şi o productivitate slabă cauzate de factori demografici. Între timp, intensificarea concurenţei globale în domeniul vehiculelor electrice ameninţă industria automobilelor germane.

    Astfel de provocări pe termen lung se combină cu cererea slabă din China şi cu politica monetară mai strictă şi afectează şi mai puternic industria. O altă majorare cu un sfert de punct a ratei dobânzii dirijată de către Banca Centrală Europeană săptămâna trecută pentru a domoli inflaţia pune şi mai multă presiune în această zonă.

    „Preconizăm o nouă recesiune pentru a doua jumătate a anului”, a declarat  Joerg Kraemer, economist şef la Commerzbank.

    Clemens Fuest, preşedintele Institutului Ifo din Munchen, a estimat săptămâna aceasta că recesiunea a continuat, citând o deteriorare mai accentuată a situaţiei din industria prelucrătoare în sondajul lunar al organizaţiei sale, publicat recent.

    Cu o zi mai devreme, indicele managerilor de achiziţii al S&P Global a arătat că slăbiciunea industrială a fost suficient de accentuată pentru a contrabalansa expansiunea continuă a serviciilor. Ca economie dominantă a regiunii, asta înseamnă că Germania trage restul economiilor în jos.

     

     

  • Polonia depune plângere la UE pentru exporturile ilegale de deşeuri ale Germaniei pe plan local

    Polonia a depus o plângere la Comisia Europeană împotriva Germaniei în legătură cu 35.000 de tone de deşeuri despre care Varşovia susţine că au fost trimise în mod ilegal către Polonia din această ţară, relatează Notes from Poland. Cazul ar putea fi adus în faţa Curţii Europene de Justiţie.

     

  • Renovările de locuinţe din Germania se prăbuşesc pe fondul creşterii dramatice a costurilor

    Scumpirea puternică a finanţării şi creşterea dramatică a costurilor materialelor au slăbit ritmul construcţiilor din Germania, declanşând temeri la nivelul industriei într-o perioadă în care discuţiile privitoare la iniţiativele de renovare la nivel de UE stagnează, notează Euractiv.

  • NEWS ALERT Franţa şi Germania susţin Ucraina şi se opun restricţiilor cerute de ţări UE, inclusiv de România

    Săptămâna trecută, cinci state din cadrul Uniunii Europene, inclusiv România şi Polonia, au cerut Comisiei Europene prelungirea restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina. “Am semnat o declaraţie comună a cinci ţări – Polonia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi România – privind prelungirea embargoului asupra importurilor de cereale din Ucraina în statele noastre până la sfârşitul anului”, a afirmat miercurea trecută Robert Telus, ministrul polonez al Agriculturii, după o reuniune a miniştrilor Agriculturii desfăşurată la Varşovia.

    Măsurile, implementate pentru protejarea fermierilor locali, permit doar tranzitul cerealelor ucrainene prin ţările vecine cu Ucraina, importurile directe fiind restricţionate. Acordul privind restricţiile urmează să expire pe 15 septembrie.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, luni, că eventuala prelungire a restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina este “inacceptabilă”. “Poziţia noastră este clară: blocarea exporturilor de cereale pe cale terestră după 15 septembrie, când ar urma să expire actualele restricţii, este inacceptabilă”, a susţinut Volodimir Zelenski.

    Franţa şi Germania semnalează că susţin poziţia Ucrainei, nu pe cea a statelor central şi est-europene din Uniunea Europeană. “Nu pot exista măsuri unilaterale, nici aventuri individuale, doar printr-o acţiune colectivă vom face faţă provocărilor menite să destabilizeze piaţa”, a declarat marţi, cu ocazia unei reuniuni desfăşurate la Bruxelles, ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, citat de cotidianul Le Monde.

    “Comisia Europeană trebuie să spună clar că acest lucru nu este posibil. Aceste măsuri sunt limitate în timp, este inacceptabil că anumite state membre UE vor să meargă dincolo de tratatele în vigoare. Noi suntem solidari cu Polonia, suntem pregătiţi să oferim sprijin financiar. Ceea ce este inacceptabil este să fie rezolvate probleme electorale în detrimentul Ucrainei”, a susţinut, la rândul său, ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir, referindu-se la scrutinul parlamentar programat în Polonia spre sfârşitul anului.

  • Noua Strategie a Germaniei: China este considerată “partener”, “concurent” şi “rival sistemic”

    Germania consideră China, potrivit noii Strategii adoptate de Guvernul de la Berlin, drept “partener”, “concurent” şi “rival sistemic”, iar relaţiile vor fi dezvoltate în sensul promovării mai eficiente a intereselor germane, prin reducerea dependenţei în sectoare esenţiale.

    Guvernul de la Berlin a adoptat joi, în premieră, o Strategie completă în relaţia cu Beijingul. “Obiectivul central al Strategiei este să existe o structură şi o direcţie în relaţiile complexe cu naţiunea chineză, în totală conformitate cu obiectivele stabilite de Uniunea Europeană”, anunţă Guvernul de la Berlin.

    “Pentru Guvernul german, China este în mod egal partener, concurent şi rival sistemic. Strategia germană faţă de China este construită pe baza politicii comune a Uniunii Europene faţă de China. Noua Strategie are obiectivul de a fixa poziţia şi perspectivele relaţiilor cu China. Scopul este de a prezenta perspectivele relaţiilor cu China şi a plasa Guvernul german în poziţia de a promova eficient valorile şi interesele noastre în relaţiile bilaterale complexe. (…) Sunt prezentate modalităţi şi instrumente prin care Guvernul german să poată colabora cu China, fără a fi periclitate valorile libertăţii şi democraţiei din Germania, nivelul german de bunăstare sau interesele ori parteneriatele cu alte ţări”, arată Strategia Berlinului faţă de China, vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

    Conform noii Strategii, Berlinul vrea să diversifice relaţiile economice astfel încât să menţină “contribuţia la dezvoltarea economică a Chinei”, dar, în acelaşi timp, să reducă “dependenţa în sectoare esenţiale”.

    Berlinul mizează pe “reciprocitate” în relaţia cu Beijingul. “Relaţiile noastre cu China sunt afectate de o serie de asimetrii. Guvernul german depune eforturi pentru a obţine îmbunătăţiri concrete în colaborarea bilaterală şi mai multă deschidere din partea Chinei. Măsurile reciproce la nivel bilateral şi european sunt un instrument important în eliminarea asimetriilor”, subliniază noua Strategie.

    Potrivit documentului, Berlinul va menţine “politica o singură Chină”, dar este favorabil integrării Taiwanului în anumite organizaţii internaţionale. “Orice modificare a situaţiei în Strâmtoarea Taiwan trebuie să fie decisă pe cale paşnică şi în mod bilateral. Orice escaladare militară ar afecta interesele germane şi europene”, subliniază documentul.

    Noua Strategie germană pledează pentru îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului în China şi evidenţiază responsabilitatea unor acţiuni comune în sensul atenuării problemelor globale precum încălzirea climei şi criza alimentară.

  • Noua Strategie a Germaniei:China este considerată “partener”, “concurent” şi “rival sistemic”

    Germania consideră China, potrivit noii Strategii adoptate de Guvernul de la Berlin, drept “partener”, “concurent” şi “rival sistemic”, iar relaţiile vor fi dezvoltate în sensul promovării mai eficiente a intereselor germane, prin reducerea dependenţei în sectoare esenţiale.

    Guvernul de la Berlin a adoptat joi, în premieră, o Strategie completă în relaţia cu Beijingul. “Obiectivul central al Strategiei este să existe o structură şi o direcţie în relaţiile complexe cu naţiunea chineză, în totală conformitate cu obiectivele stabilite de Uniunea Europeană”, anunţă Guvernul de la Berlin.

    “Pentru Guvernul german, China este în mod egal partener, concurent şi rival sistemic. Strategia germană faţă de China este construită pe baza politicii comune a Uniunii Europene faţă de China. Noua Strategie are obiectivul de a fixa poziţia şi perspectivele relaţiilor cu China. Scopul este de a prezenta perspectivele relaţiilor cu China şi a plasa Guvernul german în poziţia de a promova eficient valorile şi interesele noastre în relaţiile bilaterale complexe. (…) Sunt prezentate modalităţi şi instrumente prin care Guvernul german să poată colabora cu China, fără a fi periclitate valorile libertăţii şi democraţiei din Germania, nivelul german de bunăstare sau interesele ori parteneriatele cu alte ţări”, arată Strategia Berlinului faţă de China, vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

    Conform noii Strategii, Berlinul vrea să diversifice relaţiile economice astfel încât să menţină “contribuţia la dezvoltarea economică a Chinei”, dar, în acelaşi timp, să reducă “dependenţa în sectoare esenţiale”.

    Berlinul mizează pe “reciprocitate” în relaţia cu Beijingul. “Relaţiile noastre cu China sunt afectate de o serie de asimetrii. Guvernul german depune eforturi pentru a obţine îmbunătăţiri concrete în colaborarea bilaterală şi mai multă deschidere din partea Chinei. Măsurile reciproce la nivel bilateral şi european sunt un instrument important în eliminarea asimetriilor”, subliniază noua Strategie.

    Potrivit documentului, Berlinul va menţine “politica o singură Chină”, dar este favorabil integrării Taiwanului în anumite organizaţii internaţionale. “Orice modificare a situaţiei în Strâmtoarea Taiwan trebuie să fie decisă pe cale paşnică şi în mod bilateral. Orice escaladare militară ar afecta interesele germane şi europene”, subliniază documentul.

    Noua Strategie germană pledează pentru îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului în China şi evidenţiază responsabilitatea unor acţiuni comune în sensul atenuării problemelor globale precum încălzirea climei şi criza alimentară.

  • Olaf Scholz respinge sugestia condiţionării admiterii Suediei în NATO de integrarea Turciei în UE

    Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a părut să condiţioneze, luni, ratificarea admiterii Suediei în NATO de relansarea negocierilor privind integrarea Turciei în Uniunea Europeană. “Turcia a aşteptat la poarta Uniunii Europene de peste 50 de ani, iar acum aproape toate statele NATO sunt membre ale Uniunii Europene. Adresez un apel ţărilor care au ţinut Turcia să aştepte la porţile UE peste 50 de ani: deschideţi drumul pentru admiterea Turciei în UE! Când veţi deschide drumul admiterii Turciei în UE, vom deschide drumul admiterii Suediei în NATO, aşa cum am făcut cu Finlanda”, a afirmat Erdogan, citat de agenţia The Associated Press.

    Însă cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a respins condiţionalităţile sugerate de Recep Erdogan. “Eu nu cred că cele două teme trebuie înţelese împreună”, a afirmat Olaf Scholz, potrivit site-ului Tagesschau.de, subliniind că Suedia îndeplineşte toate criteriile pentru a deveni membră a NATO. “Eu sper că se va reuşi în curând ca Suedia să devină membră a NATO”, a insistat Olaf Scholz.

    Turcia şi Ungaria nu au ratificat încă tratatul privind admiterea Suediei în NATO. Administraţia de la Ankara este nemulţumită că Suedia le oferă azil unor membri ai grupurilor separatiste kurde, iar Ungaria denunţă criticile frecvente ale Guvernului de la Stockholm privind situaţia politică de la Budapesta. Atât Turcia, cât şi Ungaria menţin relaţii apropiate cu Rusia.