Fondul Monetar Internaţional (FMI) a publicat miercuri raportul macroeconomic pentru România şi previziunile pentru 2017, conform articolului IV din Statutul Fondului care prevede un examen anual al situaţiei macroeconomice în ţările membre.
Potrivit documentului, dacă 2016 din punct de vedere macroeconomic arată bine, în 2017 urmează o încetinire a creşterii economice care se va reflecta în toţi ceilalţi indicatori economici.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) poate acţiona la limita şantajului şi chiar inventa crize pentru a obţine ce vrea. Că instituţia ia în considerare astfel de tactici de negociere în cazul Greciei, ţară din bailouturile căreia a făcut profituri de miliarde de euro, sugerează o convorbire între doi reprezentanţi de rang înalt ai FMI publicată de WikiLeaks. Amândoi au legături foarte puternice cu România.
WikiLeaks, website-ul care a arătat că serviciile americane de spionaj au interceptat chiar şi convorbirile telefonice ale cancelarului german Angela Merkel.
Pentru a face faţă crizei, România a devenit dintr-o dată, în 2009, unul dintre principalii clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. FMI a decis să pună la dispoziţia autorităţilor fonduri de 12,95 miliarde de euro, printr-un acord stand-by pe doi ani, iar Comisia Europeană 5 miliarde de euro. De la Banca Mondială România a accesat 1 miliard de euro, în cadrul pachetului de finanţare externă, iar de la BERD încă 1 miliard de euro.
„De ce are nevoie România de acest acord, de aceşti bani?“ a fost o întrebare repetată aproape obsesiv la începutul crizei. Oficialii români au declarat de mai multe ori că acordul este „preventiv“, o „centură de siguranţă“. Însă o parte din banii de la FMI au ajuns, atipic, şi în buget, devenind soluţia de plată a salariilor şi pensiilor. Prin încheierea acestui acord autorităţile au susţinut că vor asigura relansarea economiei, însă reţeta FMI de reducere a cheltuielilor bugetare a lăsat puţin spaţiu pentru investiţii publice de amploare, persistând încă semne de întrebare în ceea ce priveşte eficienţa programelor cu instituţia. Totuşi, condiţiile impuse de FMI au fost mai puţin dure decât în acordurile precedente.
Şi, după acest acord istoric, au mai urmat două acorduri stand-by, de această dată preventive, adică fără să mai luăm bani de la FMI.
După şapte ani, România a reuşit să dea înapoi toţi banii împrumutaţi în 2009 de la FMI şi a mai rămas cu o parte din datoria la Comisia Europeană şi la Banca Mondială, rambursarea făcându-se în tranşe. Iar datoria externă totală (publică şi privată) a scăzut în ianuarie 2016 sub 90 miliarde euro, pentru prima dată după 2009, şi a ajuns sub 60% din PIB. „FMI nu a discutat iniţial cu guvernul creşteri de impozite şi taxe pentru 2009, însă, dacă lucrurile se vor schimba în mod semnificativ, pot fi renegociate anumite conditionalităţi şi targeturi. Autorităţile trebuiau să revizuiască în doi ani sistemul de salarii şi pensii în sectorul public, precum şi procedurile de monitorizare şi control pentru companiile de stat. Va readuce acest pachet financiar încrederea investitorilor străini? Cursul de schimb va fi mai stabil? Vrem să ne asigurăm că economia va fi mai stabilă. Acest pachet nu este atât de mult destinat pieţelor, cât economiei“, spunea, după prima vizită la Bucureşti, în contextul parafării acordului, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.
Însă, chiar şi cu acest acord şi cu banii de la finanţatorii externi, au urmat ani dificili. Au existat şi majorări de taxe şi tăieri de cheltuieli. Pe durata acordului cu FMI parafat în 2009, pe doi ani, economia nu a reuşit să scape din groapa recesiunii, a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.
Realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere atât instituţiile financiare internaţionale, cât şi autorităţile române, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.
Din împrumutul de la FMI parafat în 2009, de aproximativ 12 miliarde de euro, la buget au ajuns 2 miliarde de euro, cea mai mare parte intrând la rezerva BNR. În schimb sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 miliarde de euro, au fost direcţionate numai către Finanţe, la fel ca şi banii de la Banca Mondială.
În consecinţă, cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI a fost rambursată din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, şi nu au existat constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că rezervele valutare au oscilat în jurul a 30 miliarde euro. Având în vedere incertitudinile care persistau pe pieţele financiare, era cu siguranţă de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat.
Împrumutul record contractat de România de la finanţatorii externi a ajuns la scadenţă în 2012, an în care Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor au început să ramburseze ratele aferente tranşelor primite de la FMI. Până atunci, timp de trei ani, autorităţile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului. Dobânda annuală plătită la FMI a fost de 3,5%, calculată la soldul tragerilor efectuate până la data respectivă şi nerambursat, costul fiind comparabil cu cel al resurselor primite de la CE. Banii împrumutaţi de la Comisia Europeană au început să fie restituiţi de Ministerul Finanţelor începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 miliarde euro.
În 2011, România a continuat să facă apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele structurale au fost întârziate.
Rezultatul după cei patru ani de acord cu FMI (2009-2011 şi 2011-2013): România a ajuns să fie „macrostabilizată“ (deficitul bugetar şi deficitul de cont curent s-au ajustat, inflaţia a scăzut), dar „letargică“. Au fost doi ani de cădere liberă, în 2009 şi 2010, apoi a venit 2011 cu un avans al PIB de 1,1%, pentru ca în 2012 economia să crească cu doar 0,6%. Economia a revenit pe plus, dar întrebarea care persista era când vor simţi românii „ieşirea din criză“, când cifrele seci şi reci ale economiei din statistici vor fi resimţite de oameni în buzunare, în îmbunătăţirea nivelului de trai. FMI s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române, pe parcursul acordurilor din ultimii ani, susţinând în mod constant acordarea de derogări pentru neîndeplinirea ţintelor.
În 2013, FMI a avizat încheierea „cu succes“ şi a celui de-al doilea acord stand-by consecutiv, după o prelungire de trei luni cauzată de ratarea unor ţinte şi de întârzierea reformelor, acceptând şi de această derogări.
Şi a mai urmat un acord cu FMI, al treilea consecutiv, fără succes, întrucât guvernul nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate. Acordul a ajuns într-un punct nevralgic după măsurile de relaxare fiscală anunţate de guvern şi a fost mai mult suspendat, până a expirat la termen.
Şi cum România a ajuns unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din UE, care continuă în mod atipic să beneficieze şi de asistenţa tehnică şi financiară a Băncii Mondiale şi se află pe podium ca volum al investiţiilor în portofoliul BERD, fiind şi un client important al Băncii Europene de Investiţii, şefii FMI, Băncii Mondiale, BERD şi BEI au ajuns în 2013 în România să-şi verifice unul dintre cei mai mari debitori. Interesul celor patru mari finanţatori multilaterali nu este întâmplător privind prin prisma expunerilor pe care le-au acumulat.
România a intrat în 2013 pe radarul şefilor marilor instituţii financiare internaţionale, Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale, Sir Suma Chakrabarti, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), şi Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), ajungând la Bucureşti.
După ce a cerut timp de două decenii privatizare, restructurare şi austeritate, în 2013 FMI a ajuns să vorbească despre creştere economică şi consum.
Consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere. De ce? Deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat. Acestea au fost ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI la Bucureşti, Christine Lagarde, în 2013.
Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale actuale, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care, din păcate, se lăsa aşteptată în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi. Apoi, vorbeau de deficite bugetare şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea.
România a parafat trei acorduri succesive cu FMI, dintre care ultimele două preventive, pentru că nu a putut să facă faţă şocurilor externe, deşi era stabilizată macro şi pentru că nu a reuşit să finalizeze singură reformele structural. După cel de-al treilea acord consecutiv cu FMI, care a expirat în toamna anului trecut, urmează o pauză, România încercând să stea pe propriile picioare, fără „certificatul de credibilitate“ de la FMI. Rămâne de văzut dacă antecedentele derapajelor economice interne din perioadele în care România nu a fost monitorizată de partenerii externi vor deveni din nou realitate.
Miercuri elita lumii a fost convocată la Davos, Elveţia, pentru conferinţele anuale ale Forumului Economic Mondial. Printre participanţii la Forumul Economic de la Davos se numără personalităţi precum Christine Lagarde, şefa FMI, David Cameron, prim-ministrul britanic sau actorul Leonardo DiCaprio, informează Financial Times.
1. Automatizarea
“A patra revoluţie industrială” se referă la faptul că dezvoltarea roboţilor şi inteligenţei artificiale va avea un efect transformativ la fel de mare ca motorul cu aburi, electricitatea sau computerul în secolele precedente. Un număr mare de slujbe vor dispărea de pe câmpul muncii odată cu sosirea automatizării în masă. Google caută un partener în industra auto pentru a construi prima maşină “fără şofer”, iar Toyota plănuieşte ca modelul său de automobil autonom să ajungă pe autostrăzi în 2020.
De asemenea, Economiştii speculează cu privire la ce categorii de angajaţi sunt cele mai expuse pierderilor de locuri de muncă şi ce va însemna acest lucru pentru egalitatea veniturilor şi a sexelor.
În linii mari, astfel încât sunt necesare mai puţine investiţii pentru a produce aceleaşi randamente sau randamente mai mari, pe termen lung. Deşi aceasta poate părea o veste bună, tendinţa ar putea contribui la o încetinire pe termen lung a creşterii economiilor bogate.
2. China
PIB-ul Chinei a crescut constant în ultimii ani, însă acum economia Chinei a încetinit şi se pare că şi alte economii emergente se duc în jos odată cu ea. investitorii străini s-au speriat de evenimentele din ultimele şase luni, de la oscilaţiile din vară ale ratei de schimb şi primul crah al pieţei bursiere la al doilea episod de panică de pe piaţa de acţiuni înregistrat la începutul acestui an
3. Pieţele emergente
Pieţele emergente au fost încetinite de o serie de evenimente în 2015, iar tendinţa se va menţine şi în acest an, anticipează mulţi analişti. Scăderea puternică a cererii de materii prime venită din partea Chinei a împins preţurile materiilor prime la un minim al ultimilor 10 ani.
În plus, banca centrală americană a majorat ratele dobânzii la finalul anului trecut, împingând în sus valoarea dolarului. Pieţele financiare internaţionale anticipaseră deja această mişcare. În ultimul an, banii au ieşit puternic de pe pieţele emergente, fiind reorientaţi către investiţii în dolari.
Un dolar mai puternic înseamnă probleme pentru ţările aflate în curs de dezvoltare cu niveluri ridicate de datorii în dolari dublate de o scădere a veniturilor fiscale din exporturile de materii prime.
4. Brexit
Marea Britanie este aşteptată să organizeze un referendum în acest an în urma căruia se va decide dacă ţara va rămâne sau nu în UE. Nu este foarte clar ce va însemna un Brexit pentru economia britanică şi dacă Marea Britanie va reintra în aceleaşi acorduri comerciale. Totuşi, majoritatea economiştilor chestionaţi de Financial Times consideră că Brexitul va afecta perspectivele pe termen mediu ale Marii Britanii.
Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).
BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.
Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.
Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.
Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.
Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.
Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.
Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.
Aşa cum prea bine se ştie, România nu a scăpat de aceste măsuri de austeritate. Sunt deja cunoscute măsurile din 2010, când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25 la sută. De asemenea, zeci de mii de oameni au fost disponibilizaţi şi nu au întârziat să apară protestele de stradă. Alţii au păţit-o şi mai rău. De exemplu, grecii au evitat falimentul chiar în acest an. Guvernul de la Atena condus de Alexis Tsipras a ajuns până la urmă la un acord cu Fondul Monetar Internaţional, iar Grecia a evitat în ultima clipă o situaţie dezastruoasă: aceea de a intra în incapacitate de plată. De asemenea, a fost o perioadă când băncile de la Atena au fost închise.
În România, în 2015, lucrurile au stat mai bine din punct de vedere al ofertei de pe piaţa locurilor de muncă. Conform Ministerului Muncii, în acest an, până la 30 septembrie 2015 s-au înregistrat 6.098.953 contracte de muncă. Conform statisticilor, numărul e mai mare cu 400.000 de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, după mult timp, numărul de salariaţi activi este mai mare decât cel al pensionarilor. Conform cifrelor oficiale, în România există 5.378.723 de salariaţi activi, în timp ce numărul pensionarilor este de doar 5.287.892.
În următoarea perioadă, tendinţa de creştere a numărului locurilor de muncă va rămâne aceeaşi.
Domeniile care oferă cele mai multe locuri de muncă
Cum era de aşteptat, domeniile care au făcut cele mai multe angajări şi care oferă în continuare oportunităţi în carieră sunt cele din IT, servicii şi inginerie. Un salariu entry level în domeniul IT porneşte de la 2000 – 2500 de lei. Interesant este că într-un an, cei care lucrează în acest domeniu pot ajunge la un venit de 1000 de euro lunar. În aceste condiţii, criteriile de selecţie sunt foarte stricte. Candidatul trebuie să se plieze perfect pe profilul şi obiectivele companiei angajatoare. Angajatorii gândesc deja pe termen lung chiar şi când vine vorba de un job entry-level. Tocmai de aceea, recruiterii sunt din ce în ce mai atenţi la gradul de compatibilitate al candidatului cu cerinţele companiei.
De asemenea, pentru a fi siguri că vor avea parte de angajaţi eficienţi, angajatorii apelează din ce în ce mai des la variantele de a oferi contracte de muncă temporară. Astfel, în cel de-al treilea semestru al anului s-a înregistrat o creştere de 20% – 25% de angajaţi care au contracte pe perioadă determinată şi în care sunt stipulate obiective clare.
Care sunt oraşele care oferă cele mai multe locuri de muncă
Aşa cum era de aşteptat, oraşul cu cea mai bogată ofertă pe piaţa locurilor de muncă este Bucureşti. Capitală este urmată în top de alte două mari oraşe din România, Cluj şi Timişoara. Conform statisticilor, Bucureştiul acoperă o treime din totalul locurilor de muncă existente pe piaţă. Vorbim aici de un procent de 30.14%. De asemenea, Capitala conduce şi în topul aplicanţilor. Aproape jumătate dintre cei care aplică pentru un job provin din Bucureşti.
Clujul oferă în jur de 20% din totalul locurilor de muncă disponibile, iar pe locul trei se situează Timişoara cu aproximativ 10 procente. Acelaşi studiu arată că aproape jumătate din posturile scoase la concurs provin din domeniul IT. Acesta este urmat de vânzări şi de inginerie.
Acuzat de corupţie şi în perspectiva alegerilor din 2016, premierul Victor Ponta ar putea să nu aibă puterea să ţină sub control cheltuielile sau să aplice măsuri precum reorganizarea companiilor de stat cu pierderi, în cadrul unui nou acord cu Fondul.
FMI nu a fost de acord cu deciziile Guvernului de reducere a taxelor şi majorare a salariilor pentru unii angajaţi publici cu 25%, subliniind în această săptămână că România ar trebui să protejeze progresele economice recente.
În consecinţă, România ar putea să nu mai aibă un acord cu FMI pentru prima oară din 2009, când FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au salvat-o de criza financiară.
“Este încurajator că există o recunoaştere tot mai mare în rândul autorităţilor că un acord cu FMI este benefic României. Ar ajuta la consolidarea încrederii în România, în eventualitatea unui şoc extern şi, poate mai important, ar acţiona ca o ancoră pentru reformele structurale”, a spus William Jackson, analist la Capital Economics.
El a adăugat însă că nu este sigur că poate fi încheiat un acord.
“Economia merge mai bine şi, cu alegerile care se apropie, este greu să vezi Guvernul făcând compromisuri care ar fi probabil necesare pentru a asigura un acord cu FMI”, a arătat Jackson.
Ultimul acord cu FMI a expirat în septembrie.
Ponta a declarat că vrea un nou acord care să asigure României o linie flexibilă de credit, iar FMI a arătat că este gata pentru discuţii dacă va primi o solicitare oficială.
Ministrul român de Finanţe a declarat joi reporterilor că Guvernul ar putea solicita un nou acord în luna martie, dar că semnarea acordului ar putea să aibă loc după alegeri. El a subliniat că vorbeşte în nume personal.
Reprezentanţii FMI şi premierul Ponta au refuzat să comenteze.
“Până acum nu am discutat cu autorităţile române despre un nou program”, a precizat pe mail, pentru Reuters, Angela Filote, şefa reprezentanţei FMI la Bucureşti.
Istoria recentă arată că noile discuţii ar putea fi dificile. Reticenţa României la implementarea unor măsuri precum majorarea preţurilor gazelor sau reforma sectorului minier au făcut ca evaluările FMI să nu poată fi finalizate cu succes, după jumătatea anului 2014.
Leul s-a apreciat în acest an cu peste 1%, dar a scăzut după un comunicast de joi al FMI.
“În condiţiile în care Guvernul creşte cheltuielile bugetare înainte de alegerile de anul viitor, lipsa unui acord cu FMI poate avea un impact negativ asupra leului”, se arată într-o notă a ING.
PSD a înregistrat o înfrângere stânjenitoare în alegerile prezidenţiale de anul trecut, iar Ponta are în faţă un proces în care este acuzat de corupţie, din perioada în care era avocat, fiind mai puţin probabil să nemulţumească alegătorii cu reforme.
Un sondaj realizat de INSCOP Research şi Adevărul în iulie, perioada de vârf a crizei din Grecia, arăta că 48,9% dintre români considerau atunci că ar trebui să facă sacrificii pentru plata la timp a datoriilor ţării, în timp ce 40,2% s-au declarat împotrivă.
Un alt sondaj realizat de aceeaşi instituţie a arătat că 33,9% dintre români au încredere în FMI, cel mai redus nivel între instituţiile internaţionale incluse în sondaj. NATO s-a situat pe primul loc, cu 57,6%.
“Lucrurile vor fi foarte complicate în privinţa negocierilor, dacă FMI şi creditorii internaţionali vor veni cu condiţii dure. Sperăm ca până la urmă să încheiem un acord”, a declarat un senator al PSD.
Ponta se va uita şi la soarta omului care a impus reducerea numărului de locuri de muncă şi a salariilor şi majorări de taxe, în cadrul primului acord cu FMI. Fostul premier Emil Boc, care a devenit imaginea acestor măsuri, a demisionat în 2012, creând condiţiile pentru ascensiunea lui Ponta.
“Calendarul electoral aglomerat din 2016, când vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, nu facilitează aplicarea unor reforme nepopulare. Drept rezultat, Fondul va fi probabil sceptic faţă de solicitatea României pentru un nou acord”, a declarat Otilia Dhand, analist la Teneo Intelligence.
Situaţia financiară a României este mai bună ca acum şase ani. Guvernul ţinteşte un deficit bugetar de 1,86% din PIB în acest an, faţă de 7,3% în 2009. Creşterea economică va fi de peste 3%, faţă de o contracţie de 7,1%.
În mod paradoxal, situaţia economică mai bună reduce şansele pentru un nou acord cu FMI. Acordul precedent a pus la dispoziţia Guvernului o linie preventivă de credit de 4 miliarde de euro care nu a fost accesată.
“Programul cu FMI nu mai era respectat de ceva timp şi nu cred că vor conveni un altul. Există dezacorduri serioase referitoare la buget. Guvernul vrea să evite procedura de deficit excesiv a UE, dar nu cred că vrea să urmeze programul FMI. Nu este bine, dar în acest moment este suficient de puternic pentru a nu avea nevoie de programul cu Fondul”, a spus Viktor Szabo, manager de portofolii la Aberdeen Asset Management.
În lipsa constrângerilor acordului cu FMI, România ar putea ajunge să pună din nou în pericol progresele realizate. FMI a avertizat că reducerile de taxe şi majorările de salarii vor împinge deficitul aproape de nivelul de 3% în 2016 şi peste acest prag în 2017.
“Ne putem întreba cât de serios este Guvernul în dorinţa sa de a încheia un nou acord, având în vedere că nu am arătat o dorinţă prea mare de a aplica reforme structurale în cel actual”, a spus Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal.
El a arătat că în ultimii 25 de ani, în perioadele în care România nu a avut acorduri cu Fondul au avut loc cele mai mari greşeli de politică economică.
“FMI vine în martie anul viitor. Până atunci rămâne de implementat ce a rămas nerezolvat din vechiul acord. Vom trimite o scrisoare către Fond şi vom posta ce a rămas de realizat din acordul care s-a încheiat”, a afirmat Teodorovici la o întâlnire cu jurnaliştii.
La vizita din martie, reprezentanţii Guvernului ar putea aduce în discuţie un nou acord cu FMI, însă vor înainta solicitarea formal atunci când şi Fondul va agrea soluţia.
Pentru anul acesta, Guvernul se va încadra în deficitul de 1,86% din PIB (13 miliarde lei), iar pentru anul viitor ţinteşte un deficit pe ESA sub 3% din PIB.
Calculele realizate împreună cu reprezentanţii FMI privind deficitul bugetar au inclus reducerea dividendelor la 5% din 2016, precum şi majorările de salarii pentru cadrele medicale şi profesori, dar nu şi pe cele programate pentru anul viitor, care urmează să fie dezbătute în Parlament.
Principalele problemele pe care FMI le-a adus în discuţie sunt discrepanţa dintre ţinta de deficit bugetar recomandată de Fond pentru anul viitor, de 1,5% pe ESA, şi nivelul estimat de Guvern, de până la 3%, dar şi problemele din companiile de stat.
“Vrem să îndeplinim şi ce a rămas din vechiul acord. Referitor la ordonanţa 109 (OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice), nu vom mai accepta excepţii pe lista de companii, decât două-trei, de la 30 şi ceva de companii pe listă”, a precizat ministrul.
OUG nr. 109/2011 constituie cadrul legislativ pentru garantarea obiectivităţii şi transparenţei selecţiei managementului şi a membrilor organelor de administrare a întreprinderilor de stat.
Guvernul a adoptat în mai o ordonanţă de urgenţă pentru completarea OUG 109, care prevede că autoritatea tutelară poate desemna, prin decizie sau ordin, administratori provizorii. Durata mandatului administratorilor provizorii este de 4 luni, cu posibilitatea prelungirii, pentru motive temeinice, fără a putea depăşi, însă, 9 luni.
Teodorovici a propus Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Băncii Mondiale să preia întregul proces de aplicare a OUG 109, întrucât instituţiile internaţionale sunt transparente şi nu pot fi acuzate de interese. Acestea ar urma să facă selecţia şi să deruleze procedurile pentru alegerea managementului privat la companiile de stat.
Totodată, el a solicitat ministerelor să-i trimită până la începutul lunii noiembrie situaţia companiilor pentru a putea întocmi un memorandum cu situaţia globală către instituţiile financiare internaţionale.
“Banca Mondială a fost foarte deschisă. Când am fost la Londra am vorbit cu preşedintele BERD, care a fost de acord. Planul este să facem cooperarea cu BERD şi BM anul viitor, iar în 2017 vedem posibile rezultate ale activităţii”, a precizat ministrul.
“Acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performanţelor obţinute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a ÎS. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice”, a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.
Ea a subliniat că avantajele activităţii economice puternice din prezent vor avea o “viaţă” scurtă, fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente.
Pe de altă parte, FMI apreciază că cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, însoţită de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.
Schaechter spune că perspectiva de creştere economică pe termen scurt este puternică, însă există riscuri de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate.
“Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creştere contribuind, în general, consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează ca şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor. Ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice”, a completat şefa misiunii FMI în România.
FMI vede posibile tensiuni în economia românească pe fondul volatilităţii reînnoite de pe pieţele financiare globale, incluzând riscurile de evoluţii sub aşteptări în zona comerţului şi a fluxurilor de
capital.
“România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susţinută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, şi mai ales în economiile emergente, este aşadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat – pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung”, consideră Schaechter.
FMI: Politica monetară nu trebuie relaxată imediat, având în vedere măsurile fiscale din 2016
Fondul Monetar Internaţional recomandă, totodată, ca politica monetară să nu fie relaxată imediat, cu toate că inflaţia se va menţine negativă până la jumătatea anului viitor, având în vedere relaxarea fiscală expansivă din 2016, creşterea rapidă a salariilor şi incertitudinile de pe pieţele financiare globale.
“Se preconizează că inflaţia generală anuală se va menţine în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA-ului la alimente din luna iunie şi reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 şi preţurile mai mici la mărfuri. Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziţia fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creşterea rapidă a salariilor, anticipaţiile inflaţioniste amplu ancorate şi incertitudinile ce persistă pe pieţele financiare globale”, a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.
Continuarea inflaţiei importate reduse ar putea însă complica pe viitor deciziile de politici, potrivit lui Schaechter.
În ceea ce priveşte sectorul bancar, şefa misiunii FMI apreciază că acesta a a făcut faţă cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an şi continuă să menţină rezerve suficiente de capital şi de lichidităţi.
“Pe măsură ce bilanţurile s-au consolidat şi redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În acelaşi timp, menţinerea unor rezerve puternice va fi esenţială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile”, a mai spus Schaechter.
Ea a punctat că urgentarea adoptării “atât de întârziatei” legislaţii din sectorul financiar, referitoare la închiderea băncilor, garantarea depozitelor, supravegherea macroprudenţială şi la obligaţiunile garantate, va contribui la întărirea cadrului legal actual şi la alinierea acestuia la bunele practici internaţionale.
“În ceea ce priveşte modernizarea regimului insolvenţei în România, procesul avansează, iar misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislaţie secundară pentru a se asigura implementarea eficientă a cadrului legal privind insolvenţa personală”, menţionat şefa misiunii FMI în România.
Discuţiile dintre delegaţia FMI şi autorităţile române s-au încheiat marţi. Temele au inclus planurile fiscale, legea bugetului pentru 2016, reformele structurale şi rectificarea bugetară.