Ce mi-a atras atenţia este că datoria externă totală a României a crescut la 99,6 miliarde de euro în februarie 2019, cu 1,2 miliarde de euro mai mult decât la finalul lui 2018.
Tag: finante
-
Opinie Cristian Hostiuc, ZF: Cu împrumutul extern de 3 miliarde de euro luat de Ministerul Finanţelor în martie, România va depăşi din nou, după şapte ani, o datorie externă de peste 100 de miliarde de euro. Problema este că principalul vinovat nu este guvernul, ci voi, care aţi făcut 65% din această datorie externă
Cu împrumutul pe care l-a luat Ministerul Finanţelor de 3 miliarde de euro de la finalul lunii martie, România va depăşi din nou o datorie externă de 100 de miliarde de euro, nivel unde era la nivelul lui 2012, când soldul era de 100, 875 miliarde de euro.Atunci încă mai duceam în spate 8 miliarde de euro din datoria către FMI luată în 2009, la începutul crizei.Din 2012, datoria externă a scăzut până în 2015 de la 100,8 miliarde de euro la 90,4 miliarde de euro, iar de atunci a reînceput să crească, ajungând la 98,4 miliarde de euro la finalul lui 2018 şi 99,6 miliarde de euro la finalul lui februarie 2019.Este adevărat că din 2012 până în 2018, PIB-ul României a crescut de la 132 de miliarde de euro la 202 miliarde euro, ceea ce a făcut ca datoria externă să se reducă ca pondere în PIB de la 75%, la 48%.Între timp a crescut datoria internă a statului de la 90 de miliarde de lei la finalul lui 2012, la 160 miliarde de lei la finalul lui 2018, pentru că dobânzile la împrumuturile în lei s-au redus de la 6% la 1% sau chiar sub, în 2016-2017.Între timp, dobânzile la lei au crescut din nou, depăşind chiar 5% la împrumuturile pe 10 ani, iar creşterea inflaţiei la 4% în martie va însemna dobânzi şi mai mari.Revenind la datoria externă a României, de 99,6 miliarde de euro la finalul lunii februarie, 68 de miliarde de euro este datorie pe termen lung şi 31,3 miliarde de euro este datorie pe termen scurt. -
Reuniune FMI şi Banca Mondială: „Balanţa riscurilor înclină spre dezavantaj”
Liderii Grupului celor 20 de ţări industrializate participanţi la reuniunea de primăvară a FMI şi Băncii Mondiale sunt îngrijoraţi de faptul că slăbiciunile evidente din economiile cheie ar putea să se răspândească, mai ales în cazul în care tensiunile comerciale cum sunt cele dintre Statele Unite şi China, se vor agrava în continuare.
„Balanţa riscurilor rămâne înclinată spre dezavantaj”, a declarat ministrul japonez de finanţe, Taro Aso, la o conferinţă de presă în urma unei întâlniri a miniştrilor de finanţe ai G20 şi a bancherilor centrali. Comentariile lui Aso sunt în concordanţă cu cele ale altor oficiali prezenţi la Washington, dintre care mulţi se tem că efectele politicilor comerciale protecţioniste sunt de vină pentru slăbiciunea economiei mondiale.
-
Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe
Intermediarii selectaţi au fost cinci grupuri financiare, respectiv Citi, Erste, ING, JP Morgan şi Société Générale.
Ministerul Finanţelor nu a publicat iniţial volumul oferetelor pe tranşe, însã randamentele indicative sunt de 2,4% la 7 ani, 3,83% la 15 ani şi 4,9% la 30 de ani. De obicei, randamentele la care se vor adjudeca eurobondurile vor fi la un nivel uşor mai redus. Este prima emisiune a României în euro pe 30 de ani.
În 2018, Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe de trei ori, împrumutând cumulat 3,75 mld. euro şi 1,2 mld. dolari.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ocolul pământului în 20 de ani
Tot el discută cu oameni din interiorul companiei pentru care lucrează – gigantul Western Union -, care deţin diverse poziţii cheie. Deşi există această diversitate, există şi o structură în spatele acestui job. Care este jobul? General manager peste 69 de ţări din Orientul Mijlociu şi Africa pentru Western Union. Şi cine este executivul? Românul Alexandru Bădulescu.
„Parcursul meu profesional a fost marcat de capacitatea de a mă adapta. Încă de mic am fost o persoană extrem de agilă, iar acest lucru mi-a influenţat parcursul academic şi mai apoi cariera”, povesteşte chiar el.
Dintotdeauna i-a plăcut să înveţe lucruri noi, se descrie ca o persoană curioasă, dornică să descopere locuri noi şi să întâlnească oameni noi. Faptul că a fost deschis la schimbare şi a fost dispus să iasă din zona de confort i-a deschis orizonturi noi. „Sunt o persoană dispusă să îşi asume riscuri şi să îşi asume responsabilitatea pentru acţiunile sale, iar acest tip de comportament oferă multe oportunităţi.” A absolvit liceul Tudor Vianu, la specializarea informatică, iar apoi a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti, obţinând o diplomă de la Facultatea de Finanţe-Bănci. Câţiva ani mai târziu, în 2005-2006, a absolvit şi un program de MBA la London Business School.
„Cariera mi-am început-o în România, unde am lucat în mediul bancar, iniţial ca asistent al preşedintelui Băncii Româneşti.” Din această poziţie a fost implicat în diverse procese, a învăţat despre creditare şi plăţi. A evoluat apoi de-a lungul anilor şi a ocupat varii roluri, în departamente diferite, de la business development la dezvoltarea unui centru de relaţii pentru clienţi. Tot aici i-a cunoscut pe reprezentanţii companiei pentru care lucrează acum şi pentru care a lucrat în ultimele două decenii. „Tranziţia a fost una naturală. Aveau nevoie de o persoană cu experienţă în domeniul serviciilor financiare, o persoană care le înţelege modelul de business şi care, în acelaşi timp, are un background tehnic.” Era vorba totodată de o persoană dispusă să călătorească, să identifice potenţiali parteneri şi noi pieţe, un angajat cu abilitatea de a negocia contracte şi de a administra operaţiuni. Timp de trei ani a fost director de operaţiuni, având biroul la Viena şi unde s-a ocupat de 15 pieţe din Europa Centrală şi de Est.
„Schimbarea graduală a strategiei Western Union de a deveni dintr-un jucător global un jucător global cu prezenţă locală puternică a venit la pachet cu primul meu job de general manager.” A avut misiunea de a deschide biroul local la Bucureşti. Timp de opt ani a fost country director pentru România, Republica Moldova şi Bulgaria, perioadă în care a coordonat echipa şi a dezvoltat businessul pentru a-l duce printre cele mai importante în ceea ce priveşte încasările de bani. „A fost o perioadă cu rezultate bune şi de care-mi amintesc cu plăcere atât pe plan personal, cât şi profesional. Dar, când te aştepţi mai puţin, alte provocări apar.”
În 2011 a primit oportunitatea de a dezvolta o nouă arie geografică: Europa de Est cu statele CIS, inclusiv Rusia, Turcia, Israel şi ţările din Balcani, alături de Afganistan şi Pakistan. Timp de şase ani a locuit la Moscova, de unde a coordonat din poziţia de general manager operaţiunile din 23 de ţări. A fost totodată preşedinte al operaţiunilor bancare ale Western Union în Rusia.
„A fost o perioadă care m-a testat din multe puncte de vedere: adaptabilitate, leadership, risk management. Tot atunci a trebuit să îmi reconstruiesc viaţa de familie într-un mediu nou. Per total, a fost una dintre cele mai frumoase experienţe ale vieţii mele.”
Din 2017 o nouă oportunitate s-a ivit şi a devenit general manager peste 69 de ţări din Orientul Mijlociu şi Africa.
„Lucrez pentru companie de două decenii.” Prima poziţie pe care a acceptat-o în afara ţării a fost tot în cadrul Western Union, dar în Viena. Era anul 1999.
„Când m-am mutat din ţară încă lucram la abilităţile mele de a mă exprima fluent în limba engleză.” Despre compania de transfer de bani Western Union spune că e un angajator care înţelege diversitatea, care crede că tocmai diversitatea stă la baza inovaţiei.
„Mi-a dat oportunitatea de a lucra într-un mediu nou, de a ieşi în afara zonei mele de confort.”
Printre motivele pentru care oamenii aleg să lucreze cu Western Union se numără chiar posibilitatea de a lucra cu colegi din toate colţurile lumii, spune el. „De fapt, există persoane care compară joburile din cadrul Western Union cu cele de la ONU.”
În prezent Alexandru Bădulescu este general manager la Western Union pentru Orientul Mijlociu şi Africa, având sediul în Dubai. Este responsabil pentru businessul de transfer de bani – digital sau în format clasic – din regiune.
„Îmi concentrez atenţia pe dezvoltarea segmentului de transfer de bani de la un consumator la altul (consumer to consumer) şi analizez oportunităţile de creştere pe pieţe emergente cheie pentru Western Union atât în ceea ce priveşte trimiterea de bani, cât şi încasarea.” Este un rol complex, cu multe taskuri şi obiective de îndeplinit, dar se potriveşte ca o mănuşă pe profilul şi aptitudinile pe care le-a dezvoltat în timp, explică el. „Este o poziţie care îmi dă şansa de a obţine rezultate, dar şi de a intra în contact cu oameni diferiţi şi culturi diferite.” Din poziţia în care e, ajunge să vorbească cu clienţi de retail din Coasta de Fildeş, Arabia Saudită sau Kenia, dar şi cu CEO-ul unei bănci din Camerun, cu guvernatorul Băncii Centrale dintr-unul din statele din Golf sau cu ministrul de finanţe dintr-o ţară africană. Tot el discută cu oameni din interiorul Western Union care deţin diverse poziţii cheie. Deşi există această diversitate, există şi o structură în spatele acestui job.
„O zi din viaţa mea ar putea să nu fie reprezentativă, aşa că o să dau exemplul unei săptămâni. Aş putea să o petrec în Dubai, la biroul central, sau să călătoresc către alte pieţe.”
În mod obişnuit, îşi începe zilele făcând sport. Preferă să meargă pe bicicletă sau să alerge dis-de-dimineaţă pentru că îi oferă energie pentru minte şi trup. „Este rutina mea indiferent că sunt în Dubai sau călătoresc.” Soţia şi copiii sunt cei care îi oferă sprijin şi echilibru în viaţă, aşa că serile le petrece în familie. Călătoreşte mult, iar acest stil de viaţă poate deveni dificil, după cum recunoaşte chiar el. „Îmi schimb paşaportul o dată pe an sau la doi ani pentru că epuizez rapid paginile disponibile. Doar anul trecut am mers în peste 20 de ţări.”
Din punctul de vedere al businessului, când e în Dubai, primele două zile din săptămână şi le petrece alături de echipa dedicată pentru Orientul Mijlociu şi Africa, discutând despre risk management, mai exact ce poate merge rău şi cum poate fi prevenit. „Ne stabilim priorităţile şi ne trasăm direcţia de mers pentru a ne asigura creşterea businessului.” Restul zilelor sunt dedicate întâlnirilor cu parteneri externi, dar şi discuţiilor cu echipele pe care le coordonează privind execuţia strategiei. „Încerc să mă asigur că priorităţile sunt stabilite corect şi există o înţelegere a nevoilor clienţilor. În principiu, 90% din timp comunic cu oamenii.” Ultima zi a săptămânii e dedicată analizării rezultatelor şi progresului şi discutarea lor cu echipa globală.
Când călătoreşte în diferite ţări din regiune are un program similar, mai exact îşi construieşte agenda în jurul aceleiaşi structuri. Începe prin a petrece timp pe teren, indiferent în ce ţară călătoreşte. „Merg în locurile unde merg clienţii noştri şi testez serviciile Western Union din perspectiva de client. Studiez totodată competiţia şi îmi organizez întâlniri cu partenerii.” Western Union deserveşte mai multe segmente diferite de clienţi. Antreprenorii folosesc Western Union pentru a naviga prin businessul unei economii globalizate. Un tată sau o mamă poate trimite bani acasă pentru a susţine educaţia copilului. Firmele internaţionale folosesc Western Union pentru a face plăţi în diferite monede şi în diferite colţuri ale lumii, explică executivul român.
În prezent el coordonează activitatea Western Union din zona Orientului Mijlociu şi a Africii. Este una dintre cele cinci regiuni ale grupului, care are peste 10.000 de salariaţi la nivel mondial şi a intermediat tranzacţii de peste 300 de miliarde de dolari în 2018 în 130 de monede diferite, procesând per total 34 de tranzacţii pe secundă (incluzând aici toate serviciile pe care le oferă grupul).
„Relaţia mea cu Western Union a început acum multă vreme şi sunt fericit că a rezistat peste timp. Este o companie care a pornit cu gândul de a uni familii şi afaceri într-o lume tot mai globalizată. De-a lungul anilor compania s-a schimbat şi odată cu ea şi lumea în care trăim şi tehnologia. Totuşi, misiunea iniţială a rămas aceeaşi.”
Mulţi oameni cred că Western Union este un grup al cărui model de business se bazează pe cash şi retail, dar de fapt în ultimul deceniu a trecut printr-o transformare digitală radicală datorită unei strategii care a avut în vedere mai multe niveluri ale acestei lumi digitale, spune Alexandru Bădulescu. „De mai multe trimestre încoace businessul nostru din zona digitală creşte cu peste 10% (double digit – n.red.). Mai mult, acum, 75% din tranzacţiile noastre digitale sunt realizate de pe device-uri mobile. Veniturile anuale ale wu.com au depăşit 500 mil. dolari în 2018 după creşteri semnificative, de 21% doar în ultimul trimestru al anului trecut.”
Deşi au trecut două decenii de când a plecat prima dată din ţară şi deşi s-a perindat prin toată lumea, spune că nu simte că a pierdut contactul cu România dat fiind că urmăreşte atent ce se întâmplă aici şi e mereu în legătură cu familia şi prietenii.
„Venim în ţară de câteva ori pe an, iar copiii mei adoră să meargă în tabere în diverse colţuri ale României. La un moment dat mi-ar plăcea să mă întorc şi permanent, deşi nu am un plan bine pus la punct în direcţia asta.” Momentan îşi concentrează atenţia pe ce face, pentru că îi place. „Am acceptat rolul actual în Western Union, cu sediul în Dubai, şi se văd rezultate, dar mai e loc de dezvoltare. Familia s-a adaptat aici şi vreau totodată să îi ofer stabilitate mai degrabă decât să ne mutăm frecvent. Dar, la un moment dat, da, vreau să revin acasă.”
O astfel de decizie ar depinde însă de impactul asupra celor dragi şi contribuţia pe care ar avea-o la nivel de societate, de ţară. Ultima dată a fost acasă de Crăciun, petrecând sărbătorile alături de familie. „Copiii s-au bucurat să schieze pe pârtiile din Azuga şi Predeal. Se vede că în timp calitatea vieţii se schimbă în bine în România.”
Despre Dubai, unde locuieşte acum, afirmă că e un stat extrem de bine dezvoltat, care aduce laolaltă o varietate de culturi şi obiceiuri la care automat o persoană care locuieşte aici va fi expusă. „Doar în biroul meu sunt oameni din 24 de ţări. În toate ţările din Orientul Mijlociu şi Africa unde eu am călătorit am descoperit că oamenii sunt extrem de prietenoşi şi vor face tot ce le stă în putinţă pentru a te face să te simţi confortabil. Vor să te simţi binevenit în ţara lor.”
Pentru a putea să te adaptezi unui loc nou, trebuie să înţelegi că toată lumea e diferită şi, mai mult decât atât, trebuie să respecţi acest lucru, adaugă el. „Eu spre exemplu am învăţat rusa cât am stat la Moscova, iar acum învăţ araba.”
Dubai este un loc un climat tropical-deşertic, foarte diferit de cel de acasă cu patru anotimpuri. Alexandru Bădulescu recunoaşte că uneori îi e dor de zăpadă sau de o zi de primăvară sau toamnă cu ploi specifice sezonului. În ceea ce priveşte bucătăria, în Dubai în particular şi în regiune în general ai opţiuni multiple, pe care executivul le încearcă cu plăcere. Totuşi, ciorbă, sarmale, cârnaţi sau murături ca acasă nu găseşte nicăieri.
„Mi-e dor de tot ce ţine de România. Iubesc România. Mi-e dor de familie şi prieteni. Mi-e dor de anumite locuri, de zona rurală, de litoral, de munte. Mi-e dor de mâncarea românească. Iubesc diversitatea ţării.”
Copiii săi nu au avut oportunitatea de a petrece o perioadă lungă de timp în România, de aceea el şi soţia încearcă să vină în ţară de cel puţin 2-3 ori pe an. Astfel, copiii petrec timp cu familia şi ajung să cunoască ţara, cultura şi obiceiurile din România.
„La polul opus, nu am niciun motiv sau o experienţă care să mă determine să evit România. Mulţi oameni se plâng de trafic, dar când ai văzut ce înseamnă traficul în alte locuri din lume, precum Moscova, Mumbai sau Lagos, vezi lucrurile cu alţi ochi. Dacă cineva m-ar fi întrebat acelaşi lucru acum 15 ani, poate că aş fi răspuns că cel mai puţin dor îmi e de traficul din Bucureşti. Astăzi, pus în perspectivă, traficul din Bucureşti pare mai lejer decât în alte locuri, nu mă pot plânge.”
Ce crede că ar trebui schimbat în România? În primul rând crede că oamenii ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru ce au spus că vor face şi să facă lucrul acela cât pot de bine şi să îl facă acum, nu mai târziu. „Apoi, cred că ar trebui să fie conştienţi de consecinţele pe care le poate avea faptul că nu au făcut tot ce au putut atunci când au promis ceva, iar acţiunile lor au rănit pe cineva sau rezultatele au fost sub aşteptări.” Câteva exemple în acest sens ar fi calitatea infrastructurii sau lipsa de condiţii din spitale. Mai aminteşte şi faptul că sistemul educaţional nu este printre cele mai performante. Acestea sunt indicii ale faptului că ţara nu se dezvoltă cu viteza potenţialului său.
„Un al doilea aspect pe care l-aş menţiona este faptul că ţara ar trebui să aibă un plan de viitor şi nu să îşi seteze obiectivele pentru acest an, ci pentru 10 sau chiar 20 de ani. Acest lucru este important pentru că ne forţează ca an de an să ne mobilizăm către atingerea acestor obiective.” Fără o viziune, oamenii sunt confuzi şi progresul este lent sau chiar inexistent pentru că nu există o singură direcţie clară de mers.
Dacă ar fi să ofere un exemplu concret, el afirmă că dacă dedici 10% din timpul, energia şi banii proprii pentru ceva, un proiect pentru următorii 7-10 ani, în fiecare an vei vedea o dublare a ceea ce ai avut anterior. „Acum, să extrapolăm situaţia la nivel de infrastructură, sănătate sau educaţie. Aderarea la UE a avut un impact pozitiv, dar care este următorul proiect care ar putea ajuta ţara să se dezvolte?”
Adaugă că îşi iubeşte ţara, a locuit şi lucrat în România, e un loc unde familia şi societatea l-au modelat, i-au oferit integritate, valori şi o educaţie care i-a permis să se adapteze şi să reuşească în alte locuri din lume.
„Am văzut cum România s-a dezvoltat în ultimii ani şi îmi face plăcere să mă întorc. Nu e o ţară perfectă, dar face progrese şi mă bucur să aud lucruri bune şi feedback pozitiv de la colegi, prieteni şi oameni pe care îi întâlnesc.”
Cine este Alexandru Bădulescu
¶ este din 2017 general manager la Western Union peste 69 de ţări din Orientul Mijlociu şi Africa, locuind în Dubai;
¶ anterior, timp de şase ani, a stat la Moscova şi a coordonat operaţiunile din 23 de ţări ale aceleiaşi companii. A fost totodată preşedinte al operaţiunilor bancare ale Western Union în Rusia;
¶ lucrează pentru grupul Western Union de două decenii, locuind de-a lungul anilor la Viena, Bucureşti, Moscova şi acum Dubai;
¶ anterior a lucrat în mediul bancar, pentru Banca Românească;
¶ a absolvit liceul Tudor Vianu, la specializarea informatică, iar apoi a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti, obţinând o diplomă de la Facultatea de Finanţe-Bănci. Câţiva ani mai târziu, în 2005-2006, a absolvit şi un program de MBA la London Business School. -
Opinie: Cât de pregătiţi sunteţi pentru noile joburi din lumea financiară?
Prof. Manfred Frühwirth este director academic al programului Professional MBA Finance din cadrul WU Executive Academy
1. Finanţele Islamice
Produse şi pachete financiare fără dobândă? În trecut, acestea reprezentau o raritate în lumea occidentală. Însă odată cu creşterea cererii clienţilor musulmani, produsele financiare ce respectă legea islamică, Sharia, au început să apară în peisajul financiar. Potrivit legii islamice, dobânda, mai exact câştigul de bani prin investiţii băneşti sau împrumuturi de bani, este interzis. În schimb, există obligaţiuni conforme Islamului, aşa-numitele Sukuk. Cu toate acestea, este posibilă cumpărarea unei case printr-un împrumut în conformitate cu legea Sharia, astfel: banca însăşi achiziţionează casa, în calitate de cumpărător, şi o vinde clientului, care la rândul lui plăteşte un preţ mai mare sub formă de rate.
Bawag P.S.K., spre exemplu, a fost prima bancă austriacă ce a introdus pe piaţă un cont bancar islamic, în 2016: banca nu plăteşte şi nu percepe dobânzi clienţilor, în schimb, clienţii plătesc o taxă lunară, a cărei valoare depinde de pachetul financiar pe care l-au ales şi care include un card bancar şi facilitatea unei descoperiri de cont.2. Finanţarea anteprenorială
Nicio companie nou înfiinţată nu poate supravieţui pe termen lung fără cunoştinţe financiare relevante. Finanţarea afacerilor antreprenoriale are de-a face cu avantajele şi dezavantajele capitalului de risc, bootstrapingul, adică gestionarea în mod profitabil a unei societăţi fără investitori externi şi cu activitatea aşa-numiţilor business angels, oameni de afaceri care contribuie cu până la de trei ori mai mult capital pentru start-up-uri decât investitorii.
Crowdfundingul este, de asemenea, un domeniu care joacă un rol din ce în ce mai important în finanţarea start-up-urilor. Găsirea momentului potrivit pentru căutarea investitorilor sau pentru exit este la fel de important ca planificarea optimă pentru achiziţionarea de capital sau cunoaşterea tipului de investiţie necesară pentru stadiul următor de dezvoltare. Un studiu realizat de KfW Research în 2015 a arătat că, din cele circa 2,5 milioane de start-up-uri existente în Germania, aproximativ 17% dispar de pe piaţă în primii trei ani. Cei care deţin cunoştinte financiare au şanse mai mai de succes: doar 12% nu reuşesc. Însă în cazul lipsei de cunoştinţe financiare, rata de eşec creşte la 21%.
3. Etica în finanţe
Frauda contabilă, corupţia, tranzacţionarea privilegiată, frauda împotriva consumatorilor sunt câteva exemple de scandaluri care au zdruncinat reputaţia diverselor corporaţii în ultimii ani. Scandalul diesel al VW (Dieselgate), cu presupusele muşamalizări la nivel de conducere, a fost doar unul dintr-o serie lungă de cazuri. Comportamentul etic este considerat din ce în ce mai important în practica investiţională şi pentru a evita daunele reputaţionale şi economice ale companiei, cu toate că multe persoane încă sunt de părere că etica este în contrast cu lumea financiară. Orientarea spre maximizarea profitului pe termen scurt poate favoriza un comportament neetic. Când ajunge în atenţia publicului, acesta vine, de obicei, cu un preţ ridicat pentru companii sau investitori: clienţii îşi pierd încrederea, valoarea mărcii scade, preţurile acţiunilor scad, costurile de capital cresc. Din acest motiv, reglementările privind conformitatea şi guvernanţa corporativă au fost recent implementate pe scară largă, alături de criteriile de mediu, economice şi sociale, cum ar fi extinderea responsabilităţii sociale a întreprinderilor. Corupţia în companii, pe pieţele financiare, dar şi în cadrul guvernelor nu numai că dăunează clienţilor, creditorilor şi alegătorilor, ci poate destabiliza sistemul economic global.
-
Francezii de la Societe Generale plănuiesc mii de concedieri din braţul de investiţii al grupului
Societe Generale conturează un plan în caddrul căruia plănuieşte să elimine poziţii în cadrul braţului de investiţii şi să găsească un partener pentru businessul de cash-equity, în încercarea de a elibera o parte din presiunea costurilor venite din reglementare, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Banca ar urma să concedieze sute sau chiar mii de oameni în cadrul diviziei globale de investiţii, precum şi o parte din oamenii din funcţiile de suport, precum finanţe şi resurse umane, potrivit sursei citate. Conducerea analizează încă ce părţi ale businessului ar putea suporta concedierile.
Divizia GBIS (Global Banking Investors Solutions) are peste 20.000 de angajaţi.
Unul dintre principalele sindicate franceze a avertizat la începutul lunii februarie că banca se pregăteşte pentru concedieri „importante” în poziţiile de trading.
CEO-ul Frederic Oudea a declarat atunci că este prea devreme pentru a discuta de deciziile cu privire la personal.
Grupul francez încearcă să îşi reducă costurile cu 500 milioane euro şi să revizuiască activităţile mai puţin profitabile ale braţului de investiţii, după un T4 dezastruos.
-
Ministerul Finanţelor a atras 410 milioane lei de la bănci, cu scadenţa în 2023
La licitaţie au participat şapte dealeri primari. Volumul total al cererii a fost de 681 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 523 milioane lei, iar cele necompetitive 158 milioane lei.
Rata cuponului a fost de 4,25%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,30%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Faţă în faţă cu senatorii
„Dacă ROBOR a fost manipulat? Răspunsul este «Nu». ROBOR poate fi stabilit doar între bănci, dar nu este o înţelegere de tip cartelar. ROBOR-ul se plimbă doar între 1,5% şi 3,5%, deoarece rata de politică monetară este de 2,5%, iar coridorul simetric este de plus/minus 1% faţă de aceasta. Dacă se plimbă mai sus sau mai jos, se opreşte orice tendinţă de cartelizare şi se absoarbe tendinţa de lichiditate în exces. Probabilitatea să existe o manipulare este mică sau inexistentă” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
-
Se întoarce roata: Ministerul Finanţelor vrea să împrumute de la bănci peste 2 miliarde de lei în februarie
Finanţele au programate alte şase sesiuni pentru a vinde obligaţiuni guvernamentale, câte au organizat şi luna precedentă, iar suma totală dorită este de 1,725 miliarde de lei, cu 37,5% mai puţin decât în luna precedentă. Mai exact, MFP vrea să împrumute o sumă ţintă orientativă de 1,5 miliarde de lei, cu 25% mai puţin decât cea vizată în ianuarie, pe care să o completeze cu 225 de milioane de lei din şase sesiuni suplimentare de oferte neconcurenţiale, un nivel, de asemenea, cu 37,5% sub cel vizat în ianuarie.
Finanţele vor organiza şase sesiuni de obligaţiuni guvernamentale – trei de câte 300 de milioane de lei şi trei de câte 200 de milioane de lei, cărora le corespund unele neconcurenţiale de câte 45 de milioane de lei, respectiv 30 de milioane de lei.MFP a reuşit să atragă de la bănci în ianuarie 1,66 miliarde de lei din 3,7 miliarde de lei doriţi, iar mulţi analişti economici au susţinut că este din cauza taxei pe activele financiare ale băncilor. Introdusă prin OUG nr. 114/2018, de la începutul acestui an, taxa este de 0,1-0,5%, dacă ROBOR mediu trimestrial folosit de bănci este de 2-4%, iar titlurile de stat intră în aceste calcule.