BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Tăiaţi cordonul ombilical cu care vă ţineţi copilul-adult legat financiar de voi!

    Îi cer lui tata bani pentru chirie, trece mama să-mi aducă de mâncare şi să mă ajute la curăţenie, îmi plătesc ai mei ratele la casă/telefon, s-au oferit să ne ajute ei să mergem în concediu, că după ce ne luăm apartamentul va fi mai greu cu plecările”… sunt doar câteva dintre replicile pe care le tot aud de la prietenii mei adulţi, de-o seamă cu mine, adică în jurul vârstei de 30 de ani, ori chiar peste. Trecuţi de mult de majorat, iar unii cu salarii mult mai mari decât pensia/salariul părinţilor.

    La nivel european, o statistică a Eurostat arăta că românii îşi părăsesc casa părintească în jurul vârstei de 25-30 de ani (25,7 femeile şi 30,3 bărbaţii – la noi fiind întâlnită cea mai mare diferenţă între sexe), în timp ce suedezii, de pildă, pleacă de acasă cu 5-6 ani mai devreme, media europeană fiind de circa 24 de ani. De asemenea, în România peste 40% dintre adulţii cu vârsta de 25-34 de ani locuiau cu părinţii (în 2018, la data publicării statisticii), Danemarca având aici cel mai mic scor, de circa 4%, cu o medie a EU de aproximativ 30%.

    În ceea ce priveşte dependenţa financiară, trecând dincolo de graniţele Europei, un studiu citat de cbsnews menţionează că în Statele Unite doar 45% dintre adulţii de 18-34 de ani se declară 100% independenţi financiar de părinţi, iar 1 din 5 adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani recunoaşte că încă are nevoie de sprijin, apelând la părinţi pentru plata utilităţilor, printre altele, în timp ce numărul e şi mai mare în rândul celor de 18-24 de ani.

     În plus, această dependenţă vine la pachet cu un surplus. Potrivit aceluiaşi studiu, 45% dintre studenţii de 25-29 de ani din prezent sunt îndatoraţi, în timp ce în 1993, cu trei decenii în urmă, procentajul era de 28%. Nu e de mirare, căci acum tinerii călătoresc mai des şi în destinaţii mai exotice, vor cel mai nou model de smartphone la fiecare lansare, vor maşini electrice sau hibrid, vor să meargă la studii peste graniţe – dar nu toţi învaţă pentru o bursă de studiu, vor să mănânce la fine-dining sau cu dietă raw-vegană – opţiuni mult mai scumpe decât clasicele meniuri de fast-food preferate la ieşirile cu prietenii în trecut, vor, încă de prin adolescenţă, cele mai trendy outfituri, căci uniformele nu mai sunt obligatorii în multe şcoli şi eşti arătat cu degetul dacă nu porţi un model-răcnet de Jordans. Şi gradul de îndatorare pentru locuinţă e mai mare decât în ʼ90 – datoria medie a unui tânăr de 29-34 de ani din State e de 190.000 de dolari, în timp ce în 1993 era de 120.000 de dolari, cifrele fiind calculate la o inflaţie ajustată.

    Lecţia dependenţei e toxică, căci dacă adultul întreţinut va ajunge cândva în situaţia în care nu va mai putea fi sprijinit financiar de părinţi, se va trezi pe un teritoriu complet necunoscut, poate în cel mai nepropice moment. Un prim risc evident e să înlocuiască dependenţa de părinţi cu cea de prieteni ori de partener, sau de împrumuturi imediate, cu dobânzi mari, care îl vor îngloda în datorii, dar pot apărea şi altele. De asemenea, relaţiile cu cei care opresc ajutorul se pot înrăutăţi, de aceea e bine să fie prevenite astfel de riscuri, nu combătute. Şi în viaţa de familie, de cuplu, pot apărea nemulţumiri, frustrări, dacă descoperi că locuieşti cu un copil-adult care nu ştie la 25-30 de ani să pornească maşina de spălat, să prăjească un ou, să îşi calce o cămaşă sau să plătească o factură.

    Pregătirea momentului în care vei tăia cordonul ombilical cu care îţi ţii copilul ataşat financiar de tine poate fi făcut foarte de timpuriu, sădindu-i responsabilitatea banilor, învăţându-l cum să îi câştige, nu doar să îi ceară – cu mici sarcini în casă pentru care poate fi recompensat.

    La fel, există fel de fel de joburi pe care le poate face chiar şi pe durata liceului/a facultăţii, cu care să îşi strângă banii necesari pentru un city break, un iPhone şi tot aşa – să dea meditaţii, să înveţe să facă site-uri, copywriting, promoţii, apariţii TV în reclame şi multe altele. Sunteţi antreprenori mulţi dintre voi, implicaţi-i în afaceri, ajutaţi-i să găsească ceva ce li se potriveşte cu adevărat dacă au înclinaţie către business, educaţi-i financiar, învăţaţi-i cum să investească. Dar nu le întreţineţi dependenţa financiară în viaţa de adult.

    De altfel, cel mai bun exemplu vine de la arhicunoscuţii miliardari ai lumii, de la Warren Buffet, de la Bill Gates, de la Mark Zuckerburg, care au susţinut, de-a lungul timpului, că nu sunt adepţii lăsării averilor ca moştenire, ci preferă să doneze părţi importante ale acestora (peste 50%, conform campaniei caritabile The giving pledge). La scară mică, reţeta poate fi aplicată tuturor, indiferent că vorbim de acţiuni caritabile ori de a profita de resursele tale financiare după bunul plac, după ce timp de mulţi ani ai muncit şi pentru a-ţi creşte copiii.  

    Andra Stroe este jurnalist, BUSINESS Magazin

  • iBanFirst România, tranzactii de 1 miliard euro în ultimii 2 ani. Alin Latu, Country Manager: Volatilitatea crescută de pe piaţa valutară a determinat o creştere de 97% a cererii de servicii de hedging în 2023

    Volatilitatea crescută de pe piaţa valutară a determinat o creştere de 97% a cererii de servicii de hedging în 2023, evidenţiind o conştientizare tot mai mare în rândul companiilor româneşti privind importanţa gestionării riscurilor financiare, arată o analiză iBan First privind impactul recentelor schimbări geopolitice asupra companiilor româneşti implicate în comerţul internaţional.

    Companiile din industrii diverse, incluzând agricultura, retailul şi sectorul IT, recurg la strategii de hedging în relaţiile comerciale cu partenerii din Uniunea Europeană, Turcia, Statele Unite şi China. Prin prioritizarea stabilităţii în operaţiunile lor financiare, companiile româneşti sunt mai bine echipate pentru a face faţă fluctuaţiilor valutare şi a creşte în mod susţinut,  într-un peisaj economic imprevizibil.

    „În contextul instabil al ultimilor doi ani, întreprinderile româneşti au dat dovadă de rezilienţă, agilitate şi inovaţie, reuşind să transforme obstacolele întâmpinate în oportunităţi de creştere. Adaptabilitatea lor în faţa adversităţii evidenţiază o dinamică pozitivă în cadrul economiei româneşti, în ciuda tensiunilor geopolitice. În această perioadă dificilă, am susţinut companiile româneşti de import-export să îşi realizeze planurile de expansiune, atât pe plan regional, cât şi internaţional. Prin facilitarea accesului la tranzacţii transfrontaliere eficiente, iBanFirst a consolidat capacitatea acestora de a opera pe pieţele globale dinamice şi de a profita de noi oportunităţi de afaceri”, afirmă Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.

    După criza pandemică, recentele tensiuni geopolitice au declanşat noi perturbări majore în lanţul de aprovizionare. Companiile româneşti care se bazau pe materii prime sau bunuri intermediare din Ucraina sau Rusia, în special din industrii precum agricultura, industria siderurgică şi construcţiile, s-au confruntat cu probleme logistice, cum ar fi restricţiile de transport şi creşterea costurilor de transport. Aceste companii au fost nevoite să-şi reconfigureze rapid parteneriatele comerciale şi să caute noi furnizori. Turcia şi alte state europene au devenit alternative viabile pentru importuri, în timp ce relaţiile comerciale cu China au înregistrat o creştere considerabilă.

    O schimbare majoră s-a produs în sectorul energetic, unde statele membre ale UE, inclusiv România, au luat măsuri pentru a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc. Această schimbare strategică nu numai că subliniază importanţa diversificării surselor de energie pentru a spori securitatea energetică, dar reflectă, de asemenea, o tendinţă mai amplă de reducere a dependenţei de un singur furnizor, atenuând astfel riscurile de aprovizionare asociate cu tensiunile geopolitice.

    În paralel, nevoia de a beneficia de servicii financiare rapide a  determinat tot mai multe companii locale să aleagă soluţiile financiare digitale oferite de fintechuri în detrimentul serviciilor bancare tradiţionale. În ultimii doi ani, iBan First a înregistrat o dublare a numărului de IMM-uri care şi-au deschis cont pe platformă, ajungând în prezent la o bază de 400 de companii. Platforma iBanFirst, care oferă acces la plăţi în peste 30 de valute, a facilitat tranzacţii internaţionale în valoare de peste 1 miliard de euro pentru clienţii săi din România.

    În 2023, serviciile de hedging furnizate de iBanFirst au înregistrat o creştere de 97%, tendinţă care reflectă o conştientizare în creştere în rândul firmelor româneşti a importanţei gestionării riscurilor financiare.

    Cu 13 birouri operaţionale în 10 ţări europene (Franţa, Belgia, Olanda, Germania, România, Bulgaria, Ungaria, Italia, Spania şi Marea Britanie), iBanFirst are un volum lunar de tranzacţii în valoare de 1,5 miliarde de euro.  


     

     

  • Vin cele mai aglomerate două zile pentru raportările anuale preliminare din BET: patru companii astăzi şi nouă mâine

    Sezonul raportărilor financiare anuale preliminare a ajuns la cele mai aglomerate zile în ceea ce priveşte numărul companiilor din indicele principal BET care sunt aşteptate să anunţe cum s-au descurcat în 2023 – 28 şi 29 februarie. 

    Astăzi, sunt aşteptate să raporteze operatorul sistemului energetic naţional Transelectrica (TEL), transportatorul naţional Conpet Ploieşti (COTE), producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (SNG) şi operatorul de telecomunicaţii Digi Communications (DIGI).

    Ulterior, pe 29 februarie, de altfel şi ultima zi a lunii, nouă companii îşi vor publica rezultatele financiare, Fondul Proprietatea (FP), producătorul de vinuri Purcari Wineries (WINE), producătorul de energie electrică Nuclearelectrica (SNN), transportatorul naţional de gaze Transgaz (TGN), operatorul de restaurante Sphera Franchise Group (SFG), distribuitorul şi transportatorul Aquila Part Prod (AQ), operatorul de servicii medicale private MedLife (M), transportatorul fluvial Transport Trade Services şi distribuitorul şi furnizorul de energie Electrica (EL).

     

  • Pe 13 martie, UiPath anunţă situaţiile financiare pe 2023. De la început de an, acţiunile au minus 0,3%, pe un Nasdaq în creştere cu 9%

    ♦ Dinamică peste media pieţei în ultimele 12 luni: 58% vs. 39%

     

    Producătorul de software de automatizare UiPath (simbol bursier PATH), prima companie românească listată pe Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume, va publica rezultatele financiare din precedentul an fiscal în ziua de 13 martie, conform calendarului financiar al societăţii. Raportul financiar va cuprinde anul fiscal 2024, adică intervalul cuprins între 31 ianuarie 2023 şi 31 ianuarie 2024.

    Acţiunile PATH afişează de la începutul anului încoace o depreciere de 0,3%, la o valoare de piaţă de 13,4 miliarde de dolari. Prin contrast, indicele Nasdaq Composite, unde se află marile companii tech din SUA, s-a apreciat cu 9% în aceeaşi perioadă. Randamentul cotaţiei din ultimele 12 luni constă într-un plus de 58%, pe un indice Nasdaq în creştere cu 39%.

    Cea mai valoroasă companie tech pornită din România şi-a redus pierderile la 31 de milioane de dolari în T3/2023, de la un rezultat negativ de 58 de milioane în aceeaşi perioadă a anului precedent. Veniturile s-au majorat cu 24%, de la 263 de milioane de dolari la 326 de milioane.

    În primele nouă luni din 2023, compania a avut pierderi de 124 de milioane de dolari, faţă de 300 milioane în perioada similară din 2022. Veniturile au însumat 902 milioane de dolari în acest interval, în urcare de la 750 de milioane de dolari, deci un plus de peste 20%.

    Potrivit platformei TipRanks.com, media preţurilor-ţintă acordate acţiunilor PATH este de 23,81 dolari pentru următoarele 12 luni, ceea ce implică un randament potenţial aproape de zero, având în vedere că actualul preţ de tranzacţionare este de 23,7 dolari pe unitate.

    În medie, analiştii prezenţi pe TipRanks oferă un rating de tip „moderate buy”. Din 19 recomandări incluse în platformă, doisprezece sunt de menţinere, iar şapte de cumpărare. Cel mai mic preţ-ţintă este de 17 dolari (deci minus 28,6% prin comparaţie cu preţul de la Bursă), iar cel mai mare este de 29 de dolari (plus 22,8%).

    De la listarea din aprilie 2021, acţiunile PATH au pierdut 68%.

     

  • De ce nu reuşesc românii să economisească la fel ca vesticii, potrivit unuia dintre cei mai importanţi bancheri ai ţării

    Când vine vorba despre economisire, asigurări, pensii, investiţii, în România suntem mult în urma altor pieţe, susţine Mihail Ion, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank România responsabil de Pieţe de capital, Investiţii şi Planificare Financiară Personală. Poate o bancă să înveţe oamenii să facă planificare financiară astfel încât să prioritizeze şi satisfacerea unor nevoi pe termen lung şi să aloce o parte din bani şi pentru pensii private şi pentru asigurări şi pentru investiţii?

     

    Responsabilitatea actorilor pieţei financiare, explică Mihail Ion, este de a genera o activare mai mare în rândul clienţilor, ceea ce va genera efecte benefice pentru clienţi, dar şi pentru piaţa locală şi economie, în ansamblu. „Uneori, clienţii nu conştientizează sau nu prioritizează satisfacerea anumitor nevoi pe termen lung, de exemplu pensia privată, iar din această perspectivă este foarte importantă proactivitatea noastră în a-i ajuta să reflecteze asupra acestora şi să facă imediat primii paşi către soluţii care conduc către finanţe personale mai sănătoase. Atunci când au un plan financiar şi încep să economisească periodic pe termen lung, clienţii ajung să îşi îndeplinească obiectivele, devin mai atenţi în administrarea bugetului personal şi mai încrezători în legătură cu situaţia financiară personală pe termen lung”, este de părere vicepreşedintele Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă din România după active. Implementarea unui plan financiar personal presupune plasamente recurente pentru diverse obiective financiare. Pentru acestea, adaugă el, se pot seta de către clienţi plăţi automate, fără a fi necesar ca în fiecare lună să fie iniţiate plăţi de clienţi, la fel cum aceste plăţi pot să fie şi modificate sau oprite, temporar sau definitiv de clienţi. Deciziile privind alegerea produselor cele mai potrivite, corespunzătoare propriului profil, sunt luate de clienţi, dă asigurări Mihail Ion.

    Simplificând, dacă am încadra utilizarea produselor şi serviciilor financiare de către clienţi în trei categorii, am putea vorbi despre interacţiuni zilnice cu caracter tranzacţional (plăţi, schimburi valutare etc.), soluţii de finanţare şi planificare financiară personală. Pentru prima categorie, clienţii se pot baza pe soluţiile digitale practice, aplicaţii de mobile banking, dar pentru celelalte două categorii este foarte relevant pentru clienţi să fie susţinuţi în alegerile pe care le fac, prin împărtăşirea expertizei grupului financiar, explică vicepreşedintele băncii româneşti cu capital austriac. „Pentru decizii financiare eficiente, favorizăm o abordare globală asupra finanţelor personale şi îi susţinem să îşi calibreze soluţiile potrivite în interacţiunile cu colegii din agenţiile băncii, asistaţi de un instrument digital, Smart Finance, care încorporează expertiza noastră şi permite simulări pe termen lung asupra modului cum îşi pot îndeplini obiectivele financiare.” Concret, interacţiunile 1 la 1 cu clienţii sunt susţinute de instrumentul digital Smart Finance, care permite simulări asupra modului cum diversele produse pot acoperi nevoile clienţilor. Pot fi luate în calcul date pe care clienţii le doresc ca input pentru modelarea situaţiei personale, susţine Mihail Ion. „De exemplu, putem simula, ipotetic, de ce sumă economisită lunar într-un fond de pensii facultative ar avea nevoie cineva pentru a păstra acelaşi nivel al veniturilor după pensionare, cunoscând  faptul că pensia de stat reprezintă doar o fracţiune din salariu, iar pensia privată obligatorie compensează doar o parte din diferenţă.” Dar face Raiffeisen planificare financiară pentru toate generaţiile şi pe toate liniile de business, de la retail la corporate? Care sunt de fapt clienţii-ţintă ai băncii româneşti cu capital austriac? „Planificarea financiară în sens strict se referă la clienţii persoane fizice şi pentru această categorie de clienţi strategia băncii îşi propune generalizarea la nivel de masă. Când vine vorba despre finanţarea companiilor, cele mai bune soluţii pot fi identificate atunci când se porneşte de la situaţia financiară actuală, se analizează perspectiva afacerilor şi riscurilor, soluţii de garantare, sunt realizate proiecţii financiare pe termen mediu-lung. În sens larg, putem spune că pentru companii, planificarea financiară era încorporată şi până acum în gestionarea relaţiilor cu clienţii”. Pe segmentul persoane fizice, Raiffeisen va lansa serviciul de consultanţă financiară, care se va adresa doar clientelei de private banking, având deja, ca bancă, autorizarea ASF pentru această activitate. „Vom începe în curând încorporarea în acest proces a unor componente ESG (mediu, social, guvernanţă).” Raiffeisen are peste 2,2 milioane de clienţi persoane fizice, dintre care peste 100.000 au făcut în 2023 primii paşi către planificare financiară personală, începând să economisească periodic pentru pensie sau alte obiective financiare, sau pentru protecţie împotriva evenimentelor neprevăzute, a menţionat vicepreşedintele băncii într-un interviu. Întrebat despre modalitatea prin care Raiffeisen Bank se diferenţiază de alţi concurenţi din România pe palierul planificării financiare, Mihail Ion spune că strategia Raiffeisen presupune susţinerea clienţilor pentru acoperirea tuturor nevoilor financiare, nu doar a celor bancare în sens strict. „Sprijinim  fiecare client, asistaţi de instrumentul digital Smart Finance, care încorporează expertiza noastră şi permite simulări pe termen lung asupra modului cum îşi pot îndeplini obiectivele financiare. Această abordare este scalabilă, ne va permite să atingem un număr foarte mare de clienţi. Rezultatele obţinute în 2023, de peste 100.000 clienţi care au făcut primii paşi în planificarea financiară, reprezintă o confirmare în acest sens.” Vorbind în continuare despre evoluţiile de anul trecut, Mihail Ion spune că, dincolo de economisirea periodică, în anul 2023 s-a observat o revenire a interesului pentru plasamente în fonduri de investiţii, pentru activele financiare deja acumulate de clienţi. „Astfel, în 2023, valoarea plasamentelor clienţilor noştri în fondurile administrate de Raiffeisen Asset Management a crescut cu peste 700 de milioane de lei, astfel că am fost promotorii reluării creşterii pieţei de investiţii administrate în România după evoluţiile nefavorabile din anul 2022.” Pe lângă oferta de fonduri locale, Raiffeisen a extins gama de fonduri străine disponibile pentru clienţii de private banking, astfel că are deja, de exemplu, clienţi care au valorificat evoluţiile favorabile în piaţa de acţiuni americană ale companiilor de tehnologie precum Microsoft, Nvidia s.a., investind în fonduri acţiuni de US High Tech ESG Equities, menţionează vicepreşedintele Raiffeisen Bank.

    Dar care este pentru Raiffeisen România ordinea importanţei în cazul segmentelor banking, pensii, asigurări, investiţii? „Avem aspiraţia să fim recomandaţi de clienţii noştri ca grup financiar, nu doar ca bancă şi ne bazăm foarte mult pentru acest lucru pe pilonul din oferta noastră pentru clienţii individuali reprezentat de sănătatea finanţelor personale pe care o putem obţine implementând un plan financiar. Planificarea financiară acoperă în egală măsură nevoia de economisire pentru pensie, pentru alte obiective financiare importante pe parcursul vieţii sau de protecţie pentru evenimente neprevăzute. Aşadar, vorbim de o combinaţie de produse bancare, pensii facultative, investiţii, asigurări.” În ceea ce priveşte integrarea fondului de pensii şi a asigurărilor în cadrul pachetelor financiare destinate clienţilor Raiffeisen, Mihail Ion susţine că „asigurările şi pensiile facultative reprezintă componente cheie în planurile personale ale clienţilor oriunde în lume, în consecinţă, abordarea cuprinzătoare asupra sănătăţii financiare pe care o propunem clienţilor noştri se bazează şi pe soluţiile oferite de aceste produse financiare. Acestea nu sunt însă distribuite la pachet, clienţii pot opta pentru unul sau altul dintre produse, mai ales pentru primii paşi în această direcţie. Când vorbim despre pachete oferite clienţilor, ne referim mai degrabă la produse tranzacţionale, adiacente conturilor curente.”

     

    V icepreşedintele Raiffeisen Bank a exemplificat vorbind despre performanţa fondului Raiffeisen Acumulare, care a ajuns la un randament de peste 180%, dublu comparativ cu inflaţia, în cei 15 ani de la lansare. „În cei peste 15 ani de la lansare, randamentul cumulat al fondului a fost de peste 180%, în timp ce rata cumulată a inflaţiei a fost de 90%. Considerăm că evoluţia de până acum este o reflectare clară a faptului că fondurile de pensii reprezintă poate unul dintre instrumentele cele mai potrivite pentru participanţi pentru a-şi menţine standardul de viaţă după pensionare. Dacă am simula contribuţia pe o perioadă îndelungată la pensia facultativă (de exemplu, peste 25 ani), ne putem aştepta, luând în calcul un randament ipotetic al fondului, la un câştig de capital care să depăşească sumele depuse lunar de către participanţi.” Performanţa investiţională în cazul fondului Raiffeisen Acumulare a fost obţinută de către o echipa de manageri de portofoliu profesionistă, cu experienţă, stabilă încă de la lansarea fondului, şi care deţine certificări internaţionale în domeniul investiţiilor care reflectă excelenţa în profesia de investiţii sau risk management (CFA, PRM), a detaliat Mihail Ion. „Colegii noştri au valorificat cu succes în favoarea participanţilor oportunităţile din piaţa obligaţiunilor şi acţiunilor, în principal, pe piaţa locală, dată fiind performanţa mai bună a pieţei de capital locale şi dorinţa de a susţine dezvoltarea economiei locale prin activele acumulate de clienţii noştri.” Raiffeisen Acumulare este al treilea cel mai mare fond de pensii facultative din piaţă după numărul de clienţi activi, având o cotă de piaţă de peste 13%, spune el. „Fondul are aproximativ 70.000 participanţi în prezent şi contăm pe o creştere rapidă, date fiind dimensiunea pieţei, perspectiva demografică ce va crea dificultăţi sistemului public de pensii, prezenţa solidă a grupului Raiffeisen în piaţă şi strategia noastră care pune în centrul atenţiei satisfacerea tuturor nevoilor financiare ale clienţilor. Când vine vorba despre planificare financiară personală, de cele mai multe ori clienţii fac primii paşi începând să economisească periodic pentru pensie.” Structura portofoliului fondului Raiffeisen Acumulare este una echilibrată, corespunzătoare unui grad de risc mediu, cu o alocare către stabilitatea randamentului prin 70-75% plasamente obligaţiuni, combinată cu participarea la profiturile companiilor listate la bursă, prin investiţii de 20-25% în acţiuni, potrivit explicaţiilor vicepreşedintelui Raiffeisen Bank. Referindu-se la diferenţele fondului Raiffeisen Acumulare faţă de alte fonduri din piaţă, Mihail Ion a explicat că Raiffeisen Acumulare este singurul fond din piaţă administrat de către o societate de administrare a investiţiilor, SAI Raiffeisen Asset Management, unul dintre liderii tradiţionali ai pieţei de profil şi care îşi canalizează eforturile către o performanţă investiţională cât mai bună. „Putem spune că au reuşit cu succes până acum, fondul fiind premiat mulţi ani de către BVB pentru cea mai bună performanţă investiţională în ultimii 10 ani.  Dincolo de performanţă, un diferenţiator în piaţă este faptul că fondul este prezentat clienţilor de către o echipă de peste 1.000 colegi din agenţiile băncii ca parte integrantă dintr-un demers de planificare financiară personală, care consolidează sănătatea finanţelor personale ale clienţilor. Observăm, de asemenea, un interes din ce în ce mai mare al angajatorilor pentru o abordare foarte responsabilă asupra beneficiilor salariale orientată şi către viitor, prin oferirea de pensii facultative propriilor angajaţi. Avem, aşadar, la dispoziţie un instrument suplimentar cu care să susţinem activitatea companiilor care ne acordă încrederea în a derula activitatea bancară cu Raiffeisen Bank”, a concluzionat vicepreşedintele Raiffeisen Bank. Potrivit celor mai recente informaţii financiare transmise de Raiffesien Bank pentru primele 9 luni din 2023, pe segmentul pensii, planuri de investiţii şi asigurări de viaţă creşterea a fost de peste 160% în primele 9 luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2022. Concret, peste 80.000 de clienţi, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, au accesat asigurări de viaţă oferite prin intermediul Raiffeisen şi un procent însemnat dintre cei care au aderat la o Pensie Privată Pilon III în 2023 au ales Fondul de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare. Un punct de reper în primele 9 luni a fost şi Fondul de Investiţii Raiffeisen Euro Flexi, cu un activ net, la final de septembrie, de 44,6 milioane de euro, un record al unui fond administrat de Raiffeisen Asset Management, prin sumele atrase la momentul lansării, susţine Raiffeisen Bank. 

     

    Contribuţii lunare (165 lei sau 330 lei), 30 de ani vs. 20 de ani

    Acest scenariu utilizează un randament ipotetic de 6%, nu ia in considerare randamente istorice ale fondului si nu reprezintă o estimare sau o garantie a performanţelor viitoare. Rezultatul obţinut referitor la planul de pensie este pur informativ şi nu reprezintă o recomandare de aderare la fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare.

     

  • Studiu BCR: 8 din 10 români spun că banii reprezintă principalul motiv de ceartă în cuplu, iar pentru 66% dintre cupluri fondul de urgenţă este principala prioritate în economisire

    Opt din zece români spun că banii reprezintă principalul motiv de ceartă în cuplu, iar jumătate dintre ei consideră că educaţia financiară poate consolida o relaţie, arată un studiu realizat de BCR împreună cu firma de cercetare Unlock Market Research, privind comportamentul şi relaţia cuplurilor din România cu banii.

    În plus, pentru 65% dintre respondenţi, planificarea banilor pentru situaţii neprevăzute este cea mai presantă dorinţă.

    Studiul Unlock vine în contextul în care BCR a anunţat de curând depăşirea pragului de 1 milion de români educaţi financiar prin programele sale Şcoala de Bani şi Financial Coach .

    ”Atingerea pragului de 1 milion de români care au ales programele de educaţie financiară ale BCR nu este un punct de sosire, ci unul de plecare. Azi, după 8 ani de eforturi intense în aceeastă direcţie, putem spune că 1 milion de români construiesc cu încredere în viaţa lor, pentru atingerea obiectivelor şi visurilor lor, iar relaţia lor cu banii s-a schimbat în mai bine. Este în egală măsură un motiv de mândrie pentru noi, pentru că am arătat că o bancă poate avea un impact pozitiv real la nivelul societăţii. Nu ne oprim aici. Aşa cum noi putem contribui la educaţia financiară, tot aşa şi noi vrem să învăţăm cât mai multe de la oamenii cu care purtăm zilnic dialoguri financiare sincere”, spune Dana Dima, Vicepreşedinte Executiv Retail şi Private Banking la BCR.

    Potrivit studiului Unlock, atunci când vine vorba despre economisire, 74% dintre cupluri declară că pun bani deoparte, iar peste jumătate dintre ele folosesc un produs bancar de economisire, cum ar fi conturi de economii sau depozite​​.

    De asemenea, 66% dintre cupluri evidenţiază fondul de urgenţă ca fiind principala lor prioritate în ceea ce priveşte economiile, iar 37% aleg să păstreze banii într-un cont curent sau normal şi 19% preferă să păstreze încă banii în formă cash.

    În ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor financiare dificile, 65% dintre cupluri afirmă că s-au adaptat şi au gestionat împreună schimbările financiare, evidenţiind o abordare colaborativă în faţa provocărilor. Cu toate acestea, 13% au recunoscut că aceste schimbări au creat tensiuni şi dispute, subliniind importanţa unui fond de urgenţă şi a planificării financiare.

    ” Nu am fost surprinşi să descoperim că banii pot fi un factor de tensiune în relaţiile de cuplu, însă am remarcat deschiderea tot mai mare a românilor către educaţie financiară pentru consolidarea relaţiei. În acelaşi timp, am observat diferenţe semnificative între cuplurile analizate, iar aici este un element care ne-a surprins plăcut şi ne oferă optimism: cu cât cuplurile sunt mai tinere, mai educate şi mai profesionalizate, cu atât şi partenerii sunt mai deschişi către progres, mai independenţi financiar, punând mai degrabă bazele unui parteneriat cu drepturi egale. În schimb, majoritatea cuplurilor clasice, cu venituri comune sau dependente de un singur partener, se confruntă cu vulnerabilităţi financiare, corelându-se cu niveluri mai scăzute de educaţie şi venituri”, arată Adina Vlad, sociolog şi fondator Unlock Market Research.

    Studiul mai arată că 80% dintre cupluri declară că îşi pun veniturile la comun şi gestionează bugetul familiei printr-o discuţie comună, ceea ce denotă un nivel ridicat de transparenţă şi colaborare în relaţii, însă expunerea la educaţie financiară este încă moderată, cu 46% dintre respondenţi care caută periodic informaţii financiare.

    În plus, o treime dintre cei intervievaţi (36%) au ascuns informaţii despre bani faţă de parteneri, ceea ce poate duce la neînţelegeri şi tensiuni.

    Alte concluzii ale studiului:

    • Siguranţa financiară se află pe locul 4 în lista de priorităţi atunci când oamenii planifică întemeierea unei familii.
    • 1 din 2 persoane intervievate susţine că bărbatul trebuie să plătească la prima întâlnire.
    • Doar 1 din 5 români mai consideră zestrea ca fiind relevantă în relaţia lor. Cel mai important argumente pentru zestre rămân proprietăţile (casă, terenuri, pământ).
    • De regulă, bărbatul câştigă mai mult, dar utilităţile şi vacanţele sunt plătite în mod egal.
    • Deşi clară tendinţa de a cheltui în mod egal bani pe hobby-uri şi dorinţe personale, încă se păstrează percepţia cum că femeile cheltuiesc mai mult pe dorinţe personale (31%) şi bărbaţii mai mult pe hobby-uri (25%).
    • Datoriile apropie cuplurile. Majoritatea spune că ele trebuie gestionate împreună (66%).
    • Deciziile de investiţii riscante se iau mai degrabă împreună (58%).

    Cercetarea Unlock Market Research a fost realizată în luna ianuarie 2024,  pe un eşantion de 600 de persoane cu vârsta de peste 20 de ani, căsătoriţi sau într-o relaţie şi locuiesc cu partenerul.

     

  • Următorul faliment din industria bancară americană? New York Community Bancorp a pierdut în ultimele zile 60% din capitalizarea bursieră. CEO-ul dă asigurări că fondurile clienţilor sunt în siguranţă

    Banca regională New York Community Bancorp, simbol bursier NYCB, se confruntă cu o prăbuşire pe bursă în aceste zile, pe fondul rezultatelor dezămăgitoare şi a retrogdării la nivelul de „junk” din partea agenţiei de rating Moody’s.

    Valoarea acţiunilor NYCB au scăzut cu 60% faţă de săptămâna trecută când banca a anunţat pierderi de 252 de milioane de dolari în trimestrul al patrulea din 2023, trasnmite Yahoo finance.

    Totodată, New York Community Bancorp a anunţat că nu va mai acorda dividende pentru a acoperi pierderile din creditele neperformante.

    Într-un efort disperat de a calma investitorii, la vârful instituţiei a fost numit un nou CEO, Alessandro DiNello. Acesta a condus anterior Flagstar Bank, cumpărată de NYCB la sfârşitul anului 2022.

    „Aproape că nu am văzut retrageri de fonduri din unităţile noastre”, a declarat DiNello. În acelaşi timp, proaspătul CEO explică că vrea „transmită încredere” pe Wall Street cu privire la situaţia lichidităţii şi a depozitelor.

  • Studiu: 97% dintre companiile din sectorul financiar internaţional îşi remodelează funcţia fiscală

    97% dintre organizaţii la nivel global îşi revizuiesc modelele operaţionale fiscale şi financiare din cauza unor factori precum resursele din piaţa forţei de muncă, tehnologia, ritmul legislativ şi costurile – arată un sondaj derulat de EY la invel internaţional.

    Industria serviciilor financiare se confruntă, la nivel global, cu presiuni economice şi provocări sporite în materie de reglementare, ceea ce duce la necesitatea unor acţiuni transformatoare în zona fiscală şi financiară. Se adaugă, în contextul internaţional, şi concurenţa în domeniul serviciilor financiare venită din partea unor „nativi digital”, adesea mult mai agili în ceea ce priveşte modalitatea de operare în piaţă.

    Apariţia BEPS 2.0, dar şi a altor aspecte noi de raportare fiscală în timp real către autorităţile fiscale, înseamnă că entităţile din domeniul financiar-bancar vor avea nevoie de sisteme solide, de o gestionare adecvată a datelor şi de personal calificat în domeniul financiar-fiscal.

    Pentru a putea concura în acest mediu competitiv, societăţile din domeniul serviciilor financiare trebuie să inoveze continuu şi să optimizeze atât modelul lor de operare, cât şi produsele pe care le oferă clienţilor.

    Conform sondajului derulat de EY, băncile fac eforturi mari de transformare – 38% dintre lideri afirmând că ajustările făcute nu au rezultate satisfăcătoare în raport cu indicatorii de performanţă. Din această perspectivă, un număr mare de companii din sectorul financiar, care se află într-un stadiu timpuriu al procesului lor de transformare, vor suporta consecinţele unei schimbări necruţătoare, dacă nu accelerează ritmul.

    Băncile şi celelalte companii din domeniul serviciilor financiare, societăţile de asigurări şi managementul activelor au nevoie de un plan pentru a adresa un domeniu-cheie pentru industria serviciilor financiare, Pilonul 2 al programului OCDE privind erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor (BEPS 2.0). Peste 82% dintre respondenţii se aşteaptă la un impact moderat sau semnificativ ca urmare a punerii în aplicare a BEPS 2.0, ceea ce înseamnă că pregătesc un plan de acţiune pentru a îndeplini cerinţele şi a evita controversele fiscale.

    Sondajul arată că 66% dintre companiile din domeniul serviciilor financiare spun că cel mai mare obstacol care împiedică funcţiile fiscale şi financiare să-şi îndeplinească scopul şi viziunea este incapacitatea de a executa un plan sustenabil pentru date şi tehnologie. Totodată, 51% dintre entităţile din sectorul serviciilor financiare spun că personalul lor din domeniul fiscal trebuie să îşi dezvolte competenţele tehnice în domeniul datelor, proceselor şi tehnologiei în următorii trei ani.

    Găsirea echilibrului potrivit de talente pentru a face faţă tuturor provocărilor actuale (şi viitoare) va implica recrutarea de noi talente, perfecţionarea şi recalificarea talentelor existente şi analiza nevoilor de co-sourcing cu parteneri externi.

    Riscul pe care îl reprezintă toate cele de mai sus este evidenţiat de faptul că, de exemplu, 34% dintre respondenţii din sectorul bancar au avut un incident fiscal operaţional important sau foarte important în ultimele 12 luni (alături de 58% care au avut un incident oarecum important).

    Ca o notă specifică, sectorul asigurărilor a cunoscut turbulenţe în ultimii ani din mai multe motive, inclusiv schimbarea standardelor de contabilitate, ceea ce determină o complexitate suplimentară în acest sector în adoptarea BEPS 2.0. Sondajul EY arată faptul că doar 19% dintre companiile de asigurări au finalizat o evaluare a impactului atât în ceea ce priveşte modelarea ratei efective de impozitare, cât şi cerinţele privind datele.

    De asemenea, volatilitatea pieţei bursiere globale continuă să fie o temă dominantă în domeniul managementului activelor – instabilitatea geopolitică, inflaţia persistentă şi creşterea ratei dobânzii sunt trei factori-cheie care creează presiuni. În acest context, 76% din companiile de management al activelor declară că nu au un plan sustenabil în ceea ce priveşte datele şi tehnologia, procent în creştere (faţă de 39% cât a fost rezultatul din sondajul anului 2022).

    Cu privire la BEPS 2.0, managerii de active au fost mai predispuşi decât ceilalţi jucători din industria financiară să spună că schimbările ar avea un impact „minim” asupra strategiilor lor de planificare fiscală şi a deciziilor de afaceri (29%, comparativ cu 16% per ansamblu în sectorul de servicii financiare). Dar, percepţia unui impact minim nu ar trebui să întârzie pregătirea pentru BEPS 2.0.

    Co-sourcing-ul devine o opţiune atractivă. Sondajul EY TFO arată că entităţile din sectorul serviciilor financiare au înţeles necesitatea de a se transforma, 97% dintre acestea declarând că au ca prioritate schimbarea modelelor lor de operare fiscală şi financiară. Acest procent este în creştere, faţă de 87% în 2022 şi 82% în 2018.

    Aşadar, domeniul serviciilor financiare va trebui să ia în considerare echilibrul dintre utilizarea resurselor interne sau externe. Co-sourcing-ul ar putea juca un rol esenţial în acest sens, 96% dintre respondenţii din acest domeniu spunând că este mai probabil să apeleze la co-sourcing pentru anumite activităţi fiscale şi financiare în următorii doi ani, în creştere de la 64% în 2020. Această schimbare este un indiciu al amplorii imense a efortului implicat în transformare şi al faptului că entităţile din sectorul serviciilor financiare au ajuns la concluzia că, pur şi simplu, nu pot gestiona totul la nivel intern (sau că nu are sens să facă acest lucru).

    „Multe instituţii financiare s-au confruntat cu rezultate sub aşteptări în urma eforturilor lor de transformare, dar recunosc că acest efort trebuie fără îndoială să continue”, este de părere Andra Caşu, Partener, lider Impozite directe, EY România, şi lider Asistenţă fiscală pentru servicii financiare – EY CESA. Mai mult, „orice rezultate nesatisfăcătoare de transformare vor conduce în ultimă instanţă la dispariţia de pe piaţă, într-un mediu în care inovarea este un factor determinant şi perpetuu. În tot acest context, în mod deloc neaşteptat, co-sourcing-ul devine o potenţială soluţie, care să aducă o gură de aer proaspăt şi să permită remodelarea funcţiei financiar-fiscale în ton cu cerinţele extrem de mari pe care le aduce legislaţia fiscală şi reglementările conexe globalizate”.

    Această concluzie este perfect aplicabilă şi în România, unde sectorul serviciilor financiare evoluează în mod continuu, se aliniază tendinţelor globale şi desigur, menţine o abordare prudentă.

    „În acelaşi timp, modernizarea sectorului financiar şi atenţia continuă la inovare, dar şi transformare prin talent şi tehnologie, rămân factorii-cheie pentru perioada în care ne aflăm”, a concluzionat Andra Caşu.

  • Mihai Murgu, partener în cadrul companiei de consultanţă financiară PCF Investment Banking, se retrage din companie pentru a dezvolta un nou business în domeniul financiar

    PCF Investment Banking, companie locală specializată în investment banking şi unul dintre cei mai activi consultanţi locali în domeniul serviciilor de finanţări, investiţii corporative, fuziuni şi achiziţii, anunţă retragerea lui Mihai Murgu, partener, după şapte ani de activitate în cadrul companiei, pentru a dezvolta un nou business în domeniul financiar.

    Planurile sale includ dezvoltarea unei platforme de finanţare, cu rolul de a facilita accesul rapid şi pe un flux 100% digital companiilor din Europa la finanţare non-dilutivă pentru a-şi dezvolta business-ul.

    “De la înfiinţarea PCF Investment Banking în 2017, Mihai a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea şi implementarea unor proiecte de anvergură, precum finanţarea Evofarm, finanţarea sindicalizată a grupului Carmistin şi a primei tranzacţii sindicalizate din sectorul Agricol din România, finanţarea companiei Rodbun”, spun oficialii companiei.

    PCF Investment Banking oferă servicii complete de finanţare corporativă, M&A (fuziuni şi achiziţii), atragere de investiţii şi structurare de finanţări complexe.

    Portofoliul de clienţi acoperă un cadru larg de organizaţii din industrii diferite, care activează exclusiv în sectorul privat. Până în prezent, echipa de management a consiliat peste 100 de clienţi locali şi internaţionali finalizând tranzacţii a căror valoare totală depăşeşte 1,5 miliarde de euro.

     

  • Revin problemele în sistemul financiar? Cea mai mare bancă din Europa amendată cu 57,4 milioane de lire din cauza „serioaselor probleme” în protejarea depozitelor clienţilor

    HSBC a fost amendată cu 57,4 milioane de lire sternlire, aproximativ 73 de milioane de dolari, pentru „serioase probleme” în protejarea conturilor depondenţilor pe parcursul mai multor ani, scrie CNBC.

    Bank of England’s Prudential Regulation Authority (PRA) a arătat marţi că HSBC a eşuat în a indentifica corect depozitele care sunt asigurate în caz de eşec al băncii.

    Această amendă este a doua cea mai mare acordată de către PRA, prima fiind de 87 de miloane de lire sternlire pentru Credit Suisse în iulie 2023.

    „Este vital ca toate băncile să se conformeze cerinţelor noastre”, a explicat  Sam Woods, guvernator adjunt al Băncii Angliei şi CEO al PRA.

    Băncile de importanţă sistemică, precum HSBC şi Credit Suisse, trebuie să aibă pus la punct un plan de lichidare în caz de faliment pentru a nu declanşa reverberaţii în intreg sistemul financiar.

    Astfel, o sucursală HSBC a marcat incorect 99% din depozitele altfel eligibile pentru compensare, Banca Angliei considerând că HSBC „subminat în mod semnificativ” orice eforturi de lichidare.