BusinessMagazin

Tag: festival

  • Cea mai frumoasa primăriţă din România.De la MTV, o bucureşteancă a ajuns primar la Petriş – GALERIE FOTO

     Cel mai atipic candidat de primar din judeţul Arad l-a avut comuna Petriş. Este vorba de o bucureşteancă de 31 de ani, care a produs o emisiune la MTV, dar s-a stabilit în satul arădean şi a câştigat alegerile.

    „Foaie verde lămâiţă, Irina e primăriţă”. Este vorba de Irina Onescu, mai cunoscută în Bucureşti, decât în Arad. Noul primar al comunei Petriş are doar 31 de ani şi este cu siguranţă cel mai nonconformist din judeţ. A lucrat pentru MTV, unde a produs emisiunea MTV Passport, iar ulterior a organizat în ţară festivaluri de muzică.

    Irina Onescu s-a născut şi a crescut în Bucureşti, unde a învăţat la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, iar ulterior a urmat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti. În 2008, la doar 23 de ani, şi-a luat inima în dinţi a început o afacere pe cont propriu. Şi-a înfiinţat o firma de producţie audio-video, realizând pentru postul MTV România o mini serie intitulată MTV Passport. A călătorit prin lume, dar după câţiva ani a lăsat cariera şi agitaţia din Capitală pentru a se stabili în micul sat din judeţul nostru, care are 500 de locuitori.
    Vacanţe la Petriş

    Bucureşteanca a ajuns pentru prima dată pe Valea Mureşului la vârsta de doi ani. Părinţii, de profesie geologi, veneau în delegaţii, dar s-au îndrăgostit de zonă. Astfel, în 1991 şi-au cumpărat o casă în Petriş, iar Irina şi-a petrecut toate vacanţele acolo. În 2011, a decis să se stabilească definitiv în satul arădean, care i-a cucerit inima. Şi-a continuat afacerile de aici, devenind organizator de evenimente, în special festivaluri de muzică. A pus bazele proiectului „Route68 Summerfest”, un festival care s-a desfăşurat în judeţul Hunedoara în perioada 2011-2014. Peste 80 de artişti de renume au concertat pe scena evenimentului de-a lungul celor patru ediţii.

    Pentru că vrea să promoveze satul care a adoptat-o, din 2014 organizează anual un maraton de ciclism. Aşa s-a născut „Drumul Regelui”, un eveniment care anul acesta a sărbătorit cea de-a treia ediţie.

    Cititi mai multe pe www.aradon.ro

  • Câţi bani din buget se alocă pentru cultură in România

    Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

    În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

    Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

    Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

    Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

    În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

    Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

    Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

    Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

    Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

    Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

    În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

    Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

    În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

    Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

    În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

    Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

    Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

    Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
    În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

    Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

    Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

    Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

    Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).

  • CANNES 2016. Filmul “I, Daniel Blake”, de Ken Loach, a câştigat trofeul Palme d’Or. Cristian Mungiu a câştigat premiul pentru regie

    Regizorul Ken Loach a câştigat marele trofeu Palme d’Or, pentru lungmetrajul “I, Daniel Blake”, la gala celei de-a 69-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, care a avut loc duminică seară.

    Cristian Mungiu a a câştigat premiul pentru regie, pentru lungmetrajul “Bacalaureat”. Premiul l-a împărţit cu Olivier Assayas, pentru lungmetrajul “Personal Shopper”, o raritate în această categorie.

    Celebrul critic de film Peter Bradshaw, de la The Guardian, numeşte filmul lui Mungiu “un studiu de observaţie de 5 stele despre compromisul birocratic din România, realizat cu minuţiozitate şi subtilitate”. Britanicul a acordat 5 stele din 5 filmului “Bacalaureat. “În film, vedem un război în subsidiar între generaţia cinică şi epuizată a oamenilor de vârstă medie şi cea a copiilor, furioşi, sălbăticiţi. Scenele dintre medicul de provincie şi fiica lui sunt extrem de tragice: nu e timp de pierdut, medicul trebuie să o insereze pe fata lui în lumea ruşinii – iată preţul supravieţuirii. Filmul regizorului român este măiestrit, complex, e un studiu psihologic ca o pildă morală, despre alegerile meschine pe care oamenii le fac pentru a-şi face drum cu coatele în viaţă. Oameni constrânşi de o loialitate pe care le-o datorează altora, care, la rândul lor, i-au ajutat în treburi josnice, se folosesc de corupţia generală pentru un alibi personal, ce-i justifică. Ce se va întâmpla cu odraslele acestor oameni, acele conştiinţe inocente pentru care toate mişmaşurile meschine s-au făcut? Trebuie ei să-şi ia examenele într-o lume infestată, lumea compromisului şi ruşinii absconse?”, scrie Bradshaw.

    Xavier Dolan a primit premiul “Grand Prix”, al doilea ca importanţă, pentru filmul “It’s Just the End of the World”.  Filmul iranian Forushange (Vânzătorul) regizat de Asghar Farhadi a fost distins cu două premii: cel mai bun scenariu şi cel mai bun actor (Shahab Hosseini).

     

     

  • Români la CANNES 2016, pe covorul roşu.Cristi Puiu şi echipa din “Sieranevada”,primii din competiţie

    “Sieranevada”, film de Cristi Puiu, selectat în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes, a fost proiectat pe Croazetă,joi, în prima zi a festivalului.În “Sieranevada”,camera de filmat este,de fapt, în rolul unui defunct ce-şi vede familia guralivă, zăpăcită, la 40 de zile de la deces.

    Cristi Puiu a venit la Cannes alături soţia sa, Anca Puiu şi fetiţa lor, Zoe Puiu, cea mai mică actriţă ce joacă în “Sieranevada”. Filmul “Sieranevada” este transpunerea cinematografică a unei reuniuni de familie pentru parastasul tatălui de famile, ce se desfăşoară în haos, disperare şi poliloghie, în “lumea alveolară a apartamentelor din blocurile comuniste”, a spus Cristi Puiu la conferinţa de presă de la Cannes.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde te poţi distra week-end-ul acesta: agenda evenimentelor din Bucureşti

    COOLTURA din acest weekend începe pe Terasa Monteoru. Robin and The Backstabbers cântă despre scafandri şi mirese. Outfit-ul în trend din weekend este streetwear & sneakers. Mergeţi la Laboratorul de Teatru, la Festivalul Astronomic. Duminică, fetele “biciclesc” în fustiţe, la SkirtBike.

    VINERI

    1. Terasa Monteoru Opening Weekend: “Cel mai nou concept street food din Bucureşti va sta toată vara la noi. Diseară îi puteţi gusta, acum le puteţi da un like pentru a fi la curent cu meniul zilnic.”

    2. Scafandri, Mirese şi Îngeri, Case în flăcări şi Cântece duse de vânt

    Cocert Robin and the Backstabbers, Hard Rock Cafe, pe 13 mai, de la ora 22:30. Trupa a încheiat anul 2015 lansând noul videoclip “Cosmonaut”, de pe mult aşteptatul volum secund al trilogiei Bacovia Overdrive, “Arhanghel’sk”. Apărut în primăvară anului trecut, noul album conţine 14 piese despre scafandri, mirese şi îngeri, case în flăcări şi cântece duse de vânt. Discul a creat valuri de entuziasm şi de controversă, trupa strângând peste 1.500 de oameni la concertul de lansare de la Halele Carol – cu siguranţă unul dintre cele mai importante şi mai reuşite evenimente de până atunci ale trupei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigătorii primei ediţii a Festivalului Internaţional de Film Buzău BUZZ CEE

    Sin & Illy Still Alive (Germania, 2014), lungmetrajul de debut al regizoarei Maria Hengge, a fost desemnat câştigătorul trofelului Long BUZZ. „Un film simplu, dar bine realizat şi emoţionant despre o tânără aflată pe punctul de a începe o nouă viaţă”, şi-a motivat alegerea juriul compus din Dan Chişu, Igor Cobileanski şi Maya Vitkova. Filmul a primit din partea Cinelab România servicii de postproducţie în valoare de 7000 Euro.

    Trofeul Real BUZZ pentru Cel mai bun documentar a fost câştigat de producţia românească Roboţelul de aur (2015), realizată de tinerii regizori Mihai Dragolea şi Radu Mocanu, pentru “maniera nepretenţioasă  de a spune o poveste care dintr-una locală a devenit una globală”. Subiectul principal este buzoiancă Steluţa Duşă, multiplă campioană la box, o tânără ambiţioasă, dar extrem de încercată de viaţă. Juriul competiţiei de documentar a fost format din Alex Shiriaieff, Claudiu Mitcu, George Kalomenopoulos şi Aurelian Nica.

    Dispozitiv 0068 (România, 2014), un scurtmetraj regizat de Radu Bărbulescu, care are în centrul poveştii un lunetist ce se instalează în apartamentul unei bătrâne paralizate pentru asigurarea perimetrului pe parcursul summitului NATO de la Bucureşti, este câştigătorul trofeului Short BUZZ “pentru modul inteligent  în care regizorul a utilizat mijloacele limbajului cinematografic şi narativ pentru a realiza un film eficace, coerent, cu tensiune, emoţie şi umor controlate şi dozate foarte bine în favoarea operei cinematografice”. Din juriul competiţiei de scurtmetraj au făcut parte Iulia Rugină, Eugen Kelemen, Dan Burlac şi Emanuel Lăzărescu.

    Ambele filme au primit şi servicii de postproducţie în valoare de 2000 de Euro din partea Cinelab România.

    Zăpada/ Snow (Bulgaria, 2015), în regia lui Ventsislav Vasilesv, o dramă puternică despre familie, trădare, alegeri şi iertare, a fost ales de către public drept câştigător al trofeului Pop BUZZ. De asemenea, filmul a primit şi o menţiune specială din partea juriului competiţiei de lungmetraj.

    BUZZ CEE a avut loc la Buzău, în perioada 4 – 8 mai, în 3 locaţii centrale (Cinema Dacia 3D, sala Teatrului George Ciprian şi Sala Consiliului Judeţean Buzău), iar de-a lungul celor cinci zile, buzoienii au putut viziona 53 de filme româneşti şi internaţionale, de lung şi scurtmetraj, precum şi documentare.

    BUZZ CEE este un festival dedicat regiunii Europa Centrală şi de Sud-Est, care şi-a propus să promoveze producţii de calitate din ţările din regiune şi să aducă la Buzău filme care ajung rareori pe marile ecrane din România.

  • Câştigătorii primei ediţii a Festivalului Internaţional de Film Buzău BUZZ CEE

    Sin & Illy Still Alive (Germania, 2014), lungmetrajul de debut al regizoarei Maria Hengge, a fost desemnat câştigătorul trofelului Long BUZZ. „Un film simplu, dar bine realizat şi emoţionant despre o tânără aflată pe punctul de a începe o nouă viaţă”, şi-a motivat alegerea juriul compus din Dan Chişu, Igor Cobileanski şi Maya Vitkova. Filmul a primit din partea Cinelab România servicii de postproducţie în valoare de 7000 Euro.

    Trofeul Real BUZZ pentru Cel mai bun documentar a fost câştigat de producţia românească Roboţelul de aur (2015), realizată de tinerii regizori Mihai Dragolea şi Radu Mocanu, pentru “maniera nepretenţioasă  de a spune o poveste care dintr-una locală a devenit una globală”. Subiectul principal este buzoiancă Steluţa Duşă, multiplă campioană la box, o tânără ambiţioasă, dar extrem de încercată de viaţă. Juriul competiţiei de documentar a fost format din Alex Shiriaieff, Claudiu Mitcu, George Kalomenopoulos şi Aurelian Nica.

    Dispozitiv 0068 (România, 2014), un scurtmetraj regizat de Radu Bărbulescu, care are în centrul poveştii un lunetist ce se instalează în apartamentul unei bătrâne paralizate pentru asigurarea perimetrului pe parcursul summitului NATO de la Bucureşti, este câştigătorul trofeului Short BUZZ “pentru modul inteligent  în care regizorul a utilizat mijloacele limbajului cinematografic şi narativ pentru a realiza un film eficace, coerent, cu tensiune, emoţie şi umor controlate şi dozate foarte bine în favoarea operei cinematografice”. Din juriul competiţiei de scurtmetraj au făcut parte Iulia Rugină, Eugen Kelemen, Dan Burlac şi Emanuel Lăzărescu.

    Ambele filme au primit şi servicii de postproducţie în valoare de 2000 de Euro din partea Cinelab România.

    Zăpada/ Snow (Bulgaria, 2015), în regia lui Ventsislav Vasilesv, o dramă puternică despre familie, trădare, alegeri şi iertare, a fost ales de către public drept câştigător al trofeului Pop BUZZ. De asemenea, filmul a primit şi o menţiune specială din partea juriului competiţiei de lungmetraj.

    BUZZ CEE a avut loc la Buzău, în perioada 4 – 8 mai, în 3 locaţii centrale (Cinema Dacia 3D, sala Teatrului George Ciprian şi Sala Consiliului Judeţean Buzău), iar de-a lungul celor cinci zile, buzoienii au putut viziona 53 de filme româneşti şi internaţionale, de lung şi scurtmetraj, precum şi documentare.

    BUZZ CEE este un festival dedicat regiunii Europa Centrală şi de Sud-Est, care şi-a propus să promoveze producţii de calitate din ţările din regiune şi să aducă la Buzău filme care ajung rareori pe marile ecrane din România.

  • Câţi bani din buget se alocă pentru cultură in România

    Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

    În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

    Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

    Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

    Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

    În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

    Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

    Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

    Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

    Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

    Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

    În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

    Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

    În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

    Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

    În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

    Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

    Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

    Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
    În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

    Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

    Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

    Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

    Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).

  • Aproximativ 30.000 de turişti au petrecut minivacanţa de 1 mai pe litoral

    Aproximativ 30.000 de turişti au petrecut minivacanţa de 1 mai pe litoral, din care peste 15.000 în staţiunea Mamaia, potrivit datelor Asociaţiei Litoral Delta Dunării.

    Aproximativ 8000 de turişti au cumpărat bilete la festivalurile de muzică electronică organizate în zonă, din care peste 2000 au fost străini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce îi aşteaptă pe turişti în acest weekend la mare

    În doar câteva ore staţiunea Mamaia va fi cel mai căutat loc de pe întreg litoralul. Mii de turişti sunt aşteptaţi să petreacă Paştele şi ziua de 1 Mai în „capitala distracţiei”, scrie Digi 24

    Concerte, spectacole şi festivaluri de muzică, asta îi aşteaptă pe turiştii care vor alege litoralul românesc, de 1 Mai. Nordul staţiunii Mamaia va fi gazda festivalului The Mission Dance Weekend. Aici vor mixa cei mai în vogă DJ ai momentului: Luciano, Rosario Internullo şi Adrian Eftimie.

    În cluburile din Mamaia vor fi organizate petreceri tematice şi concerte Carla’s Dreams, Delia şi Pepe.

    Sâmbătă, în Piaţeta Perla din Staţiunea Mamaia, începand cu ora 16.00 vor avea loc demonstraţii de Taekwondo şi o piesă de teatru.

    Turiştii vor putea admira Mamaia şi de la înălţime. Telegondola va fi funcţională, iar autobuzele etajate vor circula prin Constanţa.

    Agenţii de turism estimează că peste 35.000 de turişti vor ajunge la mare, cei mai mulţi în Mamaia, Vama Veche şi Eforie.

    Până luni, 30 de DJ vor mixa zi şi noapte pe litoral.  „Avem în jur de 30 şi ceva de DJ internaţionali. Ca headline sunt Luciano, Sven Vath, Sasha, Magda, Guy Gerber,” precizează Daniel Vlad, organizator.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro