BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • O fabrică uriaşă se va construi în România. Va fi cea mai mare din Europa pe nişa ei

    Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa va fi construită în comuna Făgeţelu, din judeţul Olt, după ce investitorii au obţinut 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 959/2022.

    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale salută demersul unor investitori români din judeţul Olt, comuna Făgeţelu, care au obţinut suma de 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 959/2022, prin finanţare de la Ministerul Economiei.

    Potrivit MADR, fondurile vor fi folosite pentru înfiinţarea unei fabrici de procesare a lânii şi la fabricarea de produse fono şi termo izolante din lână, dar şi pentru valorificarea unor produse secundare, precum lanolina, îngrăşămintele organice sub formă de pelete sau compostul rezultat în urma spălării lânii.

    „Proiectul evaluat şi validat se va transpune în construirea unei fabrici prin care se va prelucra această valoroasă resursă, în care găsim finalitatea Programului lână, pe care l-am început în anul 2017. Vom fi tot timpul alături de românii care vor să investească în această activitate prin crearea de mecanisme de colectare a lânii de la crescătorii de ovine din România, în acest moment fiind semnate scrisori de intenţie cu asociaţiile de fermieri pentru 15.000 tone lână brută”, a declarat ministrul Petre Daea.

    În cadrul fabricii vor fi construite o hală de producţie în suprafaţă de 12.500 mp, trei linii de spălare lână brută cu o capacitate unitară de 1t/ora/linie, care vor include şi următoarele sub-capacităţi: instalaţii de centrifugare pentru extragerea lanolinei; două linii de peletizare; o staţie de reciclare a apei şi reintroducere în circuit; două linii automate de prelucrare şi ambalare produse finite; capacitate de producere a energiei prin panouri fotovoltaice instalate pe întreaga suprafaţă a halei.

    Totodată, MADR apreciază iniţiativa Ministerului Economiei de a acorda sprijin industriei prelucrătoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de o investiţie care va contribui la reducerea efectelor negative privind schimbările climatice, va duce la atingerea obiectivului de eficienţă energetică, prin achiziţionarea şi instalarea de panouri fotovoltaic, şi nu în ultimul rând la crearea de noi locuri de muncă într-o regiune defavorizată.

     

  • Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa va fi construită în România

    Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa va fi construită în comuna Făgeţelu, din judeţul Olt, după ce investitorii au obţinut 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 959/2022.

    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale salută demersul unor investitori români din judeţul Olt, comuna Făgeţelu, care au obţinut suma de 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 959/2022, prin finanţare de la Ministerul Economiei.

    Potrivit MADR, fondurile vor fi folosite pentru înfiinţarea unei fabrici de procesare a lânii şi la fabricarea de produse fono şi termo izolante din lână, dar şi pentru valorificarea unor produse secundare, precum lanolina, îngrăşămintele organice sub formă de pelete sau compostul rezultat în urma spălării lânii.

    „Proiectul evaluat şi validat se va transpune în construirea unei fabrici prin care se va prelucra această valoroasă resursă, în care găsim finalitatea Programului lână, pe care l-am început în anul 2017. Vom fi tot timpul alături de românii care vor să investească în această activitate prin crearea de mecanisme de colectare a lânii de la crescătorii de ovine din România, în acest moment fiind semnate scrisori de intenţie cu asociaţiile de fermieri pentru 15.000 tone lână brută”, a declarat ministrul Petre Daea.

    În cadrul fabricii vor fi construite o hală de producţie în suprafaţă de 12.500 mp, trei linii de spălare lână brută cu o capacitate unitară de 1t/ora/linie, care vor include şi următoarele sub-capacităţi: instalaţii de centrifugare pentru extragerea lanolinei; două linii de peletizare; o staţie de reciclare a apei şi reintroducere în circuit; două linii automate de prelucrare şi ambalare produse finite; capacitate de producere a energiei prin panouri fotovoltaice instalate pe întreaga suprafaţă a halei.

    Totodată, MADR apreciază iniţiativa Ministerului Economiei de a acorda sprijin industriei prelucrătoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de o investiţie care va contribui la reducerea efectelor negative privind schimbările climatice, va duce la atingerea obiectivului de eficienţă energetică, prin achiziţionarea şi instalarea de panouri fotovoltaic, şi nu în ultimul rând la crearea de noi locuri de muncă într-o regiune defavorizată.

     

  • Investiţii uriaşe cu mari necunoscute. Cine sunt germanii care promit că fac în România cea mai mare fabrică de panouri din Europa, fără a anunţa unde se va face investiţia de 1 mld. euro sau câte locuri de muncă vor fi create

    Compania AE Solar a anunţat că va des­chide o fabrică de producere a panourilor so­lare în România, valoarea totală a inves­tiţiei fiind de un miliard de euro. În faza iniţială, acest proiect mai amplu va avea o capacitate de 2 GW, iar la finalizarea inte­grării complete a fluxurilor de producţie în România va atinge 10 GW. Reprezentanţii companiei au confirmat că vor operaţiona­liza prima fază în acest an, au precizat reprezentanţii guver­nului după întreve­derea cu investitorii.

    ♦ Săptămâna aceasta a debutat cu anunţuri de investiţii istorice în energia României, în contextul în care nici până acum piaţa nu a dus lipsă de memorandumuri sau studii de fezabilitate pentru proiecte uriaşe care nu au depăşit însă faza hârtiilor ♦ Acum este vorba de un proiect de 1 mld. euro, într-o fabrică, aparent în Constanţa, în care se vor produce panouri solare, un proiect unic într-o Europă complet dependentă de importurile din China ♦ Cine sunt germanii din spatele acestui anunţ şi care este situaţia din piaţă?

    Compania AE Solar a anunţat că va des­chide o fabrică de producere a panourilor so­lare în România, valoarea totală a inves­tiţiei fiind de un miliard de euro. În faza iniţială, acest proiect mai amplu va avea o capacitate de 2 GW, iar la finalizarea inte­grării complete a fluxurilor de producţie în România va atinge 10 GW. Reprezentanţii companiei au confirmat că vor operaţiona­liza prima fază în acest an, au precizat reprezentanţii guver­nului după întreve­derea cu investitorii.

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul AE Solar, compania a fost înfiinţată în 2003 de către un om de afaceri, Alexander Maier, alături de fraţii lui. În acest moment, compania este deţinută în porporţie de 65% de către firma germană AE Invest Gmbh, restul acţiunilor fiind deţinute de Chin Hope Co Ltd (Taiwan). Pe site-ul AE Solar, se arată că firma are o unitate de producţie pentru module solare în Turcia şi una în China, mai departe produsele companiei germane ajungând pe 95 de pieţe. Potrivit informaţiilor publice, compania ar avea un business de circa 24 de milioane de dolari şi o capacitate totală de producţie de panouri de 2,5 GW. Compania nu a răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF privind stadiul acestei investiţii sau specificul unităţii care va fi realizată aici.

    „România are din ce în ce mai multe oportunităţi de investiţii, iar cea a compa­niei AE Solar este importantă şi prin prisma faptului că ar putea avea loc în judeţul Constanţa“, a scris ieri George-Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, pe contul său de Facebook.

    O privire de ansamblu

    Anul trecut, la nivel european s-au in­stalat 41,4 GW în proiecte de energie solară, un nivel record, în creştere cu 47% compa­rativ cu 2021, arată un material publicat de Euronews. Cea mai mare parte din această cerere a fost alimentată cu importuri de echi­pa­mente din China, pe plan european nee­xistând o industrie de panouri solare. Acesta este şi una dintre vulnerabilităţile majore ale planului de a creşte investiţiile în energia solară pentru că cererea nu se bazează pe un lanţ industrial european.

    „Studiile arată că pentru a concura cu China sunt necesare capacităţi de producţie foarte mari cu o capacitate anuală de cel puţin 5 GW. Numai astfel de proiecte ar fi viabile din punct de vedere economic. În China, costul pentru producţia de panouri solare este cu 10% mai mic decât în India şi cu 20% mai scăzut decât în SUA şi Euro­pa“, se arată într-un alt material rea­lizat de PV Magazine. Mai mult, notează publicaţia, producătorii europeni nu pot concura cu pro­ducătorii din China care primesc sub­venţii de miliarde şi care pot folosi energia din cărbuni pentru a produce silicon ieftin, materia primă pentru panourile solare.

     

    Cine ce produce dintr-un panou solar

    Datele de la IEA (International Energy Agency) mai arată un lucru. Peste 79% din pro­ducţia de polisilicon (materia primă), 97% din componentele pentru celulele so­lare (wa­fers), 85% din celule şi 75% din modulele unui panou solar sunt realizate exclusiv în China.

    Mai departe, specialiştii din piaţă spun că taxele pentru a aduce în Europa materia primă sunt foarte mari, dar că importul de panouri este scutit de taxe.

    Singurul proiect major de producţie de panouri la nivel european este în Catania, Sicilia. Anul trecut, italienii de la Enel Green Power, braţul de energie verde al gru­pului Enel, au anunţat semnarea unui acord cu Comisia Europeană care va con­tribui la dezvoltarea TANGO (iTaliAN pv Giga factOry), o fabrică pentru pro­ducţia de module fotovoltaice în cadrul unităţii de producţie de panouri solare 3Sun a EGP din Catania. În conformitate cu acordul, extin­derea fabricii va avea ca rezultat o creştere de 15 ori a capacităţii sale de producţie, până la 3 GW pe an faţă de cei 200 MW actuali. Este aşteptat ca fabrica sa fie complet operaţională până în iulie 2024, după ce va începe cu primii 400 MW în septembrie 2023, ceea ce face din 3Sun cea mai mare unitate europeană pentru producţia de module fotovoltaice bifaciale modernede o asemenea capacitate, a anunţat la acel moment grupul italian. Mai departe, în februarie, anul acesta, italienii au mai securizat o finanţare pentru acest proiect de 560 de milioane de euro de la UniCredit.

    Între timp, în România, la începutul acestei săptămâni a fost anunţată investiţia în fabrica de 10 GW a nemţilor de la AE Solar, dar deocamdată nu se ştie cu exactitate unde va fi fabrica, cum vor fi securizate fondurile sau câte locuri de muncă vor fi create din acest proiect strategic, cel mai mare din Europa în viitorul apropiat. În martie, anul trecut, Ministerul Energiei a semnat un memorandum de înţelegere cu RockTech Lithium pentru a construi o fabrică în România pentru producţia de materii prime/componente de tehnologie climatică (hidroxid de litiu) pentru bateriile litiu-ion destinate industriei auto, investiţie de 400 de milioane de euro. Între timp, nu a mai fost făcut niciun anunţ legat de progresul investiţiei.

     

     

  • Tesla va construi o nouă fabrică în Mexic

    Tesla plănuieşte să construiască o nouă fabrică în Mexic, alăturându-se altor producători auto care îşi consolidează prezenţa la sud de graniţa cu SUA, potrivit BBC.

    Preşedintele Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, a anunţat că fabrica pentru firma de automobile electrice va fi în Monterrey, care se află la aproximativ nouă ore de mers cu maşina din Texas.

    „Aceasta va reprezenta o investiţie considerabilă şi multe, multe locuri de muncă”, a declarat, marţi, Lopez Obrador într-o conferinţă de presă.

    Tesla ar putea oferi mai multe informaţii despre investiţie într-o prezentare care va fi făcută miercuri.

    Anterior, autorităţile din Mexic şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care nevoia de apă a fabricii ar putea afecta regiunea.

    Totuşi, Lopez Obrador a declarat că a obţinut asigurări din partea şefului Tesla, Elon Musk, care au dus la atenuarea acestor îngrijorări.

    Aceasta ar fi cea de-a treia fabrică a Tesla în afara SUA, după ce firma a deschis fabrici în China şi Germania în ultimii ani.

    Confirmarea planurilor Tesla vine la doar câteva săptămâni după ce BMW a declarat că va investi într-o fabrică în Mexic. De asemenea, Ford produce SUV-ul său electric în această ţară.

    Şi General Motors a anunţat anul trecut că intenţionează să construiască o fabrică de maşini electrice în Mexic.

  • Stefano Volpetti, Philip Morris International: „Ca urmare a investiţiilor făcute până în prezent, fabrica din Otopeni are cele mai moderne linii de producţie şi a trecut printr-o transformare majoră. De aici pleacă produse exportate în 54 de pieţe de pe 5 continente”

    „Conform ultimelor noastre cifre publicate, aproximativ 30% din veniturile noastre nete totale provin din portofoliul nostru de produse fără fum, adică o creştere semnificativă de la doar 0,2% în 2015. Suntem mulţumiţi de acest progres, care ne demonstrează că ne putem îndeplini obiectivul de a deveni o companie predominant de produse fără fum până în anul 2025. Pe termen mediu şi lung, vom continua să facem tot ce putem pentru a ne îndeplini obiectivele şi a creşte aceste cifre”, a răspuns Stefano Volpetti, preşedinte al categoriei produselor fără fum şi Chief Consumer Officer al PMI, în cadrul unui interviu Business Magazin, referindu-se la ponderea vânzărilor de produse fără fum ale companiei. Potrivit estimărilor lor, la finalul anului 2022 aproximativ 24,9 milioane de oameni utilizează IQOS – iar dintre aceştia, aproximativ 17,8 milioane au renunţat la fumat şi au făcut tranziţia la un produs care este o alegere mult mai bună decât continuarea fumatului, potrivit studiilor realizate la nivel de industrie.

    În continuare, compania alocă investiţii semnificative în dezvoltarea de noi categorii de produse:

    „Pentru a construi un viitor fără fum, am dezvoltat capacităţi de evaluare ştiinţifică de clasă mondială, inclusiv toxicologice şi clinice, şi am efectuat cercetări comportamentale extinse şi studii de piaţă. Echipa noastră de cercetare şi dezvoltare include peste 980 de oameni de ştiinţă, ingineri, tehnicieni şi personal de asistenţă de talie mondială, care acoperă aproximativ 30 de discipline, inclusiv ştiinţa materialelor, electronică pentru bunurile delarg consum, studii  clinice şi toxicologia sistemelor. Din 2008 am investit peste 9 miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea produselor fără fum, care reprezintă o alegere mai bună pentru milioanele de adulţi care altfel ar continua să fumeze”.

    PMI şi-a propus să creeze un portofoliu de produse fără fum cu o varietate de opţiuni de utilizare, tehnologie, gust şi preţ pentru adulţii care altfel ar continua să fumeze: „Continuăm să dezvoltăm portofoliul nostru de produse fără fum, lider în industrie. Toate aceste produse au un lucru în comun – sunt concepute pentru a reduce semnificativ expunerea consumatorului la substanţe chimice nocive, în comparaţie cu continuarea fumatului”.

    Piaţa locală pare să aibă un rol important în această direcţie, având în vedere că până la finalul acestui an, valoarea investiţiilor dedicate transformării fabricii de la Otopeni într-o unitate de producţie de ultimă generaţie, să ajungă la 600 de milioane de euro.

    „Ca şi alte unităţi, fabrica noastră din România reprezintă o componentă critică a acestei evaluări. PMI a făcut investiţii semnificative în România în ultimii cinci ani şi va continua în aceeaşi direcţie. Ca urmare a investiţiilor făcute până în prezent, fabrica din Otopeni are cele mai moderne linii de producţie şi a trecut printr-o transformare majoră, de la o fabrică de ţigări la una care produce consumabile pentru IQOS şi alte alternative fără fum, care sunt exportate în 54 de pieţe de pe 5 continente”, a mai subliniat Stefano Volpetti.

    Lider în interacţiunea cu consumatorii

    Vorbind despre parcursul său de de carieră, ce l-a adus în rolul de preşedinte în dezvoltarea categoriei produselor fără fum a PMI, Volpetti spune că şi-a construit întregul parcurs, concentrându-se pe nevoile consumatorilor. La o vârstă foarte fragedă, a început să lucreze în businessul părinţilor săi. După ce şi-a obţinut diploma universitară la Roma şi în Suedia, s-a alăturat P&G. Rapid, s-a mutat la sediul central al companiei, unde a ocupat roluri internaţionale, mai întâi la nivel regional şi apoi la nivel global, inclusiv roluri de marketing şi comerciale în Europa şi în Mexic. În 2016, a fost numit VP şi Brand Franchise Leader Global Baby Care, unde a condus un proiect de transformare a afacerii care a acoperit peste 100 de pieţe.„În calitate de Chief Consumer Officer la PMI, responsabilitatea mea este să elaborez o strategie de marketing centrată pe consumator pentru produsele noastre fără fum. De asemenea, ofer consiliere pentru portofoliul nostru global şi leadership de brand, inovaţie, interacţiunea cu consumatorii, cu accent puternic pe consumator şi abordarea digitală”, îşi descrie el responsabilităţile actuale. 

    Stefano Volpetti se consideră un lider pozitiv, înzestrat în mod natural cu spirit antreprenorial. „Îmi place foarte mult să-i ajut pe membrii echipei mele să-şi atingă potenţialul – am fost coach şi mentor pentru nenumăraţi viitori directori şi vicepreşedinţi. Cred cu adevărat că nu există nimic mai bun decât să-i vezi pe oameni că progresează. Aceasta este idealul nostru la PMI, sa punem oamenii pe primul loc – angajaţii noştri, dar şi cei peste 1 miliard de adulţi fumători care ar trebui să renunţe complet la ţigări sau, dacă nu o fac, să treacă la un produs fără fum, care este o alternativă mai bună decât continuarea fumatului, punctează el. De asemenea, crede că stilul său de leadership îl ajută, de asemenea, să contribuie la construcţia unui brand aspiraţional pentru consumatori şi care să funcţioneze ca lider în sectorul său : „Scopul meu final este să creez o experienţă emoţională care să meargă dincolo de tehnologie”.

    Este industria în care activează acum una potrivită pentru un tânăr care îşi începe cariera ?

    „Din perspectiva mea la PMI, vorbim despre o industrie care trece printr-o transformare majoră şi, ca atare, oferă oportunităţi fără precedent. Una dintre aceste oportunităţi este aceea de a lua parte la procesul de inovaţie care susţine această transformare. O altă oportunitate – şi cu siguranţă nu cea mai puţin importantă dintre acestea – este şansa de a juca un rol în crearea/comercializarea unui portofoliu de produse care ar putea reprezenta una dintre cele mai mari îmbunătăţiri in domeniul sănătăţii publice pe care le-am văzut în viaţa noastră, dacă pot ajuta la eradicarea fumatului. Să fii parte a unei asemenea poveşti de success este una dintre cele mai importante realizări ale vieţii noastre profesionale, posibil chiar cea mai importantă.” Iar dacă ar fi să dea un sfat pentru cineva care începe un parcurs profesional în acest domeniu, acela ar fi că trebuie să fie pregătit să accepte o provocare importantă:  „Alternativele fără fum fundamentate ştiinţific au potenţialul de a avea un impact pozitiv asupra traiectoriei sănătăţii publice la nivel global. De asemenea, ar trebui să ştie că nu le va fi uşor şi că există mulţi oameni şi organizaţii care ne vor pune la îndoială mesajul. Dar le-aş repeta că potenţialele realizări fac ca munca să fie incredibil de plină de satisfacţii”.

    În ceea ce priveşte provocările ce ţin de construirea acestui viitor, răspunde Tommaso di Giovani, vicepreşedinte pentru comunicaţii internaţionale în cadrul Philip Morris: „Produsele fără fum, care sunt o alegere mult mai bună decât continuarea fumatului, sunt disponibile astăzi – deci este clar că vorbim în acest caz despre o provocare care a fost rezolvată. Cea mai mare provocare, însă, care rămâne este să ne asigurăm că oamenii au acces la informaţii despre aceste produse şi că îşi pot permite să şi le cumpere. Aceasta înseamnă că avem nevoie de politici şi reglementări adecvate. Suntem hotărâţi să evidenţiem necesitatea unor legi şi politici care să ia în considerare potenţialul de risc redus al acestor produse. De asemenea, trebuie să subliniem că, pentru a construi un viitor fără fum, trebuie să existe o colaborare largă între toate părţile interesate – companii, guverne, profesionişti din domeniul sănătăţii, organizaţii neguvernamentale, chiar şi publicul larg. Acest lucru este absolut crucial pentru a depăşi bariera care apare atunci când un produs necesar devine disponibil, dar este inaccesibil sau prea costisitor”.

     

     

     

  • O nouă fabrică ce va produce motoare pentru maşinile electrice, în Alba

    În judeţul Alba, la Sebeş, a fost pusă joi piatra de temelie a unei noi fabrici ce va produce motoare pentru maşinile electrice.

    „În judeţul Alba, la Sebeş, a fost pusă astăzi piatra de temelie a primei capacităţi de producţie a unităţilor de antrenare electrică ce vor echipa noua generaţie de Mercedes EQ, modele complet electrice. Evenimentul de astăzi este mai mult decât o nouă investiţie, reprezentând evoluţia economiei locale către electrificare şi către noile tehnologii, judeţul Alba făcând acest pas în viitor alături de unul dintre cele mai mari şi apreciate branduri la nivel mondial. La eveniment a fost prezent şi Nicolae Ciucă, Premierul României, alături de membri ai Guvernului”, informează Consiliul Judeţean Alba.

    Realizarea noii fabrici la Sebeş confirmă importanţa judeţului Alba în lanţul de producţie mondial al marilor firme din domeniul automotive, garantând o dezvoltare durabilă şi o perspectivă sigură a locurilor de muncă din această zonă.

    „Decizia de a continua investiţiile la Sebeş, într-o nouă unitate de producţie care va realiza elemente pentru vehiculele complet electrice confirmă valoarea resursei umane din judeţul Alba şi importanţa sistemului de învăţământ dual, pe care judeţul Alba l-a promovat în ultimii 10 ani. Evenimentul de astăzi este cea mai bună dovadă că strategiile Consiliului Judeţean Alba converg cu cele ale mediului investiţional şi că împreună ne adaptăm la viitor”, a declarat Ion Dumitrel, Preşedintele Consiliului Judeţean Alba la ceremonia de joi.

    Istoria prezenţei Mercedes în Alba începe în 1995, când UM Cugir producea primele roţi dinţate pentru Mercedes. Ulterior, se formează la Cugir o societate mixtă, româno-germană, cărei şi Consiliul Judeţean Alba i-a pus la dispoziţie 4 hectare de teren, producţia acesteia dezvoltându-se şi diversificându-se.

    În 2009 se ia decizia înfiinţării fabricii de cutii de viteze de la Sebeş care, până astăzi, a produs 1 milion de cutii de viteză, exportate pe tot mapamondul, aproape fiecare a 2-a maşină al mărcii produsă în ultimii ani fiind echipată cu o cutie de viteze fabricată în judeţul Alba.

  • România, în top 5 importatori de ciocolată din UE. România a importat în 2021 aproape 35.000 de tone de ciocolată albă, neagră şi batoane de ciocolată şi a exportat de 6,5 ori mai puţin

    ♦ Familia Meinl din Austria este singurul mare producător de ciocolată din România prin cele două companii pe care le deţine, Kandia Dulce şi Heidi Chocolat ♦ În toată „industria“ fabricării de ciocolată din România lucrează 3.200 de oameni, cât într-o fabrică mare din Germania.

    În 2021, România a importat 33.700 tone de ciocolată albă, neagră şi batoane ori tablete de ciocolată mai mici de două kilograme, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor Eurostat, biroul european de statistică. În acelaşi timp, exporturile României au fost de 5.167 de tone, de 6,5 mai mici decât importurile.

    Aproape 90% din ciocolata importată de România, circa 30.000 de tone, vin din interiorul Uniunii Europene, principalii exportatori fiind Germania, Belgia şi Bulgaria. Din afara spaţiului european, românii au cumpărat ciocolată din Emiratele Arabe Unite (2,54 tone în 2021), China (circa 1,8 tone), Columbia (circa 1,7 tone), India (4,4 tone), Japonia, Noua Zeelandă şi Vietnam.

    În topul celor mai mari importatori de ciocolată şi batoane de ciocolată, produse în interiorul UE, cu peste 27.000 de tone, România s-a situat pe locul 6, iar în ceea ce priveşte importul de ciocolată şi batoane de ciocolată, produse în afara UE, s-a situat pe locul 3, conform datelor Eurostat. De asemenea, România se află în primii cinci importatori de ciocolată albă din afara spaţiului UE.

    Astfel, cu importuri de 33.712 tone de ciocolată albă, neagră şi batoane ori tablete de ciocolată, jumătate din consumul de ciocolată nu este „made in Ro“. Consumul de ciocolată la nivel naţional ajunge la 60.000-70.000 de tone, căci consumul per cap de locuitor este de 3-4 kg.

    De altfel, România a exportat în 2021 peste 5.000 de tone de ciocolată albă, neagră şi batoane de ciocolată. Cu această cantitate exportată de companiile active în sectorul ciocolatei, România nu intră în top 15 exportatori din UE, clasament în care la vârf se află Germania, Belgia şi Olanda. Mai mult, în faţa României în topul marilor exportatori nu se află doar ţări cu tradiţie în domeniu, ci şi Bulgaria, dar şi Ungaria.

    România are doar două fabrici mari care produc şi anume Kandia Dulce şi Heidi Chocolat, ambele deţinute de familia austriacă Meinl. Kandia este un nume cu o istorie de peste 130 de ani, însă fabrica iniţială nu mai există. Cu toate acestea, brandul Kandia, dar şi ROM, care are şi el o istorie de peste 50 de ani, sunt printre cele mai vândute în categoriile din care fac parte.

    În sectorul fabricării produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase activează peste 300 de companii care generează anual o cifră de afaceri de peste 600 de milioane de lei. Cele 300 de fabrici de ciocolată şi bomboane au peste 3.200 de salariaţi, conform ultimelor date de la Registrul Comerţului.

     

  • Una dintre cele mai mari companii din România anunţă un val de concedieri din cauza vânzărilor în scădere

    Anunţul vine la scurtă vreme după ce Electrolux a finalizat o investiţie la Satu Mare. Mai exact, grupul a investit în dezvoltarea producţiei deşi anunţă că nu are comenzi suficiente pentru a-şi păstra tot personalul.

    Grupul suedez Electrolux va disponibiliza o parte din personalul fabricii de aragazuri de la Satu Mare, conform unui anunţ făcut pe pagina proprie de Facebook de către Instituţia Prefectului Satu Mare.

    „SC Electrolux Romania SA a înştiinţat la sfârşitul anului trecut Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Satu Mare despre iniţierea procedurilor de concediere colectivă”, conform aceleiaşi surse.

    Potrivit anunţului, disponibilizările au loc în contextul în care cererea pentru electrocasnice a scăzut odată cu debutul războiului ruso-ucrainean. Mai exact, cele două ţări beligerante reprezentau pieţe importante pentru suedezii de la Electrolux, conform aceluiaşi anunţ.

    „Pentru a compensa aceasta discrepanţă dintre capacitatea de producţie a fabricii si volumul în scădere de comenzi, la iniţiativa angajatorului în perioada mai-decembrie 2022, societatea a solicitat măsuri de sprijin prevăzute de OUG nr.36/2022(somaj tehnic), acordate de către AJOFM Satu Mare. În urma înştiinţării privind disponibilizarea colectivă, AJOFM Satu Mare a contactat societatea şi, de comun acord, s-au organizat întâlniri cu salariaţii afectaţi de disponibilizarea colectivă.”

    Anunţul vine la scurtă vreme după ce Electrolux a finalizat o investiţie la Satu Mare. Grupul suedez, ce deţine o fabrică la Satu Mare, în nordul ţării, a inaugurat în toamna lui 2022 o nouă linite de producţie de plite în România. Astfel, capacitatea de producţie a uzinei locale a ajuns la 1,3 milioane de unităţi. Mai exact, grupul a investit în dezvoltarea producţiei deşi anunţă că nu are comenzi suficiente pentru a-şi păstra tot personalul.

    Unitatea de producţie din nordul ţării, care are o istorie de peste un secol, realiza înainte de a intra în portofoliul suedezilor aragazuri sub brandul Samus, iar după preluare Electrolux a renunţat la brandul local pentru a produce sub mărcile grupului. Mai mult, a „dat” aragazurile pe plite incorporabile.

    În 1997, anul preluării, fabrica număra circa 2.300 de angajaţi, faţă de puţin peste 900 în prezent.

    Numărul de salariaţi include atât producţia, cât şi zona de vânzări şi distribuţie. Cei mai mulţi sunt cei din fabrică. Grupul suedez Electrolux are pe piaţa locală atât operaţiuni de import şi distribuţie, cât şi de producţie, la Satu Mare. În fabrica locală sunt realizate plite ce apoi iau fie drumul exporturilor (în bună parte), fie rămân în România şi ajung în casele consumatorilor locali. Pe piaţa din România, suedezii au însă şi alte bunuri, aduse din celelalte fabrici ale grupului. Tot businessul este operat pe o singură entitate juridică ce a avut afaceri de 1,08 miliarde de lei în 2021, plus 29,5%.

    După cifra de afaceri şi după numărul de salariaţi, Electrolux este unul dintre cei mai importanţi producători de electrocasnice din România, activând într-o industrie în plină dezvoltare, unde sunt activi şi alţi jucători mari precum De’Longhi, Philips, Karcher sau Arcelik (proprietarul Arctic). Mai mult, sectorul continuă să se dezvolte puternic, atât prin investiţiile companiilor deja active aici – cum e şi cazul Electrolux cu noua linie de producţie -, cât şi prin noi nume care decid să dezvolte fabrici în România.

     

     

     

     

  • Italienii de la Moncler spun că în 2023 salariile muncitorilor de la fabrica din Bacău vor varia între 1.815 lei şi 2.485 lei net, în funcţie de experienţă. În cazul specialiştilor, salariul net poate ajunge la 4.095 lei

    Compania Industries Yield, parte a grupului italian Moncler, va majora de la 1 ianuarie 2023 salariile muncitorilor de la fabrica din Bacău, acestea urmând să varieze între 3.100 lei brut (1.815 lei net) şi 4.250 lei (2.485 lei net), în timp ce specialiştii vor putea ajunge la 7.000 lei brut.

     ”Salariile muncitorilor de la fabrica Moncler Industries Yield variază acum între 2.850 lei (1.660 lei net) şi 4.000 lei (2.340 lei net), în funcţie de nivelul de experienţă. Începând cu ianuarie 2023, salariile muncitorilor la Moncler Industries Yield vor varia între 3.100 lei (1.815 lei net) şi 4.250 lei (2.485 lei net)”, au declarat pentru Ziarul Financiar reprezentanţii companiei.

    Potrivit unei hotărâri de Guvern publicată recent în Monitorul Oficial, salariul minim pe economie va creşte în 2023 la 3.000 de lei brut.

    Potrivit Moncler, în cazul specialiştilor în confecţionarea de prototipuri, specialiştilor în design tip sau pentru alte roluri de înaltă specializare, salariul maxim va ajunge la 7.000 de lei (4.095 de lei net), de la 6.750 de lei (3.900 de lei net) cât este în prezent.

    Datele furnizate de companie vin după ce ZF a publicat săptămâna trecută un articol care preciza că salariile muncitorilor de la fabrica Moncler variază între 2.600 lei (1.550 de lei net) şi 3.750 lei (2.193 de lei net), în funcţie de nivelul de experienţă, citând declaraţii anterioare ale reprezentanţilor brandului italian de lux.

    Reprezentanţii Moncler au anunţat de asemenea că vor să angajeze până la 200 de muncitori necalificaţi în industria confecţiilor şi 100 operatori confecţii cu experienţă pentru fabrica din Bacău, plus 35 operatori confecţii cu experienţă pentru punctul de lucru  din Blăgeşti.

    La începutul acestui an, compania italiană a anunţat că va investi 10 milioane de euro în extinderea producţiei proprii pe care o are în România, la Bacău, şi într-o grădiniţă pentru copiii angajaţilor. Compania deţine deja, din 2015, o fabrică pe plan local, singura operaţiune de producţie deţinută direct de grup în afara Italiei.

    În 2021, ultimul an pentru care există date publice, compania Industries Yield din Bacău a Moncler a obţinut afaceri de 82,3 mil. lei (16,7 mil. euro), un profit net de 3,4 mil. lei (692.000 de euro), având un număr mediu de 1.172 de angajaţi, conform informaţiilor existente pe site-ul Ministerului Finanţelor.

     

  • În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor

    În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor, scrie New York Times.

    Animate de ideea că bijuteriile sunt un produs de lux a cărui valoare nu scade, acestea nu se tem de inflaţie sau recesiune şi îşi extind capacitatea de producţie sau investesc în noi colecţii şi magazine. Încredere în acest tip de accesorii au chiar şi casele de modă, Prada lansând recent o colecţie intitulată „Eternal Gold” ale cărei piese sunt confecţionate din aur reciclat.

    Încurajată de cererea pentru produsele sale, printre care unele cu listă de aşteptare de câteva luni, Tiffany & Company investeşte în magazinele sale, pe care şi-a propus să le renoveze şi urmează să deschidă chiar şi unele noi.

    Casa Bulgari, care în urmă cu cinci ani şi-a deschis o fabrică de bijuterii la Valenza, în regiunea italiană Piemont, a anunţat recent că are în plan dublarea capacităţii de producţie a acesteia până la finalul anului 2024. La fabrica din Valenza se produc bijuterii care pot costa şi 100.000 de euro, unitatea completând activitatea atelierului firmei de la Roma. Planuri de extindere are şi rivalul Cartier, care, intenţionează să inaugureze două noi fabrici de bijuterii, dintre care una la Valenza şi una în apropiere de Torino.