Tag: directori

  • Putin va limita bonusurile pentru directori, după ce un fost coleg din KGB a primit 100 de milioane de dolari

     Astfel de prime ar trebui “să stimuleze managerii de top” să lucreze eficient, însă sunt necesare “limite rezonabile”, a declarat, vineri, Putin, notează Bloomberg.

    Limitarea bonsurilor de plecare din companie ar fi în linie cu standardele internaţionale, a adăugat el.

    Norilsk Nickel a promis în decembrie directorului general demisionar de la acel moment, Vladimir Strjalkovski, 100 de milioane de dolari, un record în Rusia. Strjalkovski, care a fost coleg cu Putin la KGB în Leningrad în anii ’80, a fost înlocuit la conducerea companiei miniere de acţionarul Vladimir Potanin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre directorii Deutsche Bank a cerut să-i fie redus salariul cu 2 milioane de euro

     Anshu Jain, unul dintre cei doi şefi ai băncii, a cerut tăierea salariului pentru a ajunge la acelaşi nivel de remuneraţie financiară cu cel al codirectorului Juergen Fitschen, potrivit publicaţiei Welt am Sonntag, preluată de New York Times.

    Deutsche Bank a anunţat vineri că cei doi codirectori vor primi pentru anul trecut câte 4,8 milioane de euro.

    Preşedintele consiliului de supraveghere, Paul Achleitner, a declarat că a fost considerată o idee bună ca cei doi codirectori generali să aibă salarii egale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Securitatea informatică lipseşte aproape complet din agenda executivilor din România

    Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei şi creşterea riscurilor şi ameninţărilor cibernetice, securitatea informaţiilor trebuie sa fie abordată prin strategii pe termen lung şi să fie coordonată de echipe specializate şi bine pregătite. Acest lucru implică bugete dedicate şi o selecţie atentă a ofiţerilor responsabili cu securitatea informaţiei, ei având rolul dificil de a ţine ameninţările cibernetice la distanţă.

    “În ultimii ani, importanţa poziţiei de specialist de securitate în contextul business-ului a crescut şi în România; companii care până acum câţiva ani nu aveau asemenea poziţii deschise sau manifestau un interes limitat faţă de acest subiect devin tot mai conştiente de nevoia de a acoperi această arie de importanţă strategică”, spune Bogdan Petre, manager al diviziei Enterprise Risk Services (ERS) din cadrul Deloitte România. “Din experienţă putem spune că firmele mari (adesea, multinaţionale) sunt mult mai deschise către aceste aspecte, în parte pentru că existenţa acestei funcţii se impune prin politica grupului”, a adăugat acesta. Deşi, în general, ofiţerul pentru securitatea informaţiei a ieşit din biroul său şi a devenit mai influent, abordarea companiilor în acest domeniu nu se ridică încă la nivelul riscurilor şi ameninţărilor existente şi, în plus, bugetele alocate securităţii sunt limitate. în general, nici echipele IT, nici organizaţiile în sine nu sunt perfect conştiente de numărul şi gravitatea incidentelor înregistrate, ele neputând astfel justifica investiţiile sau creşterea bugetelor pentru managementul securităţii informaţiei.

    “Complexitatea problemelor de securitate sporeşte, astfel încât până şi metodele tradiţionale considerate în trecut ca fiind cele mai sigure sunt puse acum sub semnul întrebării”, potrivit lui Cătălin Ţigănilă, senior manager ERS, care aduce în discuţie un studiu recent lansat de Deloitte, conform căruia atât analiştii, cât şi directorii din companii mari din domeniile tehnologie, media şi telecomunicaţii consideră că peste 90% dintre parolele create de utilizator – chiar şi cele considerate ca fiind foarte bune – sunt vulnerabile atacurilor de tip hacking şi pot fi sparte în câteva secunde sau minute. Devin necesare elemente suplimentare de identificare, cum ar fi dispozitivele digitale de autentificare prin generare de coduri ( ex. “token”,  “digi pass”, etc.), solicitarea de parole adiţionale trimise prin SMS pe telefonul utilizatorului, utilizarea de amprente sau alte elemente de biometrie sau smart card-uri.

    Divizia Serviciilor de Risc din cadrul Deloitte (Enterprise Risk Services) oferă clienţilor servicii de management al riscurilor şi îi ajută să înţeleagă riscurile specifice fiecărui domeniu, să determine nivelele acceptabile de expunere, să implementeze sisteme de control şi monitorizare permanentă. Echipa din România, cu peste 20 de consultanţi, furnizează servicii de atestare şi certificare a sistemelor IT, evaluarea controalelor generale IT, risc şi conformitate contractuală, managementul riscului sistemelor IT, servicii de consultanţă şi audit pentru sistemele de management al securităţii informaţiilor (SMSI), evaluarea vulnerabilităţilor tehnice şi teste de penetrare şi inginerie socială. Clienţii diviziei numără companii de top din industrii importante, precum şi entităţi din administraţia publică.

    Potrivit celui mai recent studiu lansat de Deloitte Touche Tohmatsu Limited (DTTL) – TMT Global Security Study, directorii celor mai mari companii de profil din lume au trecut de la etapa de conformitate cu reglementările şi legislaţia în vigoare la cea a implementării unei strategii şi a unui plan de securitate în 2013 ca principala măsură de îmbunătăţire a securităţii informaţiilor. Tot mai multe organizaţii înţeleg că securitatea informaţiei reprezintă un aspect fundamental în afaceri, iar atenţia lor se îndreaptă nu doar spre conceptul de securitate, ci şi spre robusteţea şi stabilitatea în mediul virtual (cyber resilience).

    Rezultatele studiului derulat în cadrul a 121 de companii din 37 de ţări printre care şi România indică o atitudine foarte optimistă în ceea ce priveşte protecţia faţă de ameninţările externe – 88% dintre directorii intervievaţi considerând că firmele lor nu sunt vulnerabile. Cu toate acestea, la o analiză mai atentă, peste jumătate dintre ei recunosc că s-au confruntat cu atacuri cibernetice în cursul anului anterior. În plus, mai puţin de jumătate dintre respondenţi au implementat un plan de reacţie în cazul unei breşe de securitate şi numai 30% dintre ei consideră că partenerii externi îşi asumă suficient de multă responsabilitate în ceea ce priveşte securitatea. Totodată, 74% dintre cei 121 de respondenţi au identificat breşele de securitate înregistrate de terţi ca fiind în topul ameninţărilor; pe locurile următoare se situează atacuri de tipul denial of service (menite să supra-solicite destinatarii, ducând la blocarea/ refuzul serviciilor) şi eroarea sau omisiunile angajaţilor.

    “Nu există organizaţie protejată în proporţie de 100%”, subliniază Andrei Ionescu, director ERS Deloitte România. “Fiecare companie trebuie să aibă metode clare de identificare şi reacţie în astfel de cazuri. Organizaţiile nu trebuie să lucreze doar cu partenerii lor de afaceri pentru a înţelege şi îmbunătăţi politicile de securitate; ele trebuie să implice factorii de legiferare, autorităţile de reglementare şi agenţiile de resort, să fie dispuse să împărtăşească informaţii sensibile pentru a răspunde la provocarea globală privind riscul cibernetic”.

  • Toţi directorii din Hidroelectrica au fost revocaţi din funcţie. Peste 150 de angajaţi au fost concediaţi

    Fostul director general al companiei, Ştefan Gheorghe, a preluat funcţia de director adjunct.

    Hidroelectrica este deţinută de Ministerul Economiei şi se află în insolvenţă din iunie anul trecut.

    Administratorul judiciar al Hidroelectrica a semnat miercuri preavize de concediere pentru 154 de salariaţi ai companiei de stat şi a redus alte 161 de posturi care erau vacante.

    “În 16 ianuarie am semnat preavize de concediere pentru 154 de salariaţi ai Hidroelectrica, iar alte 161 de posturi care erau vacante, deci neocupate, au fost închise”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de Apel a publicat motivele arestării preventive a directorilor BRD Andrei Mihail Nanu şi Adrian Martiş

    CAB a dat publicităţii ieri motivarea deciziei prin care a emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele directorilor BRD Adrian Martiş şi Andrei Nanu, în dosarul fraudelor bancare estimate la 85 de milioane de euro. În documentul citat, instanţa notează că “în ce-i priveşte pe Adrian Martiş şi Andrei Mihail Nanu, având în vedere amploarea activităţii infracţionale, poziţia pe care au ocupat-o în BRD, faptul că s-au folosit de funcţia pe care o deţineau, având în vedere legătura cu ceilalţi membri ai grupării, contribuţia determinantă la producerea prejudiciului, faptul că au urmărit obţinerea pe nedrept a unor sume de bani ce proveneau din contractele de creditare, se apreciază că fapta prezintă o gravitate deosebită şi, date fiind elementele mai sus menţionate, lăsarea în libertate a acestora este de natură să creeze o reacţie socială negativă”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Directorii RATB şi RADET, revocaţi din funcţie. Cei doi au fost revocaţi din cauza managementului defectuos

    Alături de Popescu, din CA al RATB au fost revocaţi din funcţia de membru Nicoleta Ciufudean, Stancu Sotir şi Gabriel Vlad. Din CA al RADET au mai fost revocaţi Stelică Constantin, Laura Albani şi Dragoş Zlotea.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Management la distanţă

    Puternicul accent britanic e primul care te loveşte când intri în contact cu Stubbington. În biroul din spatele Muzeului Ţăranului Român, engleza nu era tocmai limba cea mai vorbită. Marina Oţelea şi Cătalina Bălan, cei doi manageri din ultimii ani ai lanţului de clinici, au fost înlocuiţi după o nouă reţetă menită să ducă Medicover în topul operatorilor din piaţa serviciilor medicale private. John Stubbington lucrează în companie de doi ani, după ce anterior a lucrat mult timp în asigurări, în Marea Britanie şi Danemarca: “Sunt 27 de ani de când sunt în industria asta, nici eu nu mai sunt sigur câţi ani au trecut”.

    A primit oferta suedezilor în 2010 şi a acceptat să se mute cu familia în Polonia pentru a conduce partea operaţională a businessului, inclusiv zona de vânzări, marketing şi dezvoltarea de noi produse şi servicii medicale. El ar urma să repete strategia aplicată la vecinii de la nord şi în România: “Relaţia mea cu România a început încă de când am venit în companie şi ştiu că cererea pentru servicii medicale e crescută, iar provocarea guvernelor de a face faţă aşteptărilor populaţiei e dificilă”. Stubbington spune că schimbările din companie se leagă mai ales de noul model de business care se doreşte a fi implementat, un management bicefal în care un manager să se ocupe de aspectele financiare, de vânzări şi creşterea portofoliului de clienţi, iar un altul să răspundă de calitatea serviciilor şI supravegherea actului medical.

    “Nu e vorba să împarţi businessul în două, ci să faci doi lideri să lucreze împreună”, explică managerul, argumentând că decizia a fost luată abia acum, dat fiind că primul spital din România a fost inaugurat în primăvara acestui an. El va conduce cot la cot cu medicul Bogdan Pană, directorul executiv al spitalului şi clinicilor, responsabil de suport pentru clienţi, îngrijire medicală şi dezvoltarea de servicii medicale.

    În viziunea sa, schimbarea vârfului companiei nu are legătură cu rezultatele financiare de anul trecut, când Medicover a pierdut circa zece milioane de lei, potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanţe – “rezultatele au fost puţin în spatele previziunilor, dar OK, mutările la nivel de management au legătură doar cu noile divizii şi cu momentul potrivit pentru a le implementa”. Cele 45 de milioane de euro, cuantumul cifrei de afaceri, este însă numărul spre care se uită suedezii, dat fiind că, după cum subliniază conducerea, ultimul an a fost unul în care s-a investit puternic, lucru reflectat în pierderi.
    În cele trei săptămâni de când e în România, Stubbington a înţeles că piaţa locală nu e una liniştită, iar dinamica încurajează concurenţa agresivă.

    După aproape trei decenii în care a schimbat patru ţări, managerul ştie că la început cel mai bine este să pui întrebări şi să asculţi. Un avantaj pe care îl distinge e acela că acţionariatul este unul “pur”, acelaşi încă din ziua cu numărul unu, ceea ce garantează angajamentul faţă de investiţii în business pe termen lung. “Ce putem face mai mult este să ne lărgim oferta, să le dăm pacienţilor mai multe posibilităţi de a alege. Ar fi dificil să vă spun înspre ce zone ţintim, pentru că şi concurenţa ar face-o imediat”, explică britanicul, fără să excludă însă potenţialul oferit de industria asigurărilor private de sănătate.

    Cât despre profit, nici 2012 nu e un an în care suedezii vor găsi semnul plus în România, explicaţia fiind aceea că e nevoie de timp pentru a amortiza investiţiile. “Suntem jucători pe termen lung, nu gândim pe termen scurt şi nu sacrificăm cu disperare planurile noastre doar pentru a obţine o cifră. Noi nu lucrăm aşa!”, argumentează Stubbington. Rezultate bune vin dinspre laboratorul de analize Synevo, deschis în vestul Bucureştiului la finalul anului 2010, unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, loc înspre care ne trimite managerul, întrebat care este cea mai profitabilă divizie din companie. Cât despre spitalul deschis în prima parte a anului în nordul Capitalei, în care au investit circa 20 de milioane de euro, şeful Medicover România spune că e mulţumit de rezultate, chiar dacă sunt “puţin sub aşteptările iniţiale”.

    Obiectivul ar fi o cifră de afaceri de patru milioane în acest an, depinzând şi de specialităţile medicale pe care vor miza în noua unitate, precum oncologie sau medicină sportivă. Viitorul este unul al evaluărilor. Stubbington se fereşte să anunţe noi investiţii, ci vorbeşte mai degrabă de analiza fiecărei unităţi existente – clinica din Unirii se mută în Calea Plevnei – un proces de durată, dar necesar, după cum spune el, pentru a se alinia cererii din piaţă, “fără a recurge la schimbări dramatice”.

    John Stubbington nu va sta deocamdată în Bucureşti, familia sa fiind stabilită acum în Varşovia şi va veni trei zile pe săptămână în biroul din centrul Bucureştiului – “e prea devreme să spun că îmi caut locuinţă aici”. Mandatul său nu are un termen fixat, iar la întrebarea cât timp plănuieşte să fie în România, răspunsul e acelaşi: trei zile pe săptămână. Timp suficient pentru ca britanicul să-şi îndeplinească obiectivul – să crească businessul cu două cifre în acest an şi în cei ce urmează să aducă mult aşteptatul profit şi să facă România o piaţă cât mai importantă în grupul Medicover, prezent în 12 ţări şi cu o cifră de afaceri de 350 de milioane de euro.

  • Mai mulţi directori ai Chevron au interdicţie de a părăsi Brazilia, urmând să fie puşi sub acuzare

    Un judecător federal din Rio de Janeiro a aprobat solicitarea procurorilor, care vor să pună sub acuzare ambele companii americane.

    Sunt vizaţi 17 directori executivi ai filialelor locale ale Chevron şi Transocean, inclusiv directorul general al Chevron Brazil, George Buck.

    Procurorii au arătat că acuzaţiile vor fi prezentate marţi sau miercuri judecătorilor.

    Decizia privind interdicţia de a părăsi ţara vine la o zi după ce Paza de Coastă din Brazilia a descoperit o nouă pată de petrol în apropiere de exploatarea offshore Frade, operată de Chevron în parteneriat cu Petrobras (Brazilia) şi un consorţiu de companii japoneze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei foşti directori ai Porsche au fost inculpaţi pentru fals

    Cei trei sunt acuzaţi că au subevaluat necesarul de lichidităţi al Porsche cu 1,4 miliarde de euro, în martie 2009 , când producătorul auto era supraîndatorat în urma încercării eşuate de preluare a Volkswagen, potrivit procuraturii din Stuttgart.

    Acest necesar de lichidităţi avea legătură cu opţiunile de achiziţie deţinute de Porsche pentru acţiuni VW.

    Haerter va contesta acuzaţiile, a declarat într-un comunicat avocatul său, Anne Wehnert.

    Investitorii susţin că Porsche i-a indus în eroare prin negarea, pe tot parcursul anului 2008, că ar intenţiona să preia VW.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce directori apar cel mai des în presă (GALERIE FOTO)

    Studiul “Şefii din economia românească în media” îl clasează pe Dominic Bruynseels, CEO al BCR, pe primul loc în topul celor mai mediatizaţi directori executiv, cu 60 de apariţii. El a apărut cu precădere în articole care fac referire la industria bancară, dar şi datorită unor materiale în care se anunţă înlocuirea sa din funcţia de preşedinte executiv al BCR. Bruynseels a fost urmat în top de către manageri din acelaşi sector – Steven van Groningen (Raiffeisen Bank), cu 53 de apariţii, şi Radu Gheţea (CEC Bank), 40 de apariţii.

    În perioada 4 noiembrie 2011 – 3 februarie 2012 au fost publicate 364 de articole care au făcut referire la şefii celor mai mari companii din România. În topul primilor 10 manageri cu cea mai largă expunere în presă apar şi CEO ai companiilor din alte industrii, precum Mariana Gheorghe (Petrom) – 30 apariţii, Jerome Olive (Automobile Dacia) – 12 apariţii sau Inaki Berroeta (Vodafone) – 11.

    Dintre şefii de companii din raportul realizat de mediaTRUST, Mariana Gheorghe a avut patru apariţii negative, Robert Rekkers două apariţii, iar Jerome Olive şi Sanda Nicoară câte o apariţie negativă. În perioada 4 noiembrie 2011 – 3 februarie 2012, cea mai activă platformă de comunicare în ceea ce priveşte apariţiile media ale directorilor executivi din cele mai importante companii româneşti a fost Ziarul Financiar.

    Studiul “Şefii din economia românească în media” prezintă directorii executivi ai celor mai importante companii din România (listate de către Ziarul Financiar în anuarul celor mai mari companii în funcţie de active în 2010), care apar cel mai des în presa scrisă. Raportul se bazează pe apariţiile media în care apare numele şi prenumele CEO-ului uneia din companiile incluse în studiu. Au fost luate în considerare informaţii despre şefii monitorizaţi, cât şi comentarii ale acestora apărute în media. Materialele promoţionale şi publicitatea de orice fel nu au fost luate în calcul.