Dintre multele propuneri ale candidatilor, voi pune accentul pe
doua obiective: stimularea economiei pe termen scurt si politica
fiscala.
Stimularea economiei pe termen scurt
Conform domnului Traian Basescu, recesiunea actuala nu are nimic
de-a face cu factorii endogeni. Din moment ce Romania nu poate fi
trasa la raspundere, solutia trebuie sa vina din afara: FMI, Banca
Mondiala si Uniunea Europeana. La urma urmei, SUA si UE au
declansat recesiunea mondiala, asa ca este responsabilitatea lor sa
scoata economia noastra din criza. Nu va faceti griji, domnule
presedinte! Suntem numarul unu pe lista lor de prioritati. Domnul
Geoana propune crearea unui fond de investitii publice, care va
sprijini sectoarele cheie ale economiei si va crea locuri de
munca.
Planul este indestructibil, cu exceptia unui detaliu: sursa de
bani pentru acest fond magic. Poate candidatul nostru va apela la
FMI & Co pentru ajutor. Acum parca m-am linistit. Domnul
Antonescu sustine restructurarea sectorului public si
responsabilitatea fiscala. Aceasta strategie nu va reporni
economia, cel putin nu in 2010. In cel mai bun caz, va redirecta
unele fonduri bugetare. Totusi am invatat ceva: trebuie sa
economisesti ca sa ai ce cheltui. Domnul Oprescu va lansa un plan
de sprijinire a pensionarilor, somerilor si tinerilor precum si de
stimulare a firmelor care doresc sa angajeze. Consider ca prima
masura nu ne va scoate din recesiune nici intr-un milion de ani, in
timp ce a doua masura a fost si va fi lispita de reusita pentru
totdeauna in Romania.
Politica fiscala
Politica fiscala ar trebui sa ramana in linii mari la fel,
conform domnului Basescu. Credeti sau nu, impartasim aceeasi parere
la subiectul fiscalitate. Domnul Geoana propune introducerea
impozitarii progresive si a TVA-ului diferentiat pentru produsele
esentiale. Sunt de acord cu trepte de TVA, dar nu agreez un impozit
progresiv. Este demonstrat ca o rata fixa de impozitare reduce
evaziunea fiscala, mai ales intr-un sistem cu agentii
guvernamentale fara autoritate. Domnul Antonescu vrea sa reduca
cota unica de impozitare de la 16% la 10%, iar TVA-ul de la 19% la
15% si sa scada cu 50% contributiile la asigurari sociale.
Pe de o parte, aceste masuri vor avea un rezultat favorabil
limitat prin diminuarea temporara a economiei subterane. Pe de alta
parte, va genera un deficit bugetar greu de acoperit. Costul
marginal al finantarii deficitului bugetar pe termen lung, va
depasi beneficiile marginale pe termen scurt. Daca am fi avut
petrolul Arabiei Saudite, poate ne-am fi permis reducerea
impozitelor din nou. Pana atunci, aceste masuri nu sunt altceva
decat promisiuni ieftine de campanie electorala. Domnul Oprescu
propune o amnistie fiscala, sperand in legalizarea economiei la
negru. Eu am rezerve puternice ca masura asta va reduce
semnificativ exodul de capital catre conturile offshore. Pusa in
aplicare, aceasta masura populista va avea un efect infim asupra
veniturilor fiscale.
Confruntati cu o crestere a somajului si cu teama unei crize
economice prelungite, cetatenii romani vor avea de ales intre
aceleasi personaje de desen animat si de o incompetenta
incontestabila. Presedintele nu trebuie sa fie laureat al premiului
Nobel pentru economie, dar trebuie sa detina macar o gandire de bun
simt. Cerem prea mult? Raspunsul il vom afla pe http://toniiordache.ro