Conform surselor citate, Iohannis a obţinut un număr de voturi aproape dublu faţă de Antonescu, din partea membrilor Delegaţiei Permanente.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Întrebat dacă renunţă la candidatura la prezidenţiale având în vedere rezultatele sondajului intern, Antonescu a răspuns: ”Nu”.
El a spus că nu intenţionează să comenteze rezultatele sondajului intern.
”E un sondaj pe care nu mi-l asum, dar pe care nu-l contest”, a spus Antonescu, arătând că nu va solicita alt sondaj în Delegaţia Permanentă.
”Acum zece zile am propus să trecem la vot fără sondaje, în condiţiile în care nu s-au mai făcut analizele despre care fusese vorba iniţial. Desemnarea unui candidat la Preşedinţie de către un partid este o decizie politică. Ea trebuie formalizată cumva. Ea nu se poate lua în constatarea unor sondaje. Ea pur şi simplu, în baza sondajelor, în baza tuturor factorilor pe care cineva îi poate avea în minte atunci când ia o decizie, trebuie să însemne o decizie luată prin vot de un for al unui partid”, a spus Antonescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
”Intervenţia de astăzi a lui Băsescu are darul de a lămuri pe cei amăgiţi, minţiţi zilnic de propagandă. (…) În sensul acesta intervenţia lui Băsescu a fost binevenită, pentru că stabileşte adevărul, aţi văzut că nu există adversar mai puternic pentru Traian Băsescu decât aceste două partide, PNL şi PDL, şi mai ales efortul lor de a construi ceva împreună”, a declarat Antonescu.
El a menţionat că ”răfuiala” lui Traian Băsescu cu PNL şi PDL ”a fost, vreme de zece ani, povestea tristă a preşedintelui”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Şedinţa noului Birou Politic Naţional al PNL a fost convocată pentru marţi după-amiază, în cadrul reuniunii urmând să se decidă comandarea sondajului prin care liberalii să decidă, la nivelul Delegaţiei Permanente, între Klaus Iohannis şi Crin Antonescu, candidatul la alegerile prezidenţiale.
De asemenea, BPN urmează să aprobe numirea lui Marian Petrache în funcţia de secretar general al PNL, la propunerea noului preşedinte al partidului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
”După părearea mea, (nu are – n.r.) nicio şansă, dar asta este pur şi simplu părerea mea. Alegătorii sunt întotdeauna cei care pot da răspunsul la aceste întrebări”, a spus Antonescu.
Întrebat de cine din PNL ar putea fi urmat Tăriceanu în demersul de a înfiinţa un nou partid, Antonescu a răspuns: ”De nicio persoană fără de care PNL să nu poată merge înainte cu toată forţa”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit surselor citate, după anunţul lui Crin Antonescu privind renunţarea la funcţia de preşedinte interimar al PNL, făcut formal în şedinţa BPN al partidului, seniorul PNL Mircea Ionescu Quintus a precizat că în mod automat conducerea partidului este preluată de Klaus Iohannis.
Membrii BPN al PNL au luat act de acest lucru, Iohannis fiind aplaudat de colegii din conducerea partidului, au relatat sursele citate.
De asemenea, Crin Antonescu a fost aplaudat de colegi în momentul în care Iohannis şi Quintus i-au mulţumit pentru activitatea avută în fruntea partidului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Consider că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. Am experienţa, ideile, viziunea pentru ca PSD să nu pună mâna pe Preşedinţie. Cunosc dreapta românească, cunosc presa românească, modul în care se produc curente de opinie. Nu pot să nu ţin cont de aceste lucruri. Am tot ceea ce este necesar pentru această luptă, nu am timp să vindec resentimente. Conştient că este urgent ca unificarea dreptei să aibă loc, anunţ intenţia de a nu candida la Preşedinţia României!”, scrie Antonescu pe Facebook.
“Am condus PNL vreme de 5 ani, o perioadă grea, care a adus foarte multe provocări. Cred că am realizat lucruri importante în această perioadă. În 2009, atunci când exista o coaliţie parlamentară mamut Băsescu-PD-PSD, PNL a asigurat funcţia Opoziţiei. Am decis ca în cazul în care PNL nu atinge pragul de 20% să demisionez pentru că această neatingere înseamnă nevoia unui nou lider. Am spus acest lucru şi l-am făcut. Am menţinut ca interimar Preşedinţia partidului pentru ca negocierile de aderare a PNL la PPE să fie finalizate şi să demarăm un proces de reconstrucţie a dreptei, în care PNL să fie lider de proiect”, arată Antonescu.
PNL a obţinut la europarlamentare un scor de 15%, sub ţinta de 20-25% dată ca posibilă înainte de Antonescu. Ca atare, mai întâi vicepreşedintele Klaus Iohannis, apoi preşedintele Crin Antonescu şi-au anunţat demisiile. Congresul PNL, care va alege un nou şef al partidului şi un nou vicepreşedinte după demisia lui Crin Antonescu, respectiv a lui Klaus Iohannis, şi va împuternici noua conducere să negocieze cu PDL un candidat pentru prezidenţiale, va avea loc la finele lunii iunie.
Iohannis este, până acum, singurul penelist care şi-a anunţat candidatura pentru şefia partidului, o funcţie care îl situează în cea mai bună poziţie spre a fi nominalizat drept candidat comun al PNL şi PDL pentru alegerile prezidenţiale. În toate sondajele de opinie de până acum, Iohannis este creditat cu şanse mai mari decât Crin Antonescu în faţa lui Victor Ponta, în timp ce candidaţii sau potenţialii candidaţi ai altor partide de dreapta (Cătălin Predoiu, Mihai-Răzvan Ungureanu, Elena Udrea) au şanse mult mai mici.
Anunţul lui Antonescu vine la două zile după ce declarase la B1 TV că poate să fie candidat la preşedinţia României şi să câştige alegerile. “Sigur că pot fi candidat la preşedinţie, pot şi câştiga. Sigur că există în continuare posibilitatea Crin Antonescu – candidat la preşedinţie. În baza unei hotărâri în vigoare, sunt candidatul la preşedinţie al PSD şi al PNL, fostul USL”, a spus atunci ex-liderul PNL.
În acelaşi timp, tot pe Facebook, Elena Udrea, membru al Partidului Mişcarea Populară, anunţă că orice participare a PMP la o alianţă a dreptei menită să-l învingă în alegerile prezidenţiale pe Victor Ponta nu se poate face în niciun caz prin “topire” (fuziunea sau absorbţia partidului în viitoarea alianţă PNL-PDL ori într-unul dintre aceste partide), ci doar pe cont propriu: “PMP este un proiect politic independent şi de sine stătător care doreşte continuarea procesului de reformă şi modernizare a României început de Preşedintele Traian Băsescu în 2004. Dintr-o asemenea perspectivă, nu se poate vorbi despre posibilitatea unei “topiri” în PNL sau în PDL. Deci, participarea noastră la proiectul unitar nu va însemna o fuziune cu vreunul dintre cele două partide”.
În acelaşi timp, Udrea pune condiţii pentru participarea PMP la o astfel de alianţă a dreptei. “Partidul Mişcarea Populară doreşte să participe la un proiect unitar de centru-dreapta care să propună un candidat în stare să-l învingă la prezidenţialele din această toamnă pe Victor Ponta şi să oprească baronizarea şi pesedizarea României. Acest lucru va fi posibil în măsura în care şi celelalte partide de pe zona de dreapta a eşichierului politic vor accepta ca principii fundamentale independenţa Justiţiei, lupta împotriva corupţiei, garantarea statului de drept, o linie politică pro-occidentală, continuarea procesului de integrare europeană şi depolitizarea instituţiilor statului”, notează Udrea.
PMP a obţinut la europarlamentare 6,21% din voturi. PNL şi PDL, care doresc să formeze până la alegeri o alianţă electorală spre a susţine un candidat comun contra candidatului PSD-PC-UNPR, au obţinut 15%, respectiv 12,23%.