Tag: condamnare
-
Ambasadorul Iranului, convocat în Germania, după activităţi de spionaj contra Israelului
Guvernul Angela Merkel a catalogat activităţile de spionaj drept încălcări inacceptabile ale dispoziţiilor legale din Germania.
Decizia de convocare a ambasadorului Iranului a fost luată după ce un cetăţean pakistanez a fost condamnat în Germania pentru acte de spionaj în favoarea Iranului.
Mustufa Haidar Syed-Naqfi a fost condamnat pentru colectare de informaţii despre Reinhold Robbe, fostul preşedinte al Asociaţiei de Prietenie Germania-Israel, şi a unui profesor de economie israelo-francez.
-
DNA a cerut pedeapsa maximă pentru fostul ministru Darius Vâlcov
„Apreciind că toate probele de la dosar confirmă faptele, vă solicitam condamnarea la pedepse privative de libertate orientate spre maximul special în cazul inculpaţilor”, a spus procurorul de caz magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), unde s-a judecat, marţi, ultimul termen al dosarului în care este cercetat Darius Vâlcov.
Totodată, DNA a solicitat şi confiscarea bunurilor şi a sumelor de bani ridicate la percheziţii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
O nevăzătoare din Thailanda, condamnată la închisoare, pentru o postare pe Facebook
Nuruhayati Masoe, în vârstă de 23 de ani, a fost găsită vinovată de un tribunal din sudul Thailandei de lezmajestate după ce a distribuit un articol care critica familia regală la scurt timp după decesul fostului rege thailandez, Bhumibol Adulyadej, în octombrie 2016, a precizat un oficial din cadrul tribunalului, pentru DPA.
Postarea lui Nuruhayati a fost reclamată de o altă persoane nevăzătoare prin intermediul aceleiaşi aplicaţii pe Facebook. Femeia condamnată a fost reţinută în noiembrie 2017, a precizat reprezentantul tribunalului care nu şi-a dat numele şi care nu a fost autorizat să vorbească cu presa.
Sentinţa iniţială a fost de trei ani de închisoare, dar a fost înjumătăţită după ce inculpata şi-a recunoscut fapta, o practică judiciară răspândită în sistemul thailandez, a mai adăugat oficialul.
Legea drastică referitoare la lezmajestate din Thailanda interzice criticarea sau proferarea de ameninţări şi injurii la adresa regelui, reginei, persoanelor aflate în linia de succesiune la tron sau a regentului, cei care o încalcă riscând până la 15 ani de detenţie pentru fiecare cap de acuzare dacă este găsit vinovat, scrie realitatea.net
-
Câţi ani de închisoare a primit primăriţa de 25 de ani care îşi conducea satul pe WhatsApp şi a furat milioane
Lidiane Leite, fostă primăriţă a unei localităţi din Brazilia, a fost condamnată la 14 ani de inchisoare, scriu cei de la The Independent.
În urma unei investigaţii care a durat doi ani şi jumătate, Lidiane Leite a fost găsită vinovată de delapirea a peste 5 milioane de euro din fondul dedicat Educaţiei.
Lidiane Leite, cunoscută drept primarul WhatsApp, a devenit o emblemă a corupţiei din Brazilia. Tânăra de 25 de ani conducea micul sat Turi do Augusto, din municipiul Bom Jarim, ce se află în inima celei mai sărace regiuni a Braziliei, înainte de a fi arestată de autorităţi.
“Înainte să devin primar eram săracă. Aveam un Land Rover, acum conduc o Toyota SW4. Poate ar trebui să-mi cumpăr o maşină mai luxoasă pentru că, mulţumesc lui Dumnezeu, am destui bani să fac asta”, scria ea pe Instagram. “Pot să-mi cumpăr tot ce vreau. O să-mi cheltuiesc banii pe ce vreau şi nu mă interesează ce zic oamenii”, se mai lăuda tânăra.
Dar nu aceste declaraţii au atras atenţia autorităţilor asupra activităţii sale, ci faptul că şcolarilor nu li se oferea mâncare în timpul petrecut la şcoală, fapt reclamat de părinţii copiilor. Acum autorităţile cred că Leite ar fi furat, în perioada 2012-2014, 4 milioane de dolari din banii publici.
Lidiane Leite vindea lapte din uşă-n uşă când s-a hotărât să candideze la primărie după ce iubitul acesteia a fost împiedicat să candideze deoarece se afla sub investigaţie de către autorităţi. Leite a câştigat şi l-a numit pe Beto Rocha, iubitul ei, într-o funcţie de conducere. Se pare că în timp ce iubitul ei se ocupa de afaceri, Leite petrecea majoritatea timpului în capitala statului Maranhao, aflat la 4 ore distanţă de Bom Jardim, unde dădea petreceri, mergea la shopping şi trimitea instrucţiuni pe WhatsApp.
Autorităţile au început să investigheze afacerile primăriţei şi, exact ca într-o telenovelă, când mandatul de arestare a fost emis pe numele ei, Leite a fugit. Chiar şi aşa ea continua să trimită mesaje pe WhatsApp şi îşi avertiza subalternii să nu coopereze cu autorităţile. După 39 de zile, Lidiane Leite s-a predat.
“Am blocat toate conturile bancare ale acuzaţiilor, dar nu am găsit niciun ban. Totuşi le-am confiscat bunurile”, a spus procurorul Fabio Santos de Oliviera.
-
Florin Călinescu: „Protestatarii de ieri nu au fost lăsaţi pe trotuarul dintr-o latură a parlamentului. Sunt mulţi penali acolo înăuntru. Unii condamnaţi. Unii în curs de…”
Pe Facebook, Florin Călinescu a scris: „Protestatarii de ieri nu au fost lasati pe trotuarul dintr-o latura a parlamentului, pentru ca o institutie a statului, a explicat ca e vorba de o locatie cu paza militara.

Sunt multi penali acolo inauntru. Unii condamnati. Unii in curs de. Si o puscarie e pazita militar.
Numai ca locatia se cheama, chiar Dictatorul a denumit- o asa, CASA POPORULUI.
Deci, e a NOASTRA!” -
Piaţa cărţilor învie de două ori pe an
Puţin soare, puţin aer şi mai puţină iarbă verde şi pe urmă, din nou, capul la cutie timp de luni bune.
Este ceea ce trăieşte de o bună bucată de vreme piaţa cărţilor din România, condamnată să fie, cum altfel, una dintre cele mai mici din Europa, raportată la numărul locuitorilor, şi care învie de două ori pe an, în mai şi în noiembrie, cu ocazia celor două mari târguri de carte organizate – Bookfest şi Gaudeamus. Cele două târguri cumulează vârfurile de vânzări pentru edituri, asigură cititorilor titlurile dorite, prilejuiesc cea mai mare parte a lansărilor de carte şi izbutesc să adune suficiente forţe şi manifestări încât să menţină piaţa de carte în viaţă.
În România se vând anual cărţi în valoare de 60 de milioane de euro, iar dacă includem şi manualele, ajungem la 100 de milioane de euro. Pentru comparaţie, să spunem că în Slovenia, ţară cu 2 milioane de oameni, piaţa de carte valorează 75 de milioane de euro.
La debutul crizei economice, în 2008, piaţa a scăzut cu circa 20%, de la o valoare totală de 120 de milioane de euro, reducerea fiind recuperată în următorii patru ani. La valoarea actuală de 100 de milioane de euro s-a ajuns în 2012, şi de atunci a rămas la această valoare. ”Diferenţa faţă de cifrele oficiale este că în topuri se vorbeşte de cifre de afaceri şi nu de încasări, sunt facturi emise şi nu încasări, iar în spatele lor este o dinamică a pieţei, dispar multe edituri, iar cele care rămân ocupa piaţa, de unde creşterile de cifră de afaceri“, explică Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociaţiei Editorilor.
Trecând de la numere la oameni, trebuie spus că problema fundamentală a cărţii în România este lipsa cititorilor.
”Nu există suficienţi cititori pentru a avea o piaţă de carte cel puţin funcţională. La noi, dacă vinzi 800 – 1.000 de exemplare dintr-un titlu este o fericire. Cărţile se vând în tiraje din ce în ce mai mici din cauză că masa de potenţiali cumpărători este din ce în ce mai restrânsă. Au şi plecat mulţi şi au început să apară afaceri care mănâncă din piaţă“, explică Mihai Mitrică. Directorul asociaţiei editorilor se referă la serviciile de închirieri de cărţi, care au scos din piaţă segmentul corporatiştilor, socotit un public dorit, care până acum câţiva ani în urmă era prezent la târguri de carte sau în librării şi cumpăra cărţi pentru că sunt oameni învăţaţi să se autoperfecţioneze.
Un al doilea neajuns al pieţei este lipsa distribuitorilor de carte, biblioteci sau librării.
”În prezent mai sunt puţin peste 200 de librării în ţară, din care un sfert în Bucureşti. Capitala realizează, de altfel, jumătate din cele 60 de milioane de euro. Restul sunt oraşele mari, iar ruralul este pierdut cu totul. 50% dintre oameni nu se întâlnesc cu cărţi proaspete decât dacă ajung la oraş sau intră pe internet. în rural nu sunt biblioteci aprovizionate cu cărţi, aceasta fiind treaba Ministerului Culturii, nu ai librării pentru că nu s-a gândit nimeni să le întreţină. în judeţe precum Teleorman, Vaslui, Călăraşi nu mai există distribuitori de carte, nu avem cu cine lucra. în special în sud este foarte rău; în Ardeal se vând foarte bine cărţi educative, manuale – acolo oamenii au învăţat că trebuie să se bazeze pe ei pentru educaţie şi nu pe şcoală, acolo cartea mai are o valoare intrinsecă, oamenii îşi doresc o carte pentru informaţia pe care o conţine. Şi în Moldova este rău“, spune Mihai Mitrică.
O întrebare vine firesc, în aceste condiţii: dacă nu avem piaţă şi nu avem nici cititori, cum stăm cu autorii? ”Nu avem autori români. Nu ai de unde alege, calitatea manuscriselor trimise de autorii români dovedeşte cât de puţin se citeşte în România. Modul în care sunt scrise cărţile care nu apar, manuscrisele care trec în aşteptare sau direct la refuzate dovedesc cât de puţin se citeşte în România. Se pastişează mult, şi asta o spun editorii. Accidentele de genul cărţilor de succes ale prezentului nu reprezintă în totalitate piaţa de carte, nu toate cărţile vând la fel de bine, sunt excepţii. Publicul are nevoie să fie servit cu o literatură de factură mai uşurică, dar apare şi marele avantaj că se citeşte ceva. Respectul pentru cuvântul tipărit a scăzut atât de mult încât am ajuns să ne bucurăm că există oameni care citesc etichetele. Toate culturile au asemenea specii de cărţi vandabile“, explică Mitrică.
Generaţia Facebook contează în vânzarea de carte? Reprezentantul editurilor spune că piaţa este atât de mică, încât instrumentele care o pot măsura ţin de nanotehnologie. ”Avem o problemă cu statisticile în România, cu măsurătorile. Generaţia Facebook contează în urbanul mare şi mediu, pe anumite segmente, fantasy de exemplu.“
Preţul mare al cărţilor este o scuză des invocată de cei care justifică faptul că nu cumpără cărţi. Cât de mare este în realitate preţul cărţilor şi cum se împarte? ”în România se lucrează cu rabat de 50 spre 60%, peste jumătate din preţ rămâne la librar, care îşi acoperă costurile cu oamenii sau promovarea. Aceasta este şi principala sursă de tensiune din piaţă, acum, pe lângă faptul că nu există cititori. Dimensiunea rabatului a ajuns la noi extrem de mare pentru că perioada de criză i-a prins pe mulţi cu depozitele pline. Alte 10% din preţ sunt drepturi de autor, taxele şi impozitele încă 1,5 lei, mai rămân 2,5 lei din care se plătesc cheltuielile de editură, promovarea, drepturile pentru ilustraţii şi un profit. Problema fundamentală este că aceste costuri de regie sunt transferate pe un număr mic de cititori, nu există suficienţi cititori pentru a avea o piaţă de carte cel puţin funcţională.“
Ignorantul îşi pune în piept două insigne – nu am timp să citesc şi cărţile sunt prea scumpe. Dar în fapt avem de-a face cu o problemă de educaţie, de mentalitate. Am pierdut, de pildă, obiceiul de a dărui o carte, este vetust.
În aceste condiţii – fără cititori, fără distribuţie de carte, cu prea puţini autori de succes şi cu o piaţă săracă din toate punctele de vedere – rezultatul este uşor de anticipat. ”Este o chestiune care are deja efecte şi peste câţiva ani o să le vedem. Vorbim de agresivitate, de analfabeţi funcţionali. Poate că analfabeţi funcţionali există şi în alte ţări, cu toate că la 15 ani să ai 45% analfabeţi funcţionali măsuraţi de Ministerul Educaţiei este crunt. Dar acolo masa generală a societăţii, modul în care sunt percepute şi respectate normele îi împiedică să se dezvolte anarhic. Aici nu îl împiedică nimic, presiunea socială este cvasiinexistentă, nu mai este o ruşine că nu ai citit o carte“, spune directorul Asociaţiei Editorilor.
-
Ratko Mladic ”Măcelarul Bosniei”, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru genocid. A omorât peste 7.000 de musulmani
Existau 11 capete de acuzare la adresa lui Mladic, două de genocid şi nouă pentru crime de război, acte comise de bosniac în timpul războiului din fosta Iugoslavie dintre 1992-1995, în urma căruia peste 100.000 de oameni au murit.
Procesul a început în 2012 la Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie, ce are sediul la Haga. Această instanţă a fost înfiinţată pentru a pentru a-i judeca pe liderii locali care au comis crime în timpul războaielor din fostul stat iugoslav.
Cunoscut sub numele de ”măcelarul Bosniei”, Mladic a fost găsit vinovat pentru genocid, fiind responsabil pentru masacrarea a peste 7.000 de musulmani din Bosnia ce a avut loc în Srebrenica. Acesta a fost găsit vinovat şi pentru asaltul asupra oraşului Sarajevo, în urma căruia 10.000 de oameni au murit.
-
Liderul grupării care a furat arme din unitatea militară de la Ciorogârla, eliberat condiţionat în baza recursului compensatoriu. Eugen Preda era condamnat la 12 ani de închisoare
Bărbatul era condamnat la 12 ani de închisoare, dar a depus o cerere de eliberare condiţionată care a fost aprobată de magistraţii din Vrancea.
Cererea de eliberare condiţionată a fost admisă de Judecătoria Focşani, iar procurorii nu au contestat decizia instanţei.
”Admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat Preda Eugen (…) dispune liberarea condiţionată a condamnatului Preda Eugen din pedeapsa de 12 ani închisoare, (…), pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I-a Penală. Atrage atenţia condamnatului asupra posibilităţii revocării liberării condiţionate în situaţia în care săvârşeşte o altă infracţiune înăuntrul restului neexecutat“, este decizia magistraţilor de la Judecătoria Focşani.
-
Cea mai bogată femeie din Norvegia, condamnată la închisoare după ce a fost prinsă conducând sub influenţa alcoolului
Katharina Andresen, fiica unui miliardar novegian, a fost condamnată la închisoare cu suspendare după ce a fost prinsă de poliţişti conducând cu o alcoolemie de 0,61 în sânge.Pe lângă condamnare, femeia trebuie să plătească şi o amendă de 25.800 de euro (250.000 de coroane norvegiene).Tânăra de 22 de ani este cea mai bogdată femeie din Norvegia, având o avere estimată la 795 milioane euro.