BusinessMagazin

Tag: Concurenta

  • Cum obsesiile lui Larry Page s-au transformat în afaceri pentru Google

    În urmă cu trei ani, Charles Chase, un inginer care coordonează programul de fuziune nucleară al grupului american Lockheed Martin, privea de pe canapea discuţiile de la conferinţa Solve for X a Google când un bărbat pe care nu-l mai întâlnise niciodată s-a aşezat lângă el cu dorinţa evidentă de a-i vorbi. Cei doi au discutat 20 de minute despre cât timp, câţi bani şi câtă evoluţie tehnologică desparte umanitatea de o reacţie sustenabilă de fuziune nucleară, adică despre producerea de energie curate imitând puterea Soarelui, înainte ca domnul Chase să-şi aducă aminte că nu ştie cine este interlocutorul său, scrie The New York Times.

    „Mă numesc Larry Page”, s-a recomandat individul. Chase îl avea în faţă pe cofondatorul şi directorul executiv al Google, pe unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii. „Nu avea niciun fel de abordare de genul că el de fapt nici nu ar trebui să vorbească cu mine sau «Tu nu ştii cu cine vorbeşti?»“, povesteşte Chase. „Pur şi simplu am discutat.”

    Larry Page nu este un CEO obişnuit, ba chiar în multe din cele mai evidente situaţii nu se comportă deloc ca un CEO. Şefii de companii tind să-şi consume o mare parte din timp discutând la conferinţe cu investitorii sau prezentând publicului produse noi. Page, în vârstă de 42 de ani, n-a mai participat din 2013 la o teleconferinţă pe tema rezultatelor financiare, iar cel mai sigur mod de a-l descoperi la evenimentele prin care Google îşi prezintă noile produse este să ignori personajele de pe scena principală şi să urmăreşti gloata care-l vânează pentru autografe imediat după ce apare în public.

    Dar doar pentru că este mai rar la vedere nu înseamnă că este un om retras. Poate fi văzut adesea la conferinţele de robotică şi la tot felul de întâlniri între oameni vizionari, unde nu se fereşte de conversaţie sau să dea sfaturi întreprinzătorilor.
    Page nu este primul şef din Silicon Valley cu un apetit pentru explorări intelectuale, dar spre deosebire de cei mai mulţi dintre colegii săi, el a investit cu mult dincolo de domeniul principal de afaceri al Google, urmărindu-şi propriile obsesii. El vrea să mergă şi mai departe cu Alphabet, un holding care separă diversele afaceri de publicitate, extrem de bănoase, de lista de proiecte speculative precum automobilul fără şofer, care dau frâu liber imaginaţiei, dar nu aduc atât de mulţi bani.

    Prin Alphabet, Page face investiţii şi cercetări în domenii variind de la biotehnologie şi producerea de energie la călătorii în spaţiu, inteligenţă artificială şi planificare urbană. Pe 1 februarie compania ar trebui să facă pentru prima data publice costurile şi veniturile colecţiei de proiecte care nu se încadrează în domeniul principal de activitate al Google.
    Ca director general al Alphabet, Page trebuie să descopere cum să transforme profiturile de miliarde de dolari pe care Google le face din publicitate în companii şi industrii noi. Când a anunţat vara trecută reorganizarea, Page a explicat că el şi Sergey Brin, celălalt cofondator al Google, vor face aceasta găsind noi oameni şi noi tehnologii în care să investească în timp ce Google – acum rebotezat Google Inc., o subsidiară a Alphabet – va fi transformat astfel încât liderii săi să aibă autonomie mai mare.

    „În general, modelul nostru este să avem un CEO puternic care coordonează fiecare afacere, cu mine şi Sergey la datorie dacă va fi nevoie de noi”, scrie Page într-o scrisoare adresată investitorilor. El şi Sergey îi vor alege pe acei executivi, le vor monitoriza progresele şi le vor stabili salariile.
    Conducerea de zi cu zi a Google a fost lăsată pe mâna lui Sundar Pichai, noul CEO al companiei. Scopul misiunii acestuia nu va fi acela de a preveni cancerul sau de a lansa rachete spaţiale, ci de a ţine la turaţie maximă maşinăria de publicitate a Google, de a încuraja inovarea în domenii puţin explorate precum inteligenţa artificială şi realitatea virtuală, toate acestea în timp ce ghidează compania prin diverse probleme legate de reglementare care ar putea persista mulţi ani de-acum încolo.
    În noul său rol, Page caută talente şi deschide calea pentru noi tehnologii. Însă între timp el are de găsit directori executivi pentru multe din celelalte activităţi ale Alphabet.

     

  • Efectele vigilenţei autorităţilor şi ale înăspririi cadrului de reglementare la nivel global

    „Peisajul concurenţial local reflectă, în mare măsură, realitatea internaţională”, spune Diana Crângaşu, senior associate şi coordonator al practicii de dreptul concurenţei în cadrul Clifford Chance Badea. „La nivel global, vigilenţa autorităţilor de resort este în creştere, numărul de investigaţii privind suspiciunea unor înţelegeri de tip cartel şi amenzile în acest sens atingând niveluri record în ultimii ani, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în ţări importante pentru economia globală, cum sunt Statele Unite şi China”.

    La rândul său, Consiliul Concurenţei este extrem de activ în ultimii ani, atât prin investigaţiile derulate, cât şi prin numărul în creştere de sancţiuni impuse. „Acest lucru confirmă efortul autorităţii de a alinia piaţa românească la rigorile internaţionale şi o ajută să se maturizeze, folosind pârghiile concurenţiale corecte în raporturile economice dintre diverşi jucători. Nu este întotdeauna un lucru comod, însă este cu siguranţă singurul mod corect de a construi o economie sustenabilă şi puternică”, adaugă Diana Crângaşu.

    Discuţiile din cadrul unui seminar organizat recent de Clifford Chance Badea, care au abordat atât contextul concurenţial local, cât şi tendinţele europene şi de la nivel global, au identificat câteva previziuni pentru mediul de afaceri, în cursul acestui an.

    Previziunile anului 2016 în dreptul concurenţei

    1. Valoarea amenzilor în creştere. La nivel global, dar şi naţional, 2016 ar putea aduce mai puţine decizii de sancţionare, dar amenzi totale mai mari, în contextul în care autorităţile de concurenţă sunt mult mai atente şi mai agresive în analizarea şi sancţionarea cartelurilor. Investigaţiile vor viza tot mai mult pieţe cu impact major asupra unui număr mare de contribuabili. În acest context, este de aşteptat şi o creştere a numărului de contestaţii în instanţă (litigii), inclusiv pe partea cererilor de despăgubiri formulate în baza deciziilor de sancţionare ale autorităţilor de concurenţă.

    2. Eforturi multijurisdicţionale extinse. Investigaţiile concomitente în mai multe jurisdicţii devin o practică obişnuită. Cooperarea punctuală între autorităţile de concurenţă va continua să se extindă şi să devină mai importantă în finalizarea investigaţiilor. În România este de aşteptat o colaborare şi mai extinsă a autorităţii de concurenţă cu alte autorităţi şi instituţii de stat.  

    3. Programele de conformitate vor fi esenţiale. În acest context, programele de conformitate revin în prim plan, iar bunele practici devin esenţiale. Un astfel de program trebuie adaptat la propriul business, iar elaborarea sa trebuie să aibă la bază o analiză riguroasă de risc, specifică activităţii şi industriei în care activează societatea, precum şi structurii sale organizaţionale. Este nevoie ca efortul şi responsabilitatea cu care companiile implementează un astfel de program să atragă şi o recompensare efectivă din partea autorităţilor de concurenţă, prin aplicarea unei reduceri la amenda finală atrasă de o eventuală investigaţie.

    4. Noutatea economică si comercială va fi sub lupa autorităţilor de concurenţă. Autorităţile de concurenţă vor continua să analizeze posibilitatea existenţei cartelurilor şi a practicilor comerciale anticoncurenţiale în domeniile care s-au dezvoltat major în ultimii ani, dar şi în practicile comerciale recente – este de aşteptat că vor exista mai multe investigaţii în vânzările online, industria IT, retail, dar şi în industria de administrare a aşa-numitelor big data. Excepţiile din legislaţia fiscală naţională a Statelor Membre vor continua să fie sub scrutin din punct de vedere al relevanţei regulilor din legislaţia ajutorului de stat. 

    5. „Pericolul” din discursurile publice. Autorităţile de concurenţă vor analiza în investigaţiile lor toate discursurile publice ale societăţilor (comunicate de presă, rapoarte financiare sau informări către investitori, previziuni financiare sau proiecţii de strategii şi evoluţii de preţuri, interviuri acordate presei etc.), folosirea canalelor social media de către angajaţii companiilor, precum şi analizele sau statisticile prezentate în cadrul conferinţelor de industrie. Cazurile recente de practici concertate au inclus şi analiza atentă a comunicatelor de presă transmise de societăţi din diferite industrii.

    6. Mai multă vigilenţă în M&A. Dacă 2015 a înregistrat câteva tranzacţii mari de fuziuni şi achiziţii, ce au generat concentrări economice substanţiale, în 2016 acest entuziasm ar putea fi temperat de constrângeri concurenţiale. „Am asistat deja la situaţii în care planuri ambiţioase de M&A au fost abandonate sau restrânse, pentru că – odată analiza concurenţială realizată, era posibil că tranzacţia fie să nu fie aprobată de autorităţile de concurenţă, fie să atragă remedii majore pentru aprobare, care ar fi redus prea mult scopul economic al tranzacţiei în sine”, explică Diana Crângaşu. Analiza unei tranzacţii de M&A majore trebuie să cuprindă din momentul negocierilor şi o analiză a posibilelor remedii (spre exemplu, divizări ale business-ului, vânzări de active), pe care o autoritate  de concurenţă ar fi dispusă să le accepte pentru a aproba respectiva tranzacţie.

    7. Focus pe prevenţie. Din ce în ce mai multe autorităţi de concurenţă vor încerca să se implice şi în activitatea de iniţiere şi elaborare a politicilor publice, prin avizarea acestora din punct de vedere al conformităţii cu legislaţia concurenţei, căutând astfel să prevină pe cât posibil situaţii în care anumite proiecte legislative sau acţiuni ale autorităţilor publice să provoace impact şi consecinţe anticoncurenţiale în piaţă.

    Clifford Chance este prezentă în România din 2006 şi operează în prezent sub denumirea Clifford Chance Badea. Biroul din Bucureşti se implică în mod constant în tranzacţii complexe de împrumuturi sindicalizate, finanţări, restructurări, emisiuni de eurobonduri şi de acţiuni pe pieţe internaţionale de capital, instrumente financiare derivate, achiziţii de companii de către investitori strategici sau fonduri de private equity, proiecte de infrastructură şi autostrăzi, investiţii imobiliare, precum şi litigii şi arbitraje interne şi internaţionale.

     

  • Doi soţi din judeţul Arad au învăţat online cum să facă o afacere de milioane

    O familie de localnici din Păuliş, judeţul Arad, a reuşit să pună pe picioare o super-afacere doar cu câteva sfaturi de pe internet. I-a ajutat şi o idee care nu avea concurenţă în zonă. Cei doi soţi Ciuban, Doina şi Ioan, vând acum mirodenii precum salvie, rosmarin, busuioc, coriandru, echinaceea, oregano, iar îndeletnicirea le aduce venituri frumoase.

    Cei doi aveau până nu demult cu totul alte job-uri. Potrivit ziuadevest.ro, bărbatul muncea în construcţii, iar Doina avea acasă deschis un salon de coafură.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • La 38 de ani, Robert Roşu este coordonator al departamentului de litigii şi arbitraje interne în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii

    La 38 de ani, Robert Roşu este coordonator al departamentului de litigii şi arbitraje interne în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Avocat pledant cu o experienţă de 16 ani, s-a specializat în litigii şi arbitraje de drept comercial, contencios administrativ, concurenţă, proceduri de executare silită, contencios fiscal, achiziţii publice. A reprezentat investitori străini în dosare de arbitraj în faţa curţilor domestice şi internaţionale. El coordonează şi TZA Insolvenţă, divizia de specialitate care derulează proiecte în domeniul insolvenţei.

    Coordonează activitatea a 43 de oameni, iar anul trecut avocaţii departamentului de litigii şi arbitraje interne din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii au asistat clienţi în peste 3.000 dosare litigioase. Numărul clienţilor reprezentaţi în prezent depăşeşte 800.
    „Am început avocatura la o altă firmă, dar cred că momentul cheie al carierei mele a fost înfiinţarea, alături de prieteni avocaţi, a Ţuca Zbârcea & Asociaţii, în urmă cu 10 ani.“

    Povesteşte că a înţeles devreme că în această profesie, pe lângă cunoştinţele juridice solide, sunt necesare calităţi de „detectiv“, trebuie cercetate cu atenţie un dosar sau o problemă juridică, un avocat trebuie „să fie dedicat profesiei şi, foarte important, să aibă abilitatea de a înţelege speţa juridică şi doleanţa clientului. Un bun bagaj de cunoştinţe teoretice nu este suficient. Am văzut tineri absolvenţi sau chiar avocaţi care identifică problemele de drept, găsesc soluţii, sunt şi foarte buni în scris, dar în faţa judecătorului sau la o discuţie cu clientul se pierd, nu ştiu să-şi structureze un discurs, o analiză.

    Pe de altă parte, am cunoscut avocaţi care au pledoarii extrem de zgomotoase, agresive, dar dacă ai ca răspuns o pledoarie concisă, la obiect şi eşti calm şi serios în abordarea ecuaţiei juridice, vei câştiga de fiecare dată simpatia şi admiraţia clientului, dar şi a judecătorilor“. Adaugă că, în mod evident, oricine doreşte să câştige dosarele litigioase în care este implicat. „Dar am constatat că, mai ales în cazul clienţilor persoane juridice nu este important întotdeauna dacă câştigi sau pierzi. Atunci când clientul înţelege că ai făcut tot ce se putea, că ai adus toate argumentele de fapt şi de drept necesare, că ai avut o prezenţă foarte bună în faţa judecătorului, atunci ai avut un mandat de succes.“

    Pe termen lung se vede tot în postura de avocat. „Şi voi face tot litigii. Sunt norocos să am o profesie care îmi place. Rămân un avocat de civil, comercial, îmi plac disputele contractuale foarte mult.“

  • RECOMPENSE de 100.000 de euro de la Consiliul Concurenţei. Ce trebuie să faceţi pentru bani

    Consiliul Concurenţei vrea să aducă un amendament la actuala Lege a Concurenţei prin care această măsură să poată fi aplicată.

    Potrivit acestuia, măsura funcţionează cu succes în Ungaria.

     

  • RECOMPENSE de 100.000 de euro de la Consiliul Concurenţei. Ce trebuie să faceţi pentru bani

    Consiliul Concurenţei vrea să aducă un amendament la actuala Lege a Concurenţei prin care această măsură să poată fi aplicată.

    Potrivit acestuia, măsura funcţionează cu succes în Ungaria.

     

  • Persoanele care reclamă, cu dovezi, încălcarea Legii Concurenţei pot primi până la 100.000 de euro

    Consiliul Concurenţei vrea să aducă un amendament la actuala Lege a Concurenţei prin care această măsură să poată fi aplicată.

    ”Propunerea noastră este că cei care vin cu o sesizare care se dovedeşte corectă după aceea, deci cei care ne dau informaţii despre o practică anticoncurenţială să fie recompensaţi. Aceasta, bineînţeles, după ce se dovedeşte că informaţiile oferite sunt corecte şi instanţa confirmă că, într-adevăr, firma aceea a încălcat legea. Cel care a făcut sesizarea ar putea să primească până la 1% din cuantumul amenzii, dar nu mai mult de 100.000 de euro. Vrem să-i încurajăm material pe cei care au indicii că se încalcă legea”, a declarat sâmbătă, la Sinaia, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    Potrivit acestuia, măsura funcţionează cu succes în Ungaria.

    ”Posibilitatea de a fi sesizaţi există deja. Chiar din acest an avem un mecanism, oricine are informaţii privind încălcarea legii ne poate scrie, trebuie să ne dea şi dovezi. Dar nu-i dăm niciun ban. În al doilea rând, dacă doreşte să rămână anonim, că pot fi şi astfel de situaţii – oamenii ştiu, vor să ne spună, dar nu vor să se afle – avem un instrument acum pe site-ul nostru, este o aplicaţie prin care ei ne pot trimite o sesizare, ea va rămâne anonimă”, a precizat Chiriţoiu.

    Acesta spune că amendamentel la ordonanţa de aprobare a Legii Concurenţei sunt în Parlament, la Senat. Acesta are termen limită până la 20 octombrie. Dacă până la această dată Senatul are o concluzie, legea ajunge la Camera Deputaţilor, care e cameră decizională.

    De altfel, Consiliul Concurenţei a anuntat în repetate rânduri că încurajează companiile implicate în înţelegeri anticoncurenţiale să contacteze autoritatea de concurenţă, să îşi recunoască participarea la încălcare şi să furnizeze dovezi privind înţelegerea respectivă. Procedând astfel, companiile pot beneficia de reduceri de până la 30% ale amenzilor sau chiar de imunitate totală, în funcţie de momentul în care contactează autoritatea de concurenţă şi de valoarea informaţiilor furnizate.

    Autoritatea de concurenţă a declanşat, în perioada 1 ianuarie – 15 septembrie 2015 zece investigaţii, faţă de 9 în aceeaşi perioadă din 2014. De asemenea, instituţia a finalizat 11 investigaţii în acest an faţă de 9 la aceeaşi dată a anului trecut.

    În prezent, Concurenţa are în curs 61 de investigaţii.

    Consiliul Concurenţei a aplicat in acest an amenzi în sumă totală de 13,67 milioane lei (3,05 milioane euro) unui număr de 116 firma: 82 firme de pe piaţa lacurilor si vopselelor (12,15 milioane lei, pentru înţelegeri de fixare a preţurilor de revânzare pentru produsele Deutek, National Paints Factories Company, Policolor şi Swarco Vicas), 24 de firme de pe piaţa confecţiilor (596.748 lei pentru înţelegeri de fixare a preţurilor de revânzare pentru produsele Ciserom şi Secuiana) şi 10 firme pe piaţa branşamentelor de gaze cu 920.069 lei.

  • Romsilva: Raportul Consiliului Concurenţei pe piaţa lemnului este eronat

    “Sunt folosite (în raport,n.r.) unele noţiuni care nu concordă cu terminologia de specialitate şi care creează confuzii (…) Pe piaţa lemnului, RNP-Romsilva se asimilează proprietarului de masă lemnoasă şi nu cumpărătorului de masă lemnoasă. A participa la licitaţii pentrui a cumpăra lemnul din pădurile pe care le administrează, aşa cum solicită anumiţi factori interesaţi şi cum se conturează concluziile Raportului, apreciem că este complet eronat”, arată Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, într-un comunicat.

    Reprezentanţii Romsilva spun că autoritatea de concurenţă a interpretat eronat datele transmise de regia naţională.

    “Cu precizarea că Romsilva a pus la dispoziţie toate datele şi informaţiile solicitate pentru această investigaţie a Consiliului Concurenţei, ne exprimăm regretul pentru interpretarea lor eronată şi pentru publicarea unui Raport nefinalizat, care cuprinde o serie întreagă de ambiguităţi şi inexactităţi, de natură să deformeze percepţia publică asupra activităţii întregului sector forestier al economiei naţionale şi să afecteze grav imaginea Romsilva”, se arată în comunicat.

    Oficialii Romsilva spun că statul, în calitate de proprietar al fondului forestier, a acordat Romsilva dreptul privind administrarea acestui în conformitate cu prevederile Constituţiei.

    “RNP-Romsilva a primit dreptul de a valorifica produsele fondului forestier (lemnul şi celelalte produse, lemnoase şi nelemnoase), în condiţii de eficienţă economică, cu obligaţia ca din veniturile realizate să efectueze toate lucrările de îngrijire şi regenerare a pădurilor, să respecte regimul silvic şi să asigure gestionarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului, fără nici o subvenţie sau susţinere financiară din partea statului. Mai mult, cea mai mare parte din profitul brut al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva se varsă la bugetul statului, ca o consecinţă a faptului că statul este proprietarul”, se mai arată în comunicat.

    Romsilva a vândut la licitaţiie, în primele şapte luni, 6,28 milioane m³ de lemn, încasând 962,3 milioane lei, cu 28% peste preţul de pornire.

    În urmă cu circa două săptămâni Consiliul Concurenţei a anunţat că analizează observaţiile şi informaţiile primite în perioada de consultare publică a Raportului preliminar pe piaţa lemnului.

    Raportul arată că RNP – Romsilva desfăşoară atât activităţi de administrator, cât şi de agent economic, ceea ce îi oferă avantaje de natură concurenţială faţă de ceilalţi concurenţi.

    Conform legislaţiei în domeniu, Romsilva administrează fondul forestier proprietate publica a statului, dar poate şi achiziţiona lemn fasonat şi lemn prelucrat (cherestea, prefabricate etc) din
    fondul forestier pe care îl administrează, fără licitaţie sau concurs de oferte. După ce îşi retine necesarul de consum, Romsilva valorifică prin licitaţie masa lemnoasă rămasă.

    “Consiliul Concurenţei atrage atenţia că, în aceste condiţii, Romsilva trebuie să separe cele două activităţi de administrator şi operator pe piaţă. În plus, în cazul în care comercializează masă lemnoasă este necesară o procedură competitivă de piaţă (licitaţie/concurs de oferte). De asemenea, legislaţia actuală permite organizarea de licitaţii cu strigare şi în situaţia în care există un singur participant la licitaţie, situaţii în care nu se manifestă concurenţa. Analiza informaţiilor furnizate de 40 direcţii silvice judeţene a arătat că licitaţiile cu un singur participant deţin o pondere foarte mare din totalul licitaţiilor organizate în perioada 2011-2014. De exemplu, în judeţele Dolj, Galaţi, şi Giurgiu, procentul licitaţiilor cu un singur participant depăşeşte 80% din numărul total de licitaţii”, arată autoritatea de reglementare.

    Un număr mare de licitaţii cu un singur participant, peste 60% din total, s-a înregistrat şi în cazul direcţiilor silvice din judeţele Călăraşi, Sălaj, Tulcea, Maramureş, Satu Mare, Olt şi Ialomiţa.

    Cele 40 de direcţii silvice au organizat, în perioada 2011-2014, 46.756 licitaţii (fără judeţul Suceava), din care aproape 35% au fost licitaţii cu un singur participant.

    La nivel naţional sunt atestate 5.216 firme având ca obiect de activitate exploatarea forestieră. Cele mai puţine, respectiv 13 firme, sunt în judeţul Teleorman, iar cele mai multe, 563 sunt în judeţul Suceava, dar atestarea este valabilă la nivel naţional. Astfel, oricare din cele 5.216 de companii atestate pentru activităţi de exploatări forestiere îşi poate desfăşura activitatea în oricare regiune a ţării. În aceste condiţii, Consiliul Concurenţei consideră că nu este normală existenţa unui număr atât de mare de licitaţii cu un singur participant şi recomandă o mai bună valorificare a masei lemnoase
    prin evitarea situaţiilor de acest fel.

    O altă recomandare a Raportului preliminar pe piaţa lemnului o constituie întocmirea unui cadastru forestier. Datele furnizate de INS indică o creştere continuă a suprafeţei fondului forestier, după 1990, dar acestea se datorează, în principal, unor reamenajări de păşuni şi introducerii în fondul fondului forestier a altor suprafeţe, conform Consiliului.

  • Consiliul Concurenţei: Monitorul Preţurilor va fi lansat până la finele anului

    “Vrem să creăm, preferabil cu cooperarea retailerilor, o platformă on-line, care va reprezenta un instrument de monitorizare a preţurilor, prin intermediul căreia clienţii vor putea afla unde găsesc mai ieftin produsele de care sunt interesaţi. În acest fel, se va crea o presiune concurenţială asupra magazinelor pentru a oferi preţuri din ce în ce mai bune”, a afirmat Chiriţoiu.

    Principala problemă cu care se confruntă autoritatea de concurenţă în acest caz este reticenţa marilor lanţuri de magazine de a se implica în proiect. Reprezentanţii acestora au sustinut de mai multe ori că Monitorul Preţurilor este greu de realizat, având în vedere că modificările de preţ pot apărea zilnic şi chiar de mai multe ori pe zi. În prezent, marii retailerii deţin aproximativ 60% din piaţa de comerţ din România.

    “Retailerii consideră este complicat să furnizeze preţurile produselor pe care le comercializează. În cele din urmă, după mai multe multe întâlniri şi discuţii cu reprezentanţii fiecărui lanţ de magazine, aceştia au fost de acord cu realizarea proiectului”,, a explicat preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Chiriţoiu a spus că recent a avut loc prima întâlnire la nivel tehnic între toate părţile implicate.

    “Transparenţa proiectului, faptul că se vor găsi într-un singur loc preţurile de la mai multe magazine şi pot fi comparate, nu trezeşte entuziasm la nivelul tuturor. În ciuda acestui fapt, se pare că aceasta este tendinţa în toată lumea, nu numai la noi şi ca urmare, un asemenea instrument va apărea, indiferent dacă retailerilor le place sau nu”, a arătat Bogdan Chiriţoiu.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei a precizat că doreşte ca site-ul Monitorul Preţurilor să fie funcţional până la sfârşitul acestui an.

    “Vrem ca proiectul să fie gata până la sfârşitul anului. Însă nu este un lucru uşor de făcut. Noi vom coordona proiectul, în parteneriat cu Guvernul prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), ne vom consulta cu Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii, dar şi cu un ONG, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor”, a spus Chiriţoiu.

    În urma, deciziei Guvernului de a reduce, de la 1 iunie, TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică, Consiliul Concurenţei a început o acţiune de monitorizare a preţurilor înainte şi după aplicarea acestei măsuri. Astfel, autoritatea de concurenţă urmăreşte preţurile a 18 produse din aproximativ 600 de magazine din comerţul tradiţional şi nouă retaileri: Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Lidl, Mega Image, Penny, Profi.

    “Potrivit analizei făcute în lunile mai şi iunie, am observat că, în cazul comerţului modern, aproape întraga reducerea de TVA s-a transmis preţurile alimentelor, acestea înregistrând o scădere de 12%. Acest fapt demonstreză că există o concurenţă puternică între marile lanţuri de magazine. În comerţul tradiţional, însă, scăderea preţurilor a fost de 9% şi e cumva logic având în vedere că între ele concurenţa nu este foarte intensă, iar o altă cauză ar putea fi evaziunea mare din sector”, a menţionat preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Potrivit acestuia, procesul de monitorizare se va desfăşura până în luna septembrie inclusiv.

    Proiectul a fost anunţat iniţial de fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, în iulie 2010, însă nu a fost realizat.

  • Concurenţa monitorizează iar petroliştii, să vadă dacă preţurile reflectă ieftinirea ţiţeiului

    De altfel, la sfârşitul anului 2011 autoritatea de concurenţă a aplicat cea mai mare amendă din istoria Concurenţei chiar acestui sector, când şase companii petroliere au primit o amendă de aproape 880 milioane lei (205 milioane euro).

    “Urmărim evoluţia pieţei şi vrem să vedem cât de repede şi în ce măsură reducerile substanţiale ale preţului barilului se vor resimţi în preţul la pompă. Mai monitorizăm câteva săptămâni, să se aşeze lucrurile şi apoi vom şti dacă este cazul să intervenim. Urmărim datele Eurostat, preţurile la noi, cu şi fără taxe, şi preţurile în restul Uniunii Europene”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    El spune că există o anumită “lentoare” în transmiterea reducerilor preţurilor materiei prime în preţul de vânzare al carburanţilor.

    “S-au anunţat reduceri de preţ, vreau să le văd. Vom monitoriza, să vedem dacă, într-adevăr, a scăzut preţul şi ne vom uita cum se raportează acesta la reducerea preţului materiei prime şi cum arată comparativ cu preţurile din alte ţări din UE”, a precizat Chiriţoiu.

    De asemenea, pentru a stimula concurenţa la nivelul comercializării carburanţilor, Consiliul Concurenţei vrea să găsească modalităţi prin care ar putea fi simplificată birocraţia din procesul de înfiinţare a unei benzinării.

    “În ultima perioadă au intrat pe piaţa românească noi companii care îşi deschid benzinarii, iar unele dintre cele deja prezente îşi extind reţelele. Aparent, e greu să înfiinţezi benzinării în România, e multă birocraţie şi de aceea încercăm să găsim variante pentru a simplifica acest proces”, afirmă Chiriţoiu.

    La sfârşitul anului 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere cu amendă de circa 205 milioane euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale. În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele şase companii au încălcat atât Legea Concurenţei, cât şi Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene prin stabilirea retragerii simultane pe piaţă a sortimentului de benzină Eco Premium.

    OMV Petrom (care la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V) a primit o amendă de 366,5 milioane de lei. OMV Petrom Marketing (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) a fost amendată cu 137,2 milioane de lei, în timp ce Rompetrol Downstream a primit o amendă de 159,5 milioane de lei. Lukoil România a fost amendată cu 136,8 milioane de lei, MOL Petroleum Products cu 80,2 milioane de lei, iar ENI Romania cu 11,1 milioane de lei.

    Petroliştii au contestat în instanţă amenzile, însă autoritatea de concurenţă a câştigat irevocabil procesele cu trei companii. Astfel, până în prezent, instanţa a soluţionat irevocabil trei din cele şase procese cu companiile petroliere aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În perioada următoare sunt aşteptate soluţionările în cazul recursurilor formulate de OMV Petrom, OMV Petrom Marketing şi Lukoil.

    Săptămâna trecută, OMV Petrom a anunţat că nivelul cotaţiilor internaţionale la benzină, în funcţie de care compania stabileşte tarifele la pompă, au crescut mult în acest an, deşi ţiţeiul s-a ieftinit, iar în România taxele reprezintă 50% din preţul final.

    Compania nota, totodată, că a redus preţurile cu 40 de bani în ultimele săptămâni.

    “Preţurile la pompă reflectă cotaţiile internaţionale la benzină şi motorină. Cotaţiile internaţionale la benzină şi motorină sunt influenţate de cotaţiile la ţiţei dar şi de alte elemente, prin urmare pot avea, pe termen scurt, evoluţii divergente faţă de cotaţiile la ţiţei. Acest lucru s-a întâmplat inclusiv în prima parte a acestui an, când cotaţiile internaţionale pentru benzină au crescut semnificativ”, au declarat atunci pentru MEDIAFAX reprezentanţii OMV Petrom.

    Compania amintea că în preţurile la pompă componenta produs, care reflectă cotaţiile internaţionale la benzină şi motorină, reprezintă numai jumătate, restul fiind reprezentat de taxe.

    “Compania a reflectat evoluţiile cotaţiilor la benzină şi motorină într-o manieră moderată, evitând astel transferarea integrală a volatilităţii acestor cotaţii. Prin urmare, compania a operat scăderi successive de preţuri care numai în ultimele 3-4 săptămâni au reprezentat cumulat circa 40 de bani”, spun oficialii Petrom.

    În primele şase luni, preţul mediu al ţiţeiului Ural a scăzut la 57,09 dolari/baril, cu 47% mai mic comparativ cu perioada similară a anului precendent, iar preţul mediu realizat la ţiţei s-a situat la 49,51 dolari/baril, comparativ cu 96,24 dolari/baril în primul semestru al anului trecut.

    Cele mai mari companii de pe piaţa locală, în funcţie de dimensiunea reţelelor de benzinării, sunt, în ordine, OMV Petrom, KMG International (Rompetrol), Lukoil şi MOL.