Tag: comunism

  • Papii Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea sunt sanctificaţi la Vatican (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Circa 150 de cardinali, 1.000 de episcopi şi 6.000 de preoţi din lumea întreagă asistă la liturghia în aer liber, în faţa bazilicii din Vatican. Un număr de 93 de delegaţii oficiale, printre care 24 şefi de state şi capete încoronate, asistă la slujbă. Au fost acreditaţi, de asemenea, 2.259 de jurnalişti din 64 de ţări.

    Este prezent şi Papa Emerit Benedict al XVI-lea, la prima sa ieşire oficială în public de după renunţarea la scaunul papal, în februarie 2013.

    Două relicvarii au fost aduse lângă altar: unul conţine o mică fiolă cu sânge al lui Ioan Paul al II-lea, iar celălalt o bucată de piele a lui Ioan al XXIII-lea.


     

    Numărul de pelerini aşteptaţi la ceremonie este estimat de Vatican la 800.000, din care o parte însemnată provin din Polonia, ţara natală a Papei Ioan Paul al II-lea. Pelerinii polonezi au sosit la Roma cu peste 1.700 de autobuze şi 58 de curse aeriene. Numărul de pelerini din zona Pieţei Sf. Petru a fost estimat la aproape 500.000 de oameni, iar pentru restul au fost amplasate în diverse puncte din Roma 17 ecrane gigantice pe care să poată vedea ceremonia – în Forul Roman, Piaţa Navona sau la Bazilica Santa Maria Maggiore.

    În cuvântul său de la slujbă, Papa Francisc l-a caracterizat pe Papa Ioan al XXIII-lea drept “un papă al deschiderii şi docilităţii faţă de Sfântul Duh”, în timp ce pe Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit “un papă al familiei – el însuşi şi-ar fi dorit ca oamenii să-şi amintească de el ca de un papă al familiei”. “Ambii au cooperat cu Sfântul Duh la înnoirea Bisericii”, a spus Suveranul Pontif.

    Papa Ioan al XXIII-lea (Giuseppe Angelo Roncalli) a fost cel care a organizat Conciliul Vatican II (1962 – 1965), care a deschis Biserica Catolică spre lume şi spre alte religii. Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Wojtyla) a fost un promotor de tip “globe-trotter” al catolicismului şi a contribuit la prăbuşirea comunismului.

    Ambii suverani pontifi au fost la Bucureşti în decursul vieţii lor, Angelo Roncalli, în 1930 şi 1932, pe când era în misiune diplomatică în Bulgaria, şi papa Ioan Paul al II-lea, cu ocazia istoricei vizite din 7-9 mai 1999, potrivit unui comunicat al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti (ARCB) transmis agenţiei MEDIAFAX.

    (Papa Ioan Paul al II-lea la Bucureşti, 1999, cu Patriarhul Teoctist şi preşedintele Emil Constantinescu. Foto: ARCB)

    În timpul misiunii diplomatice în Bulgaria, monseniorul Angelo Roncalli, viitorul Papă Ioan al XXIII-lea, a venit la Bucureşti de trei ori, în vizită la Nunţiul Apostolic, monseniorul Angelo Maria Dolci. În august 1930, Angelo Roncalli a vizitat şi mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani, iar în 1944, când era delegat apostolic în Turcia, la cererea rabinului-şef al Ierusalimului, Isaac Herzog, i-a ajutat pe evreii români deportaţi în Transnistria, trimiţând ajutoare în lagăre şi eliberând certificate false de botez.

    De asemenea, monseniorul Roncalli a intervenit pe lângă autorităţile turce pentru ca o navă cu evrei români, plecată din Portul Constanţa cu destinaţia Ierusalim, să poată traversa apele teritoriale ale Turciei, datorită intervenţiei lui fiind salvaţi aproximativ 750 de evrei români, dintre care 250 de copii orfani.

    “Atât Ioan al XXIII-lea cât şi Ioan Paul al II-lea ne-au iubit ţara, poporul şi Bisericile. Liantul care îi uneşte însă într-un mod minunat pe cei doi suverani pontifi de ţara noastră este un călugăr capucin, Ieremia Valahul (1556-1625), primul român ridicat la cinstea altarelor de către Biserica Catolică: Ioan al XXIII-lea a recunoscut virtuţile eroice ale călugărului, la 18 decembrie 1959, iar Ioan Paul al II-lea l-a beatificat, la 30 octombrie 1983, oferind astfel un ocrotitor în Cer românilor prigoniţi pentru credinţa lor”, a precizat Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti.

    Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti şi preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România, IPS Ioan Robu, precum şi numeroşi preoţi, călugări, călugăriţe şi credincioşi din întreaga ţară participă la celebrarea canonizării celor doi suverani pontifi.

    Libretul ceremoniei (pdf) poate fi descărcat de aici.

    Ceremonia canonizării:

  • Găgăuzia, între nostalgia faţă de fosta URSS şi teama unui scenariu ucrainean

     “Situaţia este explozivă, pericolul este mare, dar, din fericire, în Găgăuzia există politicieni moderaţi care ştiu că dacă (scenariul ucrainean) se repetă, va fi dificil să fie oprit”, a declarat pentru AFP, în acest reportaj, primarul din Comrat, capitala Găgăuziei.

    Regiunea reprezintă 5,4% din teritoriul Republicii Moldova, o ţară cu 3,5 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori ai limbii române.

    Găgăuzia a renunţat în 1994 la veleităţile separatiste, în schimbul unui statut de autonomie, care-i oferă accesul la independenţă în cazul în care Republica Moldova ar decide să se unească cu România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Garcia Marquez este internat într-un spital din Mexic

    Gabriel Garcia Marquez, în vârstă de 87 de ani, se află internat în Mexic datorită unei infecţii şi a deshidratării. Doctorii au declarat că el răspunde bine la tratament şi, în câteva zile, vor decide dacă autorul va fi sau nu externat.

    Garcia Marquez este unul dintre cei mai apreciaţi scriitori ai lumii, fiind cunoscut pentru lucrări precum “Un veac de singurătate”, “Dragostea în vremea holerei”sau “Povestea târfelor mele triste”. Scriitorul este cunoscut şi pentru faptul că este un susţinător al ideologiei comuniste.

    În anul 2012 au circulat zvonuri că Marquez ar fi suferit de demenţă, însă această informaţie nu a fost niciodată confirmată.

  • Povestea lui Fred Koch, magnatul care a criticat regimul comunist

    Fred Chase Koch este un inginer chimist american şi fondatorul  Koch Industries, a doua companie privată ca mărime din Statele Unite ale Americii.  Fred C. Koch s-a născut în Quanah, Texas, în familia imigrantului german Harry Koch, proprietarul ziarului Tribune – Chief. 

    Fred Koch a studiat în cadrul Institutului Rice din Houston din 1917 până în 1919 şi a absolvit Institutul Massachusetts de Tehnologie (MIT) în 1922, în cadrul căruia a obţinut licenţa în practica ingineriei chimice. Koch şi-a început cariera în cadrul Texas Company, iar mai târziu a devenit inginer şef în compania Medway Oil & Storage din Kent, Anglia.

    În 1925 s-a alăturat unui coleg din MIT, P.C. Keith, la compania Keith-Winkler Engineering din Wichita, Kansas. Colegul lui a părăsit însă compania în acelaşi an, iar aceasta s-a transformat în Winkler-Koch Engineering Company. Doi ani mai târziu, Koch a inventat o modalitate mai eficientă în procesul de cracare termică pentru transformarea petrolului brut în benzină care permitea micilor jucători din industrie să concureze cu giganţii domeniului.

    Companiile mari l-au acţionat imediat în judecată pe Koch, cu 44 de procese împotriva lui. Koch a câştigat toate procesele, mai puţin unul – în care s-a dovedit pe parcursul anilor că judecătorul fusese mituit. Chiar dacă a câştigat lupta din sălile de judecată, litigiul extins a scos din afaceri compania Winkler-Koch timp de mai mulţi ani.

    Drept consecinţă, Koch s-a concentrat ulterior pe pieţele externe, inclusiv Uniunea Sovietică, unde compania a construit 15 instalaţii de cracare în intervalul 1929 – 1932. La începutul anului 1930, Winkler-Koch ajunsese chiar să găzduiască tehnicieni sovietici pentru training. Compania s-a extins însă cu instalaţiile de cracare şi în alte ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia. Koch a reuşit să asigure astfel cu succes averea familiei, iar mai târziu a adus noi parteneri.

    Din 1940, compania a devenit Wood River Petrol şi Rafinare, iar în 1946, după ce firma a cumpărat rafinăria Rock Island şi un sistem de colectare a petrolului brut din apropiere de Duncan, Oklahoma, a fost redenumită  Wood Rock Island Oil & Refining Company.

    După moartea sa, în 1966, atribuţiile de management ale companiei devenite într-un final Koch Industries au revenit celor patru fii ai săi. În perioada petrecută în Uniunea Sovietică, Koch a ajuns să dispreţuiască regimul comunist al lui Iosif Stalin. A scris chiar o carte pe această temă, intitulată „Un om de afaceri se uită la comunism„ (A Business Man Looks at Communism), în care spunea că Uniunea Sovietică este un regim al foametei, mizeriei şi terorii. În prezent, compania are venituri de peste 115 miliarde de dolari şi mai bine de 60.000 de angajaţi.

    Charles Koch este preşedintele consiliului director al companiei, iar David H. Koch este CEO-ul acesteia, după ce Frederick şi William Koch le-au vândut acţiunile în schimbul a 1,1 miliarde de dolari.

  • Cine este Jan Koum, creatorul WhatsApp: De la asistat social la miliardar, a fost inspirat de comunism şi “Securitate”

     Pentru Koum (38 de ani), noul statut contrastează cu tinereţea petrecută în Statele Unite, ca adolescent imigrant din Ucraina, crescut într-o familie asistată social.

    Jim Goetz, partener la fondul de capital de risc Sequoia Capital, spune că aversiunea lui Koum faţă de publicitate şi folosirea datelor personale ale utilizatorilor pentru a vinde reclame provine din copilăria petrecută în comunism, cu teama permanentă de “poliţia secretă”, transmite Bloomberg.

    Sequoia Capital este singurul investitor care a avut încredere în WhatsApp şi a finanţat devreme dezvoltarea companiei. Alături de Koum şi Acton, Sequoia va fi al treilea mare câştigător al mutării Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florian Cormoş, al treilea torţionar pentru care IICCMER cere urmărirea penală pentru genocid

     “Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat astăzi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, astăzi 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi sancţionate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j”, a declarat marţi, preşedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

    El a precizat că acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, şi Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful BERD: Şocurile externe şi tensiunile sociale pot grăbi reformele în fostele ţări comuniste

    Raportul BERD este primul emis de o instituţie creditoare după 1990 care admite că schimbările politice şi economice care au urmat căderii comunismului au stagnat şi că veniturile din regiune ar putea să nu le ajungă niciodată din urmă pe cele ale Europei de Vest.

    “Şocurile externe, alegerile sau perioadele de nemulţumiri populare pot oferi însă ferestre de oportunitate pentru reforme”, afirmă însă Erik Berglof, economistul-şef al BERD, încercând să se arate optimist.

    “Pe parcursul acestor ferestre de oportunitate, reformele politice şi economice instituţionale pot deveni fezabile din punct de vedere politic – mai ales dacă sunt folosite pentru a forma majorităţi dornice să le susţină şi spre a oferi astfel stimulente pentru noi reforme. Şansele ca aceste reforme să reuşească sunt mai mari în societăţile mai puţin polarizate şi unde interesele corupte nu sunt atâte de puternice, dar depind, de asemenea, şi de calitatea conducătorilor şi de sprijinul extern”, notează Berglof.

    În 2013, regiunea ţărilor în tranziţie este aşteptată de BERD să realizeze o creştere a PIB de 2%, cea mai mică rată în ultimii 15 ani (cu excepţia recesiunii din 2009), în timp ce în perioada de boom 2004-2008, PIB regiunii s-a majorat pe ansamblu cu 6,6%.

  • Fostul premier al Iugoslaviei Mitja Ribicic a murit la vârsta de 94 de ani

     Născut la 19 mai 1919 la Trieste, acesta a fost între 1969 şi 1971 premierul – şi unicul sloven care a ocupat acest post – Republicii federative socialiste Iugoslavia, condusă până în 1980 de Tito.

    Ribicic a preluat preşedinţia Partidului comunist iugoslav între 1982 şi 1983, la doi ani după moartea lui Tito.

    Acesta s-a retras din viaţa politică în 1986, când primele dezacorduri politice între cele şase republici federale, anunţând dezbinarea Iugoslaviei din 1991, au început să se facă simţite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorul atentatului ce a vizat un sediu al partidului comunist chinez, arestat

     Suspectul, Feng Zhijun, care a mai fost condamnat în trecut, şi-a “mărturisit” responsabilitatea seriei de explozii a unor dispozitive artizanale care au provocat moartea unei persoane în faţa sediului partidului de la Taiyuan, capitala provinciei Shanxi, a precizat agenţia China Nouă citând poliţia.

    El a fost arestat vineri dimineaţa la ora locală 2.00 (joi, 20.00, ora României) de către poliţişti care au confiscat, de la domiciliul şi din vehicul acestuia, materiale folosite la confecţionarea unor dispozitive explozive, a precizat aceeaşi sursă.

    Acest locuitor din Taiyuan a “mărturisit” ulterior că este autorul atentatului, potrivit agenţiei, care nu a precizat care era motivul acestui gest. Televiziunea de stat CCTV a anunţat de asemenea că bărbatul a trecut la “mărturisiri complete”.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Principele Radu şi Principesa Margareta, întâmpinaţi la Chişinău cu manifestaţii

     Potrivit ziarului Komsomoliskaia Pravda, manifestanţii au scandat “Prinţ român, eşti străin! Trăiască Moldova! Plecaţi din Republica Moldova!”. Ei le-au blocat membrilor familiei regale accesul spre monumentul lui Ştefan cel Mare, din centrul Chişinăului, relatează PRO TV Chişinău. Astfel, Principele Radu şi Principesa Margareta au lăsat coroana de flori lângă protestatari.

    Poliţia nu a intervenit, deşi a anunţat ulterior că a solicitat Procuraturii să investigheze acest incident. Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului de Patrulare, Diana Fetco, a declarat că “protestatarii nu au fost violenţi”, deci nu a fost nevoie de o intervenţie a poliţiei. “Ambasada Romaniei (la Chişinău) ne-a cerut să asigurăm securitatea familiei regale numai la anumite evenimente”, a adăugat ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro