Tag: competitie

  • România are un nou milionar în dolari. Are 21 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Recent, echipa lui Aliwi Omar a căştigat turneul ESL ONE Genting 2017, fiind primul trofeu câştigat de echipa Digital Chaos. Premiul în bani a fost de 125.000 de dolari, ceea ce înseamnă că românul a mai adăugat încă 25.000 de dolari averii sale.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari 

  • România are un nou milionar în dolari. Are 21 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Recent, echipa lui Aliwi Omar a căştigat turneul ESL ONE Genting 2017, fiind primul trofeu câştigat de echipa Digital Chaos. Premiul în bani a fost de 125.000 de dolari, ceea ce înseamnă că românul a mai adăugat încă 25.000 de dolari averii sale.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari 

  • Un român de 23 de ani a dezvoltat un nou sistem de transport. A primit premiul cel mare pentru inovaţie

    Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie.

    Denis Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.

    “Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.

    Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată asemeni unui open-source, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă.

    Implementat, proiectul la care lucrează  va “apropia” oraşele lumii. Astfel, o călătorie din Los Angeles în San Francisco, la o distanţă de peste 550 de km,  se va face în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari.
    “Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică”, mai spune românul.

    Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă

  • Un român de 23 de ani a dezvoltat un nou sistem de transport. A primit premiul cel mare pentru inovaţie

    Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie.

    Denis Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.

    “Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.

    Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată asemeni unui open-source, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă.

    Implementat, proiectul la care lucrează  va “apropia” oraşele lumii. Astfel, o călătorie din Los Angeles în San Francisco, la o distanţă de peste 550 de km,  se va face în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari.
    “Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică”, mai spune românul.

    Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă

  • Cum pot studenţii să câştige până la 25.000 de euro

    Se estimează că, până în 2050, populaţia globală va ajunge la 9,6 miliarde de oameni, iar această creştere rapidă şi cerere din ce în ce mai mare pentru resursele planetei vor avea loc într-o perioadă cu impedimente economice, sociale şi de mediu. Tocmai de aceea, va fi necesară asigurarea producţiei de hrană, astfel încât acesta să fie suficientă şi sustenabilă, iar acest lucru prezintă atât o provocare majoră, cât şi o oportunitate de a îmbunătăţi viaţă şi sănătatea întregii planete.
     
    În acest sens, cu ajutorul temei de anul acesta, Ericsson încurajează participanţii să se gândească la dezvoltarea unor soluţii pentru a crea o viaţă mai bună pentru miliarde de oameni, utilizând tehnologii pentru a transforma calitatea vieţii, alimentelor şi consumului acestora.
     
    Competiţia EIA 2017 este deschisă pentru toţi studenţii din lume, termenul limită pentru înscrierea proiectelor fiind 14 martie 2017. După încheierea perioadei de înscriere, 10 semi-finalişti vor fi anunţaţi pe 31 martie 2017. Cele 10 echipe vor lucra împreună cu experţi Ericsson pentru a elabora produse minim viabile (MVP), cât şi planuri de business sustenabile.
     
    Echipa câştigătoare va primi un premiu în valoare de 25.000 de euro, locul doi va primi un premiu de 10.000 de euro, iar locul trei va primi un premiu de 1.000 de euro. Pe lângă aceste premii, toţi participanţii vor fi invitaţi să aplice pentru oportunităţi de carieră în cadrul Ericsson, iar semi-finaliştii vor fi intervievaţi pentru internship-uri sau posturi full-time.
  • Cum pot studenţii să câştige până la 25.000 de euro

    Se estimează că, până în 2050, populaţia globală va ajunge la 9,6 miliarde de oameni, iar această creştere rapidă şi cerere din ce în ce mai mare pentru resursele planetei vor avea loc într-o perioadă cu impedimente economice, sociale şi de mediu. Tocmai de aceea, va fi necesară asigurarea producţiei de hrană, astfel încât acesta să fie suficientă şi sustenabilă, iar acest lucru prezintă atât o provocare majoră, cât şi o oportunitate de a îmbunătăţi viaţă şi sănătatea întregii planete.
     
    În acest sens, cu ajutorul temei de anul acesta, Ericsson încurajează participanţii să se gândească la dezvoltarea unor soluţii pentru a crea o viaţă mai bună pentru miliarde de oameni, utilizând tehnologii pentru a transforma calitatea vieţii, alimentelor şi consumului acestora.
     
    Competiţia EIA 2017 este deschisă pentru toţi studenţii din lume, termenul limită pentru înscrierea proiectelor fiind 14 martie 2017. După încheierea perioadei de înscriere, 10 semi-finalişti vor fi anunţaţi pe 31 martie 2017. Cele 10 echipe vor lucra împreună cu experţi Ericsson pentru a elabora produse minim viabile (MVP), cât şi planuri de business sustenabile.
     
    Echipa câştigătoare va primi un premiu în valoare de 25.000 de euro, locul doi va primi un premiu de 10.000 de euro, iar locul trei va primi un premiu de 1.000 de euro. Pe lângă aceste premii, toţi participanţii vor fi invitaţi să aplice pentru oportunităţi de carieră în cadrul Ericsson, iar semi-finaliştii vor fi intervievaţi pentru internship-uri sau posturi full-time.
  • Primul incubator de jocuri video din România lansează jocul românesc Link Twin

    Carbon, primul incubator românesc ce sprijină start-up-urile din industria de gaming, anunţă lansarea versiunii premium a jocului Link Twin. Jocul este disponibil începând de astăzi, la nivel global, în Apple App Store şi Google Play Store, la preţul de 1,99$.

    După ce jocul a beneficiat de un soft launch, Link Twin revine, în varianta premium, cu o experienţă de joc îmbunătăţită, pe parcursul a 100 de niveluri împărţite  în 5 capitole.

    Jocul explorează, de-a lungul celor 5 capitole şi 100 de nivele, legătura inexplicabilă dintre două personaje misterioase, legătură care se dezvăluie pe măsură ce acestea explorează o lume înşelătoare, plină de peisaje fantastice.

    „Ne bucurăm că am reuşit să aducem experienţa unui puzzle premium produs în România utilizatorilor de pe întreg globul. Pe lângă mândria primului proiect sub amprenta Carbon care beneficiază de o lansare la nivel global, considerăm că Link Twin este o bună afirmare a poziţiei industriei de gaming româneşti şi sperăm să vedem, în viitorul apropiat, cât mai multe sudiouri independente româneşti care să facă astfel de paşi”, a declarat Cătălin Butnariu, General Manager Carbon.

    Link Twin a obţinut, luna trecută, locul II la competiţia Pocket Gamer, competiţie dedicată proiectelor indie ce are loc la Londra. Jocul este un produs de studioul Lorraine si publicat de Carbon.

    Mai multe despre Carbon puteţi citi aici

  • Cum arată cel mai bine plătită femeie gamer din lume – GALERIE FOTO

    Katherine Gunn se află în topul celor mai bine plătite gameriţe conform Cărţii Recordurilor. Aceasta a luat parte la diferite turnee de jocuri video precum Dead or Alive 4 sau Halo: Reach, iar la ultimul turneu la care a participat, Kat a reuşit să câştige marele premiu în valoare de 100.000$. Acest lucru s-a întâmplat  în anul 2010, în California, Statele Unite, în cadrul competiţiei World Cyber Games.

    Katherine este cea mai bună prezenţă feminină în lumea jocurilor video, reuşind să aibă câştiguri de peste 122.000$. De asemenea, Kat a devenit imaginea unui joc video pentru femei, pentru că nicio altă femeie nu a reuşit să fie specializată în jocul Halo aşa cum este ea.

    De-a lungul anilor a fost la 3 turnee de gaming, dintre care a reuşit să câştige doar unul dintre ele. Numele cu care joacă este Mystik, Kat sau Mysticism.

    VEZI AICI GALERIE FOTO

  • Strategie de unicorn

    În 2015, Business Magazin descria Vector Watch, ceasul inteligent gândit în România, drept „pariul tehnologic al anului”. Şi anul acesta este un pariu – de data aceasta al americanilor de la Fitbit pe talentul românilor care au lansat acest produs. Pesimiştii ar putea descrie mişcarea drept „dizolvarea competiţiei” de o companie globală; optimiştii ar pune accentul pe faptul că o echipă de români va participa la strategia unui unicorn de a lansa un produs revoluţionar pentru revigorarea unei pieţe în cădere liberă.

    „Următoarea etapă importantă sunt wearables, dispozitivele de purtat, şi vom dezvolta ceva important în acest sens,” dezvăluia vag Andrei Pitiş planurile sale pe termen lung în februarie 2014, în cadrul unei discuţii ce a urmat după o sesiune a programului de preaccelerare pentru tineri Innovation Lab. Singurii competitori pe acest segment la vremea când îi venise ideea erau producătorul de ceasuri inteligente Pebble (care între timp a dat faliment, iar tehnologia şi oamenii au fost integrate în Fitbit) şi Samsung, care îşi lansase primul smartwatch; despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit. Pebble avea unele notificări şi aplicaţii; eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble“, îşi descria Pitiş ulterior reperele de inspiraţie în construirea ceasului inteligent Vector Watch, cu o autonomie de 30 de zile. Trei ani mai târziu, şi la doar un an de la lansarea pe piaţă, Fitbit s-a transformat, dintr-un reper în dezvoltarea produsului Vector Watch, în integratorul care ar putea să construiască „cel mai inteligent” ceas inteligent din lume, iar echipa de români va avea un cuvânt greu de spus în acest proiect.

    Presa a vuit în timpul săptămânii trecute pe marginea anunţului conform căruia Vector Watch a fost integrat de cel mai mare producător global de dispozitive purtabile. Anunţul a fost făcut discret, pe site‑ul start-up-ului românesc: „Suntem fericiţi să anunţăm că echipa Vector Watch şi platforma software se alătură Fitbit. Credem că este un punct important în istoria noastră şi aşteptăm să începem să lucrăm la noi produse, încorporând tehnologia şi cunoştiinţele Fitbit în domeniu”, se arăta pe site. În răspunsurile oferite ulterior, Andrei Pitiş dezvăluia detaliile acestei integrări: „Tehnologia dezvoltată de Vector Watch pentru dispozitivele purtabile, cât şi echipa Vector Watch vor fi integrate în familia Fitbit. Alte dispozitive hardware sub brandul Vector Watch nu vor mai fi produse”. Astfel, deşi noi modele de Vector Watch nu vor mai fi produse, start-up-ul de la Bucureşti devine baza unui centru de dezvoltare al companiei americane. „Viziunea este de a construi un centru de dezvoltare de top al Fitbit la Bucureşti ce va include atât echipe de product management, cât şi de design, dezvoltare software şi cercetare.” Echipa Vector Watch va fi astfel integrată în gigantul american, iar fondatorul Vector va deveni VP engineering al Fitbit şi va conduce echipa de la Bucureşti. „Nu discutăm despre un număr specific de angajaţi, majoritatea echipei Vector Watch fiind aşteptată să se alăture Fitbit”, explică Pitiş. El nu a oferit detalii suplimentare referitoare la etapele integrării tehnologiei şi echipei Vector Watch în cadrul Fitbit. În 2015 însă, aceasta număra 35 de oameni în departamentele de dezvoltare, design şi vânzări şi am putea să ne gândim la pionii principali din cadrul acesteia: designerul Irina Alexandru (cofondator şi hardware manager), profesorul specialist în hardware Dan Tudose (cofondator şi hardware engineer), împreună cu care Andrei Pitiş a lucrat încă de la construirea prototipului; Joe Santana, fostul CEO al Timex şi CEO-ul Vector Watch; Steve Jarvis, fost design director pentru Timex şi Nike FuelBand, şi Ron Spencer, fost COO al Bulova Watches.

    Echipa Vector i-a atras şi pe români cu o puternică experienţă în IT precum Bogdan Rîpă, unul dintre fondatorii Interakt Online – compania achiziţionată în 2006 de gigantul american Adobe, Bogdan Dumitru, care a lucrat anterior pentru Huawei, Capgemini şi IBM, pe Bogdan Preduşcă, unul dintre românii care au lansat pe piaţa din SUA getFitter, o platformă online care le oferă angajaţilor din companii acces la programe personalizate de fitness şi nutriţie, şi pe Rareş Florea, recrutat de la procesatorul de plăţi online PayU.

    Fondatorul Vector Watch nu a negat nici că ar fi primit şi alte oferte de achiziţie din partea altor companii, însă nu a oferit comentarii în acest sens. Valoarea tranzacţiei nu a fost divulgată de reprezentanţii companiilor, însă în cadrul celei mai recente runde de finanţare anunţate de Vector Watch primiseră 5 milioane de euro – principalul investitor este Gecad Venture, fondul de investiţii creat de Radu Georgescu. Radu Georgescu, partener fondator al grupului, declara într-un interviu acordat ZF că start-up-ul Vector Watch va fi prima sa investiţie care va ajunge un „unicorn“ – adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari – şi că infuzia recentă de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii. Pe de altă parte, Fitbit a oferit anul trecut aproximativ 40 de milioane de dolari pentru achiziţia Pebble.

  • Româncă de succes.La 13 ani, are deja peste 100 de medalii câştigate

    La numai 13 ani, Alexandra Popescu, face senzaţie în sport, reuşind să adune până acum peste 100 de medalii. De aproape trei ani, Alexandra Popescu aleargă în toată ţara. Nu ratează nicio competiţie sportivă şi a uitat numărul medaliilor pe care le-a câştigat.

    Alexandra Popescu: „Ultima dată am rămas la 99. Acum nu ştiu câte mai sunt, dar mă mândresc cu ce am.”

    Liliana Popescu, mama Alexandrei: „Sunt peste 100, 100 şi ceva de medalii. Fiecare medalie are istoria ei, frumuseţea ei”.

    La aproape fiecare competiţie, Alexandra a ocupat un loc pe podium. Anul acesta a ocupat locul 1 la proba ştafetă de la Maratonul Internaţional Bucureşti, scrie digi24.ro

    Alexandra Popescu: „Nu e foarte important să câştig, ci că mă simt foarte bine atunci când alerg. Mă simt liberă în general, nu mă mai gândesc la nimic, la şcoală, la problemele mele de zi cu zi”.

    Cristina Palic, prietena Alexandrei: „Nu mă aşteptam. A fost o performanţă. A scos şi un timp bun pentru vârsta ei.”

    În luna noiembrie a alergat 10 km pe ploaie prin Bucureşti pentru copiii bolnavi de la Spitalul Marius Nasta, în cadrul evenimentul Balkan Charity Challenge.

    Tot anul acesta Alexandra a participat şi la primul ei triathlon. Nu i-a fost uşor, mai ales că abia învăţase să înoate.

    Alexandra Popescu: „A fost o experienţă plăcută. Nu mă aşteptam să ies atât de bine. Am avut mari emoţii fiindcă nu prea mă descurc cu înotul. am încercat să mă ţin acolo. nu am ieşit ultima, din ce ştiu”.