BusinessMagazin

Tag: Cod Fiscal

  • De când poate scădea TVA. Discuţii cu reprezentanţi ai FMI şi CE

    Potrivit ministrului finanţelor, Darius Vâlcov, guvernul va discuta măsurile de relaxare fiscală prevăzute de proiectul noului Cod fiscal cu reprezentanţii FMI şi ai CE, măsurile fiind deja incluse în scrisoarea de intenţie nesemnată la vizita din februarie a delegaţiei creditorilor.

    Proiectul cuprinde mai multe măsuri de relaxare fiscală, printre care reducerea TVA la 20% din 2016 şi 18% în 2018, respectiv la 9% pentru carne, peşte, legume şi fructe, tăierea accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

    Vâlcov a precizat că dacă vor fi încasate în plus faţă de plan venituri bugetare de 1,5 mld. lei în T1 şi încă 1,5 mld. lei în T2, atunci reducerea TVA şi a accizelor va începe încă din acest an, prin OUG. Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 mld. lei în patru ani, din care jumătate va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor guvernamentale.

  • Gorghiu: Graba cu care PSD încearcă să treacă noul Cod fiscal, fără o dezbatere serioasă, e neadecvată

    “Mi se pare neadecvată graba cu care PSD încearcă să treacă acest proiect de Cod fiscal, fără o dezbatere serioasă, mai mult, ameninţând că o va face prin angajarea răspunerii. Eu cred şi PNL credem că un cod fiscal trebuie să aibă o speranţă de viaţă care să fie mai lungă decât mandatul unui premier, indiferent care este numele acelui premier”, a susţinut ea, sâmbătă, cu ocazia lansării proiectului programului de guvernare al PNL.

    Pe de altă arte, ea a menţionat că un eşec al măsurilor PSD va avea ca “efect colateral” o majoră dificultate de acceptare publică pe viitor a unor măsuri liberale sau a unor programe de natură liberală care să susţină “real şi pe termen lung” economia românească.

    “De fiecare dată când PSD trece prin momente politice dificile, vine cu tot felul de promisiuni spectaculoase, intră în acest carusel al promisiunilor spectaculoase (…) – milionul acela de locuri de muncă sau cele 10 miliarde de euro investiţii străine pe care le-a promis. (…) Guvernul a fost investit cu promisiunea că, la 1 ianuarie 2013, va reduce TVA. Nu s-a întâmplat nici până în zilele noastre acest lucru”, a comentat Gorghiu.

    Liderul PNL a mai afirmat că partidul a susţinut şi va susţine relaxarea fiscală, însă respinge compromiterea unor politici utile prin “slaba pregătire şi amatorismul altora”.

    Proiectul Codului fiscal va fi discutat din nou de Guvern, de această dată în vederea aprobării, în perioada 18-25 martie, premierul Victor Ponta afirmând că un program fiscal mai bun decât cel propus de către Executiv “nu are cine să aibă în România”.

    “Dincolo de câteva mici critici de la cei care ziceau că au ei un program mai bun, dar nu îl au – un program mai bun decât cel pe care noi l-am propus n-are cine să aibă în România – important este că, după trei ani de muncă, putem să facem şi reducerea TVA şi toate celelalte măsuri şi, mai ales, avem pe termen mediu şi lung un plan şi o strategie foarte clară de dezvoltare economică”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.

    Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, l-a anunţat în acest context că proiectul Codului fiscal va fi din nou prezentat Guvernului, de această dată spre aprobare, în perioada 18-25 martie. Proiectul fusese discutat de Guvern în urmă cu o săptămână, în primă lectură.

  • Guvernul va aproba Codul Fiscal în 18-25 martie. Ponta: Program mai bun n-are cine să aibă în România

    “Dincolo de câteva mici critici de la cei care ziceau că au ei un program mai bun, dar nu îl au – un program mai bun decât cel pe care noi l-am propus n-are cine să aibă în România – important este că, după trei ani de muncă, putem să facem şi reducerea TVA şi toate celelalte măsuri şi, mai ales, avem pe termen mediu şi lung un plan şi o strategie foarte clară de dezvoltare economică”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.

    Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, l-a anunţat în acest context că proiectul Codului Fiscal va fi din nou prezentat Guvernului, de această dată spre aprobare, în perioada 18-25 martie.

    Proiectul a fost discutat de Guvern în urmă cu o săptămână, în primă lectură.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat atunci că are mari semne de întrebare privind reducerile fiscale anunţate de Guvernul Ponta, precizând că Executivul nu a spus cum va gestiona aceste reduceri de impozite şi taxe, arătând că, per ansamblu, ideile sunt luate din propunerile PNL sau ale sale, dar că Guvernul nu arată cum va gestiona reducerea de impozite şi taxe.

    Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal, precum reducerea TVA şi a CAS, vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, din care jumătate va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

    Fondul Monetar Internaţional a atras atenţia, într-un răspuns transmis MEDIAFAX, că măsurile de relaxare fiscală incluse în proiectul noului Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modului în care pot fi atinse ţintele de deficit fiscal ale României.

    Premierul Victor Ponta declara la rândul său că proiectul noului Cod Fiscal şi de procedură fiscală nu reprezintă forma finală, fiind discutat cu mediul de afaceri, societatea civilă şi contribuabili şi că Guvernul nu impune nimic.

    Ulterior, însă, Ponta a declarat că ia în calcul inclusiv angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Fiscal, dacă acesta va fi blocat în Parlament.

     

  • Vâlcov: Vom discuta măsurile de relaxare fiscală cu FMI şi CE

    “Şi cu Comisia Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional vom discuta măsurile (de relaxare fiscală – n.r.), eu le-am pus pe masă inclusiv când au venit şi anul trecut, dar şi anul acesta. Mai mult decât atât, măsurile pe care intenţionăm să le luăm anul acesta le-am introdus în scrisoarea care nu a fost semnată şi bineînţeles că le vom prezenta toate aceste măsuri şi impactul lor”, a declarat Vâlcov după prezentarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală în comisiile reunite de Buget-Finanţe-Bănci ale Parlamentului.

    Întrebat de jurnalişti cum va fi acoperit golul de la buget de circa 16 miliarde lei generat de măsurile de relaxare fiscală rămas din totalul de 37 miliarde lei pe patru ani, ministrul a spus că vor fi direcţionate spre aceste măsuri o parte din veniturile bugetare suplimentare încasate în fiecare an, de 12 miliarde lei.

    “La o analiză scurtă, 6,8 miliarde lei reprezintă impact bugetar pe anul 2016, 3 miliarde lei aproximativ pe 2017 şi 2018 şi 2,3 miliarde lei pe 2019. În fiecare an veniturile bugetare ale României cresc cu aproximativ 12 miliarde lei, s-a întâmplat în ultimii doi ani, sunt previzionaţi pentru următorii ani. Din aceşti 12 miliarde de lei, o parte o direcţionăm spre aceste măsuri de relaxare fiscală, o altă parte o vom direcţiona spre alte nevoi, inclusiv în 2017 spre armată, în 2016 pentru creşteri ale salarizării acolo unde va fi cazul”, a explicat Vâlcov.

    Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

    Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

    Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

    Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

    Vâlcov a menţionat, răspunzând unei altei întrebări, că nu este optimist atunci când avansează cifra privind veniturile bugetare suplimentare anuale, spunând că nivelul acestora a fost agreat cu FMI şi CE în decembrie, când s-a stabilit bugetul pentru 2016.

    “Nu sunt deloc optimist, tocmai că sunt previziunile în care am căzut de acord şi cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană. În decembrie, când am stabilit bugetul pentru 2016, previzionat cu FMI şi CE, acesta arată venituri suplimentare de 12 miliarde lei, noi am spus că vom aduce încă 8 miliarde lei sarcină suplimentară de la ANAF, deja în prima lună (ianuarie 2015 – n.r.) 640 milioane lei au venit suplimentare. Aceste venituri agreate cu FMI şi CE iau în calcul inclusiv diminuarea prin impactul bugetar a reducerii CAS cu 5%, dacă aceea nu s-ar fi făcut, vă daţi seama cu cât ar fi crescut veniturile”, a punctat ministrul Finanţelor.

    El a arătat că rezultatele vor începe să se vadă după primul trimestru sau semestru de aplicare a măsurilor, moment când se va dovedi cine a avut dreptate.

    “Atât timp cât măsurile sunt acceptate şi discutate atât cu Comisia Europeană, cât şi cu FMI, şi mai mult, am renunţat noi la previziunile noastre care ar fi fost optimiste, acest lucru îl vom vedea după primul trimestru sau primul semestru unde a fost mai mult adevărul, la specialiştii români sau la specialiştii Fondului. (…) Este o falsă problemă care se aruncă în piaţă că bugetul României nu suportă aceste măsuri fiscale. Eu cred că trebuie să abandonăm această idee românească cum nu se poate face şi să mergem pe spiritul şi pe ce are nevoie România în acest sens, adică cum să facem”, a mai spus Vâlcov.

    Proiectul Codului Fiscal, prezentat miercurea trecută de Guvern, include, printre altele, reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

    Fondul Monetar Internaţional a atras însă atenţia că măsurile de relaxare fiscală incluse în proiectul noului Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modului în care pot fi atinse ţintele de deficit fiscal ale României.

    “Tăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modalităţii în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul”, a declarat un purtător de cuvânt al FMI, răspunzând unei întrebări MEDIAFAX pe tema măsurilor incluse în proiectul de Cod Fiscal şi dacă acestea ar putea periclita acordul de împrumut dintre România şi FMI.

    La rândul său, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, apreciază că România are nevoie mai degrabă de stimuli de relaxare fiscală pe parte de ofertă, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternică a cererii prin tăierea TVA şi accizelor, care va aduce noi dezechilibre în economie.

    “Venim cu stimuli foarte puternici, vorbim de reducere de şase puncte procentuale de TVA în doi ani şi de 20% reduceri de accize, deci un stimul foarte puternic pe parte de cerere, fără a fi însoţit de stimuli pe parte de ofertă. Dacă ne uităm la estimările BNR legate de excesul de cerere, vedem că în condiţiile actuale excesul acesta de cerere, care este de fapt deficit de cerere în prezent, deci suntem cu creştere economică sub potenţial, se va închide probabil la sfârşit de 2016. Deci dacă noi venim în 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fără stimuli pe parte de ofertă, care oricum se văd întârziat în economie, s-ar putea să avem o problemă, şi anume să constatăm că avem un exces de cerere care alimentează din nou dezechilibre în economie”, a afirmat marţi Dumitru la o conferinţă de presă.

  • AOAR vrea ca şi grupurile de firme româneşti să poată plăti impozitul pe afacerile consolidate

    “AOAR cere eliminarea din Codul Fiscal a discriminarii de tratament fiscal a grupurilor de firme cu acţionariat autohton, cărora nu li se permite, similar cu drepturile acordate firmelor internaţionale cu sediul fiscal în alte ţări, să-şi consolideze fiscal rezultatele la nivel de grup şi să plăteasca impozitul pe profit aferent rezultatului consolidării”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei referitor la proiectele de Cod Fiscal şi cel de Procedură Fiscală, publicate săptămâna trecută de Guvern.

    Potrivit AOAR, punerea în discuţie publică a celor două coduri permite tuturor experţilor să ofere, public, poziţii de susţinere sau de contestare, documentate, justificate cu studii sau simulări econometrice proprii, care să elimine din dezbaterea publică calculele aritmetice simple prin aplicarea unor puncte procentuale la veniturile bugetare actuale.

    Pe de altă parte, reprezentanţii oamenilor de afaceri critică noile reguli propuse de Guvern pentru PFA sau drepturile de autor.

    “Suntem total împotriva descurajării totale a muncii bazate pe competenţă, materializate prin statutul de PFI, PFA sau Drepturi de autor. O astfel de abordare desconsideră pe cei care plătesc taxe şi impozite, pentru munca lor competentă, indiferent de nivelul de calificare, abordare complet greşită, birocratic abuzivă, în contradicţie totală cu practicile din ţările membre UE. Ministerul de Finanţe nu trebuie să contribuie prin măsuri fiscale la descurajarea muncii şi a obţinerii de venituri legale de către cei care pot munci suplimentar, ci descurajând în mod real, prin controale, munca la negru care distorsionează piaţa muncii”, se precizează în comunicat.

    AOAR mai cere şi eliminarea din cele două texte a unor sintagme de tipul “cel puţin” şi altele similare, considerând că acestea menţin starea de confuzie în mediul de afaceri , favorizând abuzurile şi corupţia în activitatea de control.

    Proiectul noului Cod Fiscal include printre altele reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

  • FMI: Tăierile de taxe propuse prin noul proiect de Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă

    “Tăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modalităţii în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul”, a declarat un purtător de cuvânt al FMI, răspunzând unei întrebări MEDIAFAX pe tema măsurilor incluse în proiectul de Cod Fiscal şi dacă acestea ar putea periclita acordul de împrumut dintre România şi FMI.

    Proiectul noului Cod Fiscal, prezentat miercurea trecută de Guvern, include, printre altele, reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

    Misiunea de evaluare a FMI, aflată la Bucureşti între 27 ianuarie şi 9 februarie pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, “a fost informată despre intenţia autorităţilor de a reduce, pe viitor, rata TVA şi nivelul accizelor,” a menţionat purtătorul de cuvânt al FMI.

    Potrivit Fondului, Guvernul României şi-a reiterat sprijinul pentru programul convenit cu FMI şi UE.

    Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

    Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

    Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

    Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

    De asemenea, autorităţile estimează un plus de creştere economică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.

    Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi că are mari semne de întrebare privind reducerile fiscale anunţate de Guvernul Ponta, precizând că Executivul nu a spus cum va gestiona aceste reduceri de impozite şi taxe.

    Tot joi, ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a declarat că reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea chelutielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare. Potrivit acestuia, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare.

    Vineri, Premierul Victor Ponta a spus că ia în calcul inclusiv angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Fiscal, dacă acesta va fi blocat în Parlament şi riscă să nu fie adoptat în circuitul legislativ în această sesiune parlamentară. El a arătat că, din punctul său de vedere, până la sfârşitul sesiunii parlamentare în curs trebuie să fie adoptat Codul Fiscal şi Codul de procedură fiscală, pentru ca să existe şase luni de pregătire a implementării.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Potrivit estimărilor ministrului Finanţelor, este “foarte probabil” că acordul cu FMI nu se va prelungi. Întrebat, joi, dacă Guvernul a primit acordul FMI pentru măsurile anunţate în proiectul de Cod Fiscal, Vâlcov a replicat că nu a cerut acordul Fondului, argumentând că noul Cod Fiscal intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

    Actualul acord cu FMI şi Comisia Europeană se încheie în luna septembrie a acestui an.

    Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE la ultima misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

  • Calculele noului Cod Fiscal

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse, ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, iar impozitul de 16% pe veniturile din dividende va fi desfiinţat.

    Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit lui Vâlcov, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus de 16,4 mld. lei, din care se aşteaptă să recupereze venituri de 9,4 mld. lei. Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv de 1,7% asupra creşterii în 2016, ceea ce ar însemna o creştere economică de 4,7%.

  • Ernst & Young: Deficitul generat de măsurile fiscale propuse de guvern poate fi acoperit din economia subterană

    “Este cel mai îndrăzneţ set de măsuri fiscale de care am avut parte în ultimii 25 de ani, depăşind ca impact şi anvergură introducerea cotei unice din anul 2005. Sperăm ca acesta să se materializeze şi să nu reprezinte doar un subiect de discuţie pentru consultanţi şi presă pentru câteva săptămâni”, a declarat, într-un comunicat, Gabriel Sincu, director executiv, asistenţă fiscală şi juridică, EY România

    În opinia sa însă, cea mai dificilă întrebare la care trebuie să răspundă Guvernul este cu privire la sursele de acoperire a deficitului generat de aceste noi reguli.

    “Există acum suficiente resurse în zona de economie subterană, care ar putea acoperi cu succes gaura din bugetul de stat. Rămâne de văzut în ce măsură autorităţile vor reuşi să colecteze aceste resurse, având în vedere faptul că vorbim despre evaziunea fiscală, o nucă ce s-a dovedit aproape imposibil de spart în ultimii 25 de ani”, explică Sincu.

    Consultantul fiscal consideră că cea mai interesantă măsură pare să fie cea referitoare la eliminarea impozitului pe dividende, pe care o apreciază o adevărată surpriză pentru toată lumea.

    “La prima vedere, ideea este de salutat, dar întrebarea care se pune este în ce măsură aceasta va descuraja investiţiile în favoarea decapitalizării întreprinderilor. Totodată, având în vedere că noile reguli vor face total neatractive sistemele de PFA, se pune întrebarea dacă nu vor încuraja o nouă tendinţă în ceea ce priveşte evitarea taxelor salariale, revenindu-se la moda microîntreprinderilor de la începutul anilor 2000”, a adăugat Sincu.

    În altă ordine de idei, el crede că eliminarea impozitului pe dividende poate reprezenta o gură de oxigen pentru piaţa de capital, funcţionând ca un magnet pentru investitorii persoane fizice care vor cumpăra acţiuni în speranţa obţinerii de câştiguri din dividende ce vor fi neimpozabile.

    Guvernul intenţionează să elimine impozitul de 16% pe veniturile din dividende de la 1 ianuarie cu 2016, invocând evitarea dublei impuneri, ceea ce va duce la diminuarea comportamentului evazionist şi limitarea externalizării profitului, măsura fiind inclusă în proiectul noului Cod Fiscal.

    Finanţele estimează o scădere a încasărilor bugetare prin eliminarea impozitului de veniturile din dividende de 1,86 miliarde lei în 2016, concomitent cu o creştere încasărilor din TVA, contribuţii sociale şi venituri din salarii de 1 miliard de lei, ceea ce înseamnă o pierdere netă de 860 milioane lei în primul an de aplicare.

    “Urmează un proces de analiză şi dezbatere publică pe tema noilor acte normative. Sperăm ca în urma acestuia să reuşim să găsim un consens la nivelul tuturor jucătorilor din economie şi să putem avea începând de anul viitor un cod fiscal adaptat timpurilor pe care le trăim”, a concluzionat reprezentantul firmei de consultanţă şi audit.

    Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul proiect de Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, jumătate din sumă fiind însă recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

    Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA cu patru puncte procentuale, de la 24% la 20%.

    Alte măsuri fiscale cu impact semnificativ propuse de Guvern sunt reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019 şi a cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    Documentul prevede reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie 2016 şi introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ulterior, cota standard de TVA ar urma să fie diminuată de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018.

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse începând cu anul viitor, iar ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, prevede proiectul noului Cod Fiscal.

     

  • Guvernul anunţă reducerea TVA la 20% din ianuarie 2016. Principalele modificări ale Codului Fiscal

    ”Ultimul lucru esenţial era reducerea TVA. De la 1 ianuarie 2016 putem să venim cu cota generală de TVA la 20% şi aşa avem îndeplinite toate angajamentele asumate de USL”, a spus Ponta.

    Totodată, executivul intenţionează să reducă TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% în prezent la 9% începând cu 2016.

    În cazul microîntreprinderilor, Guvernul va introduce cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Impozitul pe construcţiile speciale va fi eliminat, iar accizelor ar urma să scadă.

    Impactul tuturor măsurilor propuse de Guvern pentru anul viitor este de 16,2 miliarde de lei brut, respectiv 6,8 miliarde de lei net.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ponta, despre proiectul de Cod Fiscal: Nu e forma finală, Guvernul nu impune nimic

    ”În primul rând, Codul Fiscal şi Codul de Orocedură fiscală care le-am prezentat astăzi, în niciun caz nu sunt în formă finală. Vedeam pe undeva că impune Guvernul, nu, Guvernul nu impune nimic, este o minciună. Guvernul a construit această propunere care încă 30 de zile se discută cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, cu contribuabilii care plătesc taxe şi impozite. După aceea Guvernul trimite proiectul la Parlament, se dezbate şi în Senat şi în Camera Deputaţilor, deci este o procedură lungă până la sfârşitul sesiunii, sfârşitul lunii iune. După aceea, dacă se aprobă şi preşedintele promulgă, să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016”, a precizat Ponta.

    El a spus că, dacă aceste proiecte vor fi adoptate, va însemna pentru România debirocratizare, stabilirea unor reguli clare din punct de vedere fiscal.

    ”Din punct de vedere politic, pentru mine şi coaliţie este ultima promisiune de îndeplinit pe care am avut-o în programul de guvernare încă neîndeplinită. Celelate lucruri, pensii, salarii, salariu minim, de reducerea CAS, scutirea impozitul reînvestit, le-am îndeplinit, rămăsese reducerea TVA. Putem după 4 ani cu creştere economică (…) să avem de la 1 ianuarie TVA de 20%”, a spus premierul Ponta.

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    Documentul prevede reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie 2016 şi introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ulterior, cota standard de TVA ar urma să fie diminuată de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018.

    Cota unică de impozitare va fi redusă de la 16% la 14% din ianuarie 2019, conform proiectului noului Cod Fiscal.

    Reducerea va diminua încasările la buget cu 4,8 miliarde lei în 2019, dar va genera şi venituri suplimentare de 2,3 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, şi ca urmare a creării de noi locuri de muncă, impactul bugetar net fiind 2,5 miliarde lei.

    Pentru 2016, încasările la buget sunt estimate să scadă cu 11,6 miliarde lei, dar cu o creştere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

    Contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate vor fi impuse la plată tuturor persoanelor fizice care realizează venituri, iar din 2017 cota de asigurări sociale (CAS) va scădea atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, conform proiectului noului Cod Fiscal.

    Din 2016, va fi eliminată deducerea contribuţiei de asigurări de sănătate (CASS) de la calculul impozitului pe venit.

    Proiectul prevede introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS şi CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016 şi ntroducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.