BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • Fraţii Pavăl transeră pachetul de 73% din Cemacon Cluj de la Dedeman la Pavăl Holding

    Adrian Pavăl şi Dragoş Pavăl, antreprenorii care controlează Dedeman, cel mai mare retailer de bricolaje din România, şi care sunt investitori semnficativi la bursa de la Bucureşti, au transferat pachetul de 73% pe care îl aveau la Cemacon de la Dedeman SRL la Pavăl Holding, vehicul de investiţii financiare controlat tot de cei doi.

    Astfel într-un raport publicat miercuri la bursă se arată că Dedeman SRL a transferat întreg pachetul de acţiuni pe care îl avea la producătorul de cărămizi Cemacon la societatea de tip holding, care anterior transferului avea 1,2%. Prin urmare, Pavăl Holding deţine 74,5% din Cemacon, echivalentul a 127 mil. lei, iar PIF Industrial, controlat tot de fraţii Pavăl, are 16,68%.

    Transferul a fost realizat pe 4 ianuarie 2020 şi publicat la categoria “tranzacţii” din cadrul Cemacon. Valoarea transferului a fost de 122,3 milioane de lei în urma a doua tranzacţii deals.

    Cemacon are 172 mil. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au depreciat cu aproape 4%.

  • Sezonul de schi a fost înlocuit cu destinaţiile exotice: Noi zboruri charter din Bucureşti şi Cluj trimit românii către destinaţiile exotice

    Dacă în anii trecuţi românii mergeau la schi în Austria sau Italia, în acest sezon de iarnă, turiştii români merg către destinaţii exotice precum Zanzibar, Maldive sau Republica Dominicană. După o cerere peste aşteptări înregistrată pentru destinaţiile exotice de revelion, agenţia de turism Paralela 45 trimite cu cinci curse directe spre Hurghada, Zanzibar, Ras al Khaimah-Dubai, Republica Dominicană şi Maldive din Bucureşti şi Cluj Napoca în perioada de vacanţă intersemestrială a elevilor.

    Turoperatorul Paralela 45 mizează pe faptul că începerea campaniei de vaccinare dă oamenilor mai multă încredere să călătorească.

    Zborurile sunt programate cu data de 26 ianuarie de la Bucureşti spre Maldive, Hurghada, Zanzibar şi Ras al Khaimah, iar de la Cluj-Napoca spre Zanzibar în 29 ianuarie şi spre Maldive în 30 ianuarie. Cu reduceri de până la 35% pentru unele hoteluri, vacanţa în Hurghada costă de la 434 de euro/persoană/7 nopţi, în Zanzibar, de la 1.945 de euro/persoană/7 nopţi, iar în Ras al Khaiman, de la 658 de euro/persoană/7 nopţi. Pentru zborurile de la Cluj-Napoca, vacanţele costă de la 1.898 de euro/persoană/7 nopţi în Zanzibar şi 1.390 euro/persoană/6 nopţi în Maldive.

    “De revelion, în premieră pentru noi, am oferit vacanţe pe curse charter în destinaţii exotice unde se mergea iarna pe curse de linie şi tot pentru prima dată, unele zboruri au fost realizate cu avioanele companiei naţionale Tarom. Mai mult de 1.000 de români au fost în vacanţa de revelion în Maldive şi Zanzibar, ca alternativă la zonele de schi, închise deocamdată, sau pentru că şi-au dorit o vacanţa în locurile unde temperaturile sunt cu mult mai mari faţă de România”, spune Alin Burcea, CEO Paralela 45.

    În ultimele luni din 2020, pentru prima dată au fost introduce zboruri charter din România către destinaţii exotice, astfel către Maldive există trei zboruri charter şi unul către Zanzibar sunt disponibile săptămânal, din Bucureşti, în perioada 14 ianuarie – 1 februarie.

    “Începerea vaccinării e semnalul că lucrurile se normalizează, oamenii vor avea mai multă încredere să călătorească şi din ce în ce mai multe ţări vor fi deschise pentru turism. Vom căuta noi şi noi variante de călătorie, adaptându-ne situaţiei, aşa cum am făcut permanent în ultimele luni, pentru a susţine dorinţa oamenilor de călătorie şi relaxare”, precizează CEO Paralela 45

    Agenţia de turism Paralela 45 a fost înfiinţată în 1990, fiind una dintre primele trei agenţii private din România. Turoperator consacrat în vacanţe cu zboruri charter în Spania, Grecia, Turcia, Portugalia, Italia, Tunisia şi Egipt, şi cu peste 160 circuite culturale şi istorice organizate anual pe patru continentele, ori programe pentru seniori, croaziere, vacanţe tailor made, programe de business travel.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: În sănătate, înainte de orice program de guvernare, trebuie să avem trei cuvinte: PACHETUL DE BAZĂ

    Mare lucru pe zona medicamentelor, unde activez de atatia ani, nu ar mai fi de spus, cand ai situatia deloc surprinzatoare din tabelul de mai jos, care reflecta deficitul balantei comerciale din productia de medicamente, pentru cele mai bine de 30 de tari luate in analiza.

    Romania are al 4-lea cel mai mare deficit de balanta comerciala si disproportionat de mare daca ne raportam la populatia rezidenta. Este efectul anilor in care producatorii locali de medicamente erau primiti la discutii la Finante si Sanatate la capatul unei lungi cozi formate din camere de comert, ambasade, producatori internationali, lobby-isti, consultanti, etc, etc. – asta evident pentru ca acestia se pricepeau la medicamente mult mai bine decat amaratii de directori de fabrici din tara.

    Ani in care Ungaria, Slovenia, Ungaria si Polonia au investit strategic in tehnologizare si internationalizare, astfel incat la ei lucrurile stau altfel. Dar destul cu vaicareala, oricum nimeni nu va lua in serios sugestiile ca industria chimica si cea farmaceutica sa devina imediat domenii economice de interes strategic.

    Mai important pentru urmatorii 4 ani in sanatate, daca decidem sa ramanem pe sistemul socialist de finantare bazat pe contributii, cel  inventat de Bismarck (nu cred ca multi stiu de ce a introdus de fapt Bismarck genul acesta de finantare a sanatatii), este sa ne hotaram ce cuprinde PACHETUL DE BAZA .

    Adica ce putem noi, ca tara, pe bune – pe bune, sa asiguram ca minima “cutie de servicii” pentru toti asiguratii. Altfel spus, in loc sa mintim frumos ca avem tot felul de servicii gratuite decontate pentru toata lumea cand toata lumea s-a convins ca nu este asa, mai bine sa spunem onest ca uite, astea sunt serviciile de non-urgenta pe care le putem deconta, mai mult nu se poate, restul vine din propriul buzunar, din asigurari private, din diaspora, etc.

    Pachetul de baza poate fi explicat simplu. Un calcul pur matematic arata ca la 6% din PIB, tinta guvernantilor pentru sanatate, cei 60 miliarde lei pe an, cati rezulta la PIB-ul din 2020, ajung cam la 3000 lei de roman.

    Daca luam suma asta ca pachet de baza, trebuie stabilit in cele din urma ce servicii intra in 3000 de lei, in functie de cele mai importante nevoi ale societatii si de argumente epidemiologice. Numai dupa ce definim aceste servicii se poate incepe cautarea altor instrumente de asigurari complementare de sanatate.

    Deci, pornind de la exemplul de mai sus, ce partid politic va avea curajul sa se uite in ochii romanilor si sa le spuna “uite, asta este ce pot sa-ti decontez eu de 3000 lei / an, restul trebuie pus din alta parte”?

     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: HORECA, Personalitatea anului 2020 in economie

    Motto: “Stii, aici la noi, trebuie sa alergi cat poti de repede doar ca sa ramai pe loc” (Lewis Carroll, Alice in Tara Minunilor, 1865)

    Abrevierea silabica de la HOteluri, REstaurante si CAfenele (englezii revendica totusi ultima silaba ca fiind de la CAtering).

    Indiferent de limba, este acronimul ospitalitatii, traducatorul universal al senzatiei de bine.

    Anul trecut pe vremea asta eram fericiti, incheiam un an bun, ne pregateam cu totii de petrecerile de familie sau de la servici de Craciun si Anul Nou. Hotelurile, restaurantele si cafenelele erau furnicare de clienti, iar cea mai buna luna a anului de-abia incepea. Singura grija a patronilor era ca nu gaseau destui angajati, ca sa-si faca afacerile sa duduie si mai tare.

    Si anul asta, BUM! Vieti, destine, cariere, planuri, sperante, afaceri, s-au prabusit. Cifrele pierderii HORECA in pandemie la nivel mondial si desigur, in Romania, sunt deprimante, doar aviatia a muscat tarana, cum se spune, mai rau decat HORECA.

    Cifre halucinante si cum spuneam, deprimante, scadere fata de 2019 cu 70% a cifrei de afaceri, 40% dintre operatori si-au intrerupt activitatea, mii de angajati au intrat in somaj, etc., etc. Fara posibilitate de kurzarbeit, saptamana de lucru de 4 zile si telemunca, fitele cu care politicienii se bat in piept ca vor salva economia.

    Dar lasand cifrele la o parte, cel mai deprimant pentru noi, clientii, a fost senzatia ca pur si simplu a disparut “ospitalitatea”. Sa treci pe langa hoteluri, restaurante, terase si cafenele inchise, este pus si simplu un sentiment ingrozitor.

     

    Insa, dupa cateva luni de ezitare, a aparut reactia HORECA, si a fost pe masura. Nu s-a mai vazut ca un segment economic sa reactioneze de asa natura, cu o astfel de putere si mai insemnat, cu o astfel de solidaritate. Doua lucruri s-au desprins in ultimele 6-8 luni.

    HORECA a rescris cu sange si sudoare manualul de adaptare la schimbare.

    Pentru un corporatist care isi ia lunar, confortabil, salariul pe card, fara macar sa stie de unde vine, maximum de adaptare la schimbare este sa mute biroul dintr-o cladire de tip A in alta cladire de tip A.

    Pentru HORECA, unde practic 100% functioneaza antreprenori, adaptarea la schimbare a insemnat un razboi contra extinctiei. Inchide restaurant / deschide restaurant, inchide terasa / deschide terasa, trimite oamenii in somaj / adu inapoi oamenii din somaj.

    A insemat o lupta continua cu creditorii (bancile nu iarta, in caz ca cineva crede in miracole) cu proprietarii de locatii, cu furnizorii, si de ce nu, cu proprii demoni – nu mai bine inchid?

    A insemnat o schimbare completa de model de afaceri: catering, livrari la birouri si domiciliu, platforme de curierat, diversificare, surse de capital, etc.

    HORECA s-a batut pe viata si pe moarte sa isi sustina cauza fata de autoritati

    A aruncat in fata liderii din domeniu, au iesit angajatii in strada (eu cand am chemat sindicatele sa protestam contra taxei clawback, s-au ascuns), mass si social media au fost invadate de interventii care subliniau riscul economic direct si indirect, cel social, dar si cel de destramare a unei intregi culturi a consumului.

    Nu imi aduc aminte in istoria moderna a afacerilor din Romania de o astfel de sarja exemplara, in care toti liderii mari sau mici dintr-o industrie, pana mai ieri competitori, sa se alinieze in acest fel pentru a obtine ceea ce-si doresc. De obicei, ce am vazut in criza in alte sectoare sunt directori manati de propriile orgolii care refuza sau nu vor sa se “expuna” stand la aceeasi masa ca sa-si atinga obiectivele comune – si asta ii intareste pe politicieni: daca voi nu cereti intr-un glas, noi de ce se va dam?

    Nu stim, nu suntem din domeniu ca sa intelegem exact impactul noilor reglementari aprobate in folosul industriei ospitalitatii si daca in cele din urma, HORECA a obtinut o atenuare a pierderilor groaznice din 2020 care s-o incurajeze sa mearga mai departe. Stim insa cu totii in adancul sufletului ca nu suntem la fel de optimisti precum guvernantii, urmeaza un an 2021 care nu va fi o gluma, mai ales in primele 6 luni.

    Dar, s-o recunoastem, anul acesta singurul domeniu care, inchizand motto-ul de mai sus, a “alergat de doua ori mai repede ca sa ajunga altundeva”, a fost HORECA; si pentru asta merita in opinia mea titlul de Personalitatea anului 2020 in economie.

     

     

     

  • Proiect european de 4,8 mil. euro pentru amenajarea unei zone de agrement şi construirea unui centru multifuncţional în municipiul Turda, judeţul Cluj

    Primăria Turda a accesat un proiect european de 23,2 mil. lei (4,8 mil. euro), din care aproximativ 19,8 mil. lei (4 mil. euro) reprezintă sprijinul financiar nerambursarbil din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), pentru amenajarea unei zone de agrement şi construirea unui centru multifuncţional.

    Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii, Prioritatea de investiţii 9b – Oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică şi socială a comunităţilor defavorizate din regiunile urbane şi rurale Obiectiv specific 13.1 – Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei în oraşele mici şi mijlocii din România. Perioada de implementare a proiectului 66 luni.

     

      

     

     

  • Aproape o treime din cazurile de Covid, înregistrate în Bucureşti, Cluj, Sibiu, Constanţa şi Ilfov

    Aproape o treime din cazurile de Covid din perioada 9-15 noiembrie au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Sibiu, Constanta şi Ilfov, arată analiza săptămânală realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    „În săptămâna 9 – 15 noiembrie, 31.9% din totalul cazurilor s-au înregistrat in Bucureşti, Cluj, Sibiu, Constanţa şi Ilfov. 30.7% din totalul deceselor au fost înregistrate în Arad, Bucureşti, Timiş, Mureş şi Sibiu”, se arată în analiză.

    Potrivit acesteia, de la începutul epidemiei, un caz din 52 a fost înregistrat la personalul medical.

    Datele mai arată că 83.1% din totalul deceselor au fost la persoane de peste 60 de ani, iar 59.2% din decese au fost la bărbaţi.

    De asemenea, 95.3% din persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

  • Situaţia pe judeţe joi: Cele mai multe cazuri noi sunt în Bucureşti. Judeţele care au depăşit bilanţul de 500 de infectări zilnice. Lista COMPLETĂ

    Până astăzi, 5 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 276.802 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

    191.085 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 9.714 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. 

    COVID-19: Judeţele cu cele mai multe cazuri de coronavirus

    • Mun. Bucureşti –  1084 de cazuri noi de coronavirus
    • Timiş – 551 de cazuri noi de coronavirus
    • Cluj – 534 de cazuri noi de coronavirus
    • Iaşi – 394 de cazuri noi de coronavirus
    • Prahova – 396 de cazuri noi de coronavirus
    • Braşov – 323 de cazuri noi de coronavirus

    CORONAVIRUS: Situaţia completă. Bilanţ pe judeţe

    • Alba – 218 de cazuri noi de coronavirus
    • Arad – 186 de cazuri noi de coronavirus
    • Argeş – 213 de cazuri noi de coronavirus
    • Bacău – 183 de cazuri noi de coronavirus
    • Bihor – 279 de cazuri noi de coronavirus
    • Bistriţa-Năsăud – 176 de cazuri noi de coronavirus
    • Botoşani – 114 de cazuri noi de coronavirus
    • Braşov – 323 de cazuri noi de coronavirus
    • Brăila – 90 de cazuri noi de coronavirus
    • Buzău – 99 de cazuri noi de coronavirus
    • Caraş-Severin – 84 de cazuri noi de coronavirus
    • Călăraşi – 60 de cazuri noi de coronavirus
    • Cluj – 534 de cazuri noi de coronavirus
    • Constanţa – 279 de cazuri noi de coronavirus
    • Covasna – 76 de cazuri noi de coronavirus
    • Dâmboviţa – 183 de cazuri noi de coronavirus
    • Dolj – 263 de cazuri noi de coronavirus
    • Galaţi – 90 de cazuri noi de coronavirus
    • Giurgiu – 45 de cazuri noi de coronavirus
    • Gorj – 43 de cazuri noi de coronavirus
    • Harghita – 81 de cazuri noi de coronavirus
    • Hunedoara – 153 de cazuri noi de coronavirus
    • Ialomiţa – 101 de cazuri noi de coronavirus
    • Iaşi – 394 de cazuri noi de coronavirus
    • Ilfov – 278 de cazuri noi de coronavirus
    • Maramureş – 170 de cazuri noi de coronavirus
    • Mehedinţi – 29 de cazuri noi de coronavirus
    • Mureş – 343 de cazuri noi de coronavirus
    • Neamţ – 134 de cazuri noi de coronavirus
    • Olt – 90 de cazuri noi de coronavirus
    • Prahova – 396 de cazuri noi de coronavirus
    • Satu Mare – 156 de cazuri noi de coronavirus
    • Sălaj – 158 de cazuri noi de coronavirus
    • Sibiu – 340 de cazuri noi de coronavirus
    • Suceava – 168 de cazuri noi de coronavirus
    • Teleorman – 100 de cazuri noi de coronavirus
    • Timiş- 551 de cazuri noi de coronavirus
    • Tulcea- 46 de cazuri noi de coronavirus
    • Vaslui- 108 de cazuri noi de coronavirus
    • Vâlcea – 267 de cazuri noi de coronavirus
    • Vrancea – 44 de cazuri noi de coronavirus
    • Mun. Bucureşti – 1084 de cazuri noi de coronavirus
    • *Cazuri noi nealocate pe judeţe  – 985
     
    Până astăzi, 7.540 de  persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.
     
    În intervalul 04.11.2020 (10:00) – 05.11.2020 (10:00) au fost raportate 121 decese (68 bărbaţi şi 53 femei).
     
    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.379.609 teste. Dintre acestea, 37.685 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 21.622 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 16.063 la cerere.
     

  • Incă un judeţul depăşeşte 5 la mia de locuitori coeficient de infectare cu SARS-CoV-2

    Potrivit raportării Grupului de Comunicare Strategică (GCS), marţi, judeţul Cluj are un coeficient de 5,08 a ratei de infectare cu SARS-CoV-2, iar Sălajul – 5,2.

    Alte judeţe u depăşit 4 la mie. Este vorba de Alba – 4,61, Bihor – 4,13, Sibiu – 4,26 şi Timiş – 4,56.

    În judeţele Arad, Bucureşti, Dolj, Mureş s-a depăşit rata de infectare de 3 la mia de locuitori în ultimele 14 zile.

    Autorităţile au anunţat, marţi, un nou record de cazuri de COVID-19: 7.733 de români au fost confirmaţi cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore şi 120 au pierdut lupta cu noul virus. În secţiile de ATI din ţară sunt aproape 1.000 de pacienţi.

     

  • Romos

    Grupul Bosch în România

    Motivaţie:
    Reprezentanţii Bosch spun că grupul sprijină comunităţile locale şi susţine educaţia din România, sprijinind sistemul educaţional atât prin parteneriatele pe care le derulează cu diferite instituţii academice şi prin programele de învăţământ dual, cât şi prin intermediul campaniilor de responsabilitate socială unde angajaţii duc mai departe mesajul organizaţiei. Proiectul Romos are la bază motivaţia şi determinarea a două echipe din cadrul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj care au decis să îşi doneze team buildingul pentru a renova două şcoli locale uitate de vreme. „Romos este despre implicare şi spirit de echipă, sentimente trăite atât de voluntarii Bosch, cât şi de mica comunitate din Romos, judeţul Hunedoara”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Peste 180 de angajaţi ai Centrului de Inginerie din Cluj, alături de alţi colegi ai acestora din ţară şi de asociaţia Act for Tomorrow, s-au implicat pentru renovarea, mobilarea, utilarea şi modernizarea celor două unităţi şcolare. Cei aproape 200 de voluntari Bosch, cărora li s-au alăturat şi voluntari din comunitatea locală, au reuşit să aducă un zâmbet pe chipul a 180 de copii, oferindu-le posibilitatea de a studia într-un mediu educaţional prietenos şi modern.

    Efecte:
    În doar două zile, voluntarii Bosch au renovat, mobilat şi dotat cu echipamente şi electrocasnice 16 săli de clasă din cadrul şcolii gimnaziale „Dr. Nicolae Stăncioiu” şi a şcolii primare care funcţionează în incinta grădiniţei, ambele din localitatea Romos. Bugetul alocat proiectului a fost de peste 20.000 de euro, iar piesele de mobilier au fost donate de către asociaţia Act for Tomorrow. 710 litri de vopsea, sute de alte materiale de construcţii şi zeci de prize, patru camioane cu mobilă, 27 de calculatoare, aproximativ 50 de jaluzele, 20 de table magnetice şcolare şi peste 3.300 de ore de lucru au fost necesare pentru operaţiunile de modernizare a celor opt săli de clasă, sălii pentru educaţie fizică şi sport, laboratorului de fizică şi chimie, cabinetelor de limba română, geografie, istorie, matematică, biologie şi informatică. Cele 20 de echipe de voluntari au fost organizate şi impărţite în baza unor criterii clare şi au avut îndatoriri specifice, în funcţie de aptitudini – de la abilităţi de tâmplărie, electrică sau mecanică, la mânuirea iscusită a sculelor electrice Bosch şi până la deprinderi în sfera artelor plastice, fiecare echipă fiind supravegheată de un responsabil de grup. 

  • Reducerea risipei alimentare #ALidlLessWaste

    Lidl România

    Motivaţie:
    Potrivit reprezentanţilor Lidl România, care citează datele Food Waste Combat, românii generează anual 5 milioane de tone de deşeuri alimentare, în timp ce 66% din familiile din mediul rural nu îşi pot asigura hrana zilnică. De aceea, din nevoia de a adresa societăţii această problemă, care nu era pe agenda publică, compania a creat, în cadrul proiectului „Reducerea risipei alimentare”, campania de informare #ALidlLessWaste. Campania tratează o problemă cu efecte la nivel global, dar şi naţional, aşadar ţinteşte toţi românii. „Pentru a putea combate risipa alimentară este nevoie ca nivelul de conştientizare să fie unul ridicat în rândul consumatorilor, urmat de schimbări de comportament ale acestora”, susţin reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    În cadrul campaniei desfăşurate de-a lungul anului trecut, au fost implicate echipele de comunicare şi CSR ale Lidl România. Strategia a implicat comunicarea subiectului gradual, dezvoltându-l de la conştientizare, la informare şi acţiune, în medii diverse de comunicare (social media, execuţii de PR, offline), pentru a ajunge la un public cât mai larg. Comunicarea online #ALidlLessWaste s-a concentrat pe canalele Lidl, printr-o expunere educativă despre impactul risipei alimentare pentru ca publicul să asimileze şi să aplice măsurile de limitare ale fenomenului acasă, uşor. „Am creat un pilon de conţinut dedicat pe Facebook, cu postări săptămânale sub hashtag-ul #RetetaResponsabila despre cum se depozitează corect alimentele, ce reţete pot fi pregătite cu resturi, demers continuat şi în 2020. Prin execuţiile de PR, ne-am adresat publicului în outleturile media&TV, pentru informare. Comunicarea în magazinele Lidl a avut scopul de a responsabiliza populaţia cu privire la risipa alimentară, prin implicarea directă şi comună în acţiune”, explică reprezentanţii companiei. Costurile au fost cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro.

    Efecte:
    Primul efect a fost creşterea impresiilor la postările informative despre combatarea risipei alimentare de pe paginile Lidl, unde subiectul a devenit unul de impact asupa comunităţii. Printr-o execuţie de PR de la Electric Castle – un documentar video prin care au fost ilustrate toate domeniile în care risipa alimentară are impact, comunicarea acestui subiect a avut rezultate asupra calităţii mediului. Banca pentru Alimente Cluj a colectat de la persoanele juridice de la EC peste o tonă de alimente bune de consum, care nu au mai ajuns la casat, ajutând peste 500 de beneficiari aflaţi în dificultate de a-şi procura hrana zilnică. Prin comunicarea unei colecte pentru sărbătorile de iarnă, subiectul a avut un efect şi asupra societăţii în ansamblu. Conversia rezultatelor calitative obţinute din apariţiile media a fost validată de rezultatele cantitative: în doar două săptămâni, clienţii Lidl din 12 magazine din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Bacău au donat
    16,7 tone de alimente, pentru aproximativ 7.000 de persoane vulnerabile, îmbunătăţindu-le calitatea vieţii.