BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Cum intră România în cea mai violentă criză din istorie: 10 puncte slabe, 8 puncte tari. Ca să iasă din această criză, România are nevoie de lideri cu un plan de ţară, nu de un cor de bocitoare din mediul politic, dar şi din business

    România a intrat în cea mai violentă criză economică din istorie, la fel ca şi cele mai mari ţări din lume.

    Fiecare ţară este mai bine sau mai slab pregătită pentru a ieşi din această criză, cu cât mai puţine pierderi.

    Întrebarea tuturor este dacă această criză va lua forma literei V sau va fi sub forma literei W, adică din toamnă, o dată cu revenirea pandemiei în lipsa unui vaccin, economiile se vor închide din nou, dar atunci statele nu vor mai avea bani să-şi ţină oamenii acasă.

    România, care înainte de criză avea o cifră de afaceri de 1 miliard de euro pe zi iar acum are numai 50%, are nevoie de toţi banii posibili, de toate împrumuturile pe care le poate lua pentru a ţine în viaţă bugetul de stat, pentru a ţine pe linia de plutire măcar 400.000 de companii mici şi mijlocii din cele 500.000, pentru a gestiona cei peste 1 milion de şomeri cu acte în regulă şi 1 milion de români care îşi vor căuta de lucru, pentru a nu intoxica sistemul bancar cu credite neperformante peste capacitatea de gestiune, şi în final pentru a încerca să recupereze cât mai repede pierderile de acum.

    Anul 2019, cu o cifră de afaceri totală de 350-360 de miliarde de euro, cu un PIB de aproape 220 de miliarde de euro, cu 5,2 milioane de angajaţi, din care 4 milioane în sectorul privat, cu 5 milioane de pensionari, cu un salariu mediu de 750 de euro pe lună şi un salariu minim de 250 de euro, la cea mai redusă diferenţă faţă de media UE – 33% (zona Bucureşti Ilfov este peste media Uniunii Europene) a avut cel mai bun an economic din toată istoria.

     

    România a intrat în această criză cu 10 puncte slabe:

     

    1. Creanţele comerciale, adică datoriile companiile către furnizori sunt de 3 ori mai mari decât creditele bancare:

    În criza precedentă de acum 10 ani, creditele bancare erau mai mari decât creanţele comerciale, dar acum situaţia este total schimbată. Dacă nu sunt plătite, aceste creanţe comerciale reprezintă o bombă pentru întreaga economie. Este de ajuns ca o firmă să nu-şi plătească datoriile (va fi cazul multor firme) pentru ca tot lanţul să se rupă.

    Analistul economic Iancu Guda, economistul şef al Coface, spune că în acest moment creanţele comerciale unice sunt de 125 de miliarde de lei, adică 26 de miliarde de euro, care trebuie comparate cu creditele acordate de bănci pe termen scurt, respectiv capitalul de lucru, care sunt de 34 de miliarde de lei. Dacă am lua creanţele comerciale extinse, am avea 380 de miliarde de lei.

    Creditele bancare totale acordate companiilor pe termen scurt, mediu şi lung sunt de 117 miliarde de lei.

    De neplata creanţelor comerciale pentru marfa deja livrată şi serviciile deja prestate le este frică tuturor.

     

    2. Lipsa încrederii între companii, între parteneri pentru relaţiile comerciale viitoare:

    Piaţa românească va fi dominată de o lipsă totală de încredere între firme, nimeni nu mai preia comenzi sau nu livrează marfa fără bani înainte, fără un avans. Această situaţie se regăseşte inclusiv la comenzile de stat. Dar acest lucru va bloca întreaga economie, toate relaţiile de business, pentru că nimeni nu are lichidităţi să plătească produsele şi serviciile înainte şi a aştepta apoi să-şi recupereze banii când iese cu ele pe piaţă.

    Dacă băncile şi statul nu vor interveni în acest mecanism de a garanta plăţile, economia va suferi un şoc major.

     

    3. Bugetul statului este slab, iar lipsa încasărilor ar putea să ducă la decizii extreme:

    Odată cu venirea aceste crize, Ministerul Finanţelor s-a trezit peste noapte cu o plată din ce în ce mai redusă a taxelor şi impozitelor de către companii, situaţia care se va menţine tot anul. Fiecare firmă, în special cele antreprenoriale româneşti, va încerca să-şi protejeze lichidităţile, şi atunci plata impozitelor şi taxelor nu va mai fi o prioritate. Deja Ministerul Finanţelor a rectificat bugetul cu un minus de venituri de 23 de miliarde de lei, dar tare mă tem că scăderea va fi mai mare. De partea cealaltă, chletuielile bugetare explodează, iar toată lumea cere bani, garanţii şi linii de finanţare care nu vor putea fi plătite atât de uşor.

    Dacă situaţia bugetului nu va fi ţinută sub control, guvernul va fi nevoit să ia măsuri extreme: În 2010 Traian Băsescu a tăiat salariile cu 25% şi a majorat TVA la 24% pentru numai o lipsă de venituri de 1 miliard de euro. Acum gaura este mult mai mare.

     

    4. Cine va finanţa deficitul bugetar de 75 de miliarde de lei – peste 13 miliarde de euro – din acest an, dar şi deficitele din anii următori:

    Ministerul Finanţelor se finanţează destul de greu de pe piaţa internă, având în vedere că băncile şi-au atins expunerea maximă pe titlurile de stat sau cer dobânzi mai mari. Pieţele externe de-abia aşteaptă să prindă România într-o poziţie slabă, de a avea nevoie de bani, pentru a cere dobânzi mai mari. O eventuală retrogradare a României de către agenţiile de rating şi aruncarea la statul de “junk” va pune guvernul cu spatele la zid.

    Dobânzile mai mari la care se împrumută statul înseamnă şi dobânzi mai mari pe care le vor plăti companiile şi persoanele fizice.

     

    5. Sistemul bancar are o prezenţă slabă în economie, cu o pondere de numai 40% din PIB, ceea ce arată o lipsă de oxigen în business, în special la nivelul companiilor româneşti.

    Economia României se bazează în proporţie de 90% pe sistemul bancar. Piaţa bursieră şi de capital la nivelul tuturor instrumentelor este extrem de slab reprezentată, iar în criză firmele antreprenoriale româneşti nu au o alternativă de finanţare în afara băncilor. Dacă o firmă românească vrea să ridice acum bani, nu are nicio şansă pe piaţa de capital şi este la mâna băncilor.

     

    6. Businessul din România este dependent de multinaţionale, care controlează 50% din cifra de afaceri totală.

    Top 1.000 de companii din România, din care 85% sunt multinaţionale, controlează 47% din businessul total din economie de peste 350 de miliarde de euro, iar restul de 540.000 de companii, din care majoritatea covârşitoare sunt româneşti, se bat pe 53%.

    Este de ajuns ca o multinaţională mai mare să-şi reducă activitatea şi unda de şoc se duce în întreaga economie.

    Retragerea unei multinaţionale, mai ales dacă este din vestul Europei sau din America, poate să însemne o lovitură importantă în tot businessul românesc, pe tot lanţul de furnizori, mai ales că puterea unei asemenea companii nu poate fi înlocuită atât de uşor. Uitaţi de investitorii chinezi, ruşi  sau de alte naţionalităţi, pentru că nu au aceeaşi responsabilitate ca o multinaţională din Vest sau din America.

     

    7. Antreprenorii români sunt slab capitalizaţi, iar dacă au ceva bani, mai degrabă îi ţin în Elveţia decât să-i rişte într-o economie aflată în criză:

    Businessul românesc este caracterizat de foarte mulţi antreprenori mici şi mijocii care au o putere financiară scăzută, şi asta îi face extrem de vulnerabili când apare o criză.

    Deja România are peste 200.000 de contracte de muncă închise şi nici bine nu a început criza, pe lângă milionul de angajaţi aflaţi în şomaj tehnic.

    Nicio firmă românească nu-şi poate susţine angajaţii pe o perioadă mai mare de 2 luni dacă este închisă sau dacă se confruntă cu un blocaj comercial şi de lichiditate.

    Plus că salariile plătite de firmele antreprenoriale româneşti sunt mult mai mici decât cele plătite la stat şi la multinaţionale.

    Pericolul este ca toţi aceşti antreprenori, care se vor confrunta cu scăderea afacerilor şi chiar cu închiderea lor, vor fi în fruntea maselor de nemuţumiţi la adresa guvernului, privind modul de gestiune a crizei economice.

     

    8. Economia României nu poate plăti salarii mai mari, pentru că are o valoare adăugată mică:

    Pe lanţul unui produs sau unui serviciu, România este la început, nu poate pune mai mult decât manopera, adică salarii mici, pentru că nu deţine nici patentul, nici brandul, nici serviciul şi nici produsul.

    România nu poate executa produse cu o valoare adăugată mai mare pentru că nu are şcoală, ponderea absolvenţilor de învăţămând superior în totalul forţei de muncă este cea mai redusă din Europa. Doar în ultimii zece ani, o dată cu dezvoltarea explozivă a IT-ului, România a putut aduce o valoare adăugată mai mare în acest sector.

    Piaţa internă, adică firmele româneşti nu prea au brand, lucrează la comandă, şi astfel nu pot avea suficienţi bani pentru cercetare dezvoltare sau pentru alte produse şi servicii mai sofisticate.

     

    9. România, guvernul, nu au un plan major de relansare economică de care să se agaţe:

    În ultimii 20 de ani, România a trăit din planul intrării în Uniunea Europeană şi NATO, care ne-a adus investiţii străine de 75 de miliarde de euro, ceea ce a antrenat şi investiţii româneşti cam de aceeaşi valoare astfel încât, în final, PIB-ul a crescut de 5 ori, iar salariile au crescut de 5-7 ori.

    Acum guvernul nu are un plan major de investiţii, cu toate că are resurse sau există o cerere: agricultura nu are irigaţii deşi sectorul de agribusiness are cea mai mare rentabilitate şi poate avea cea mai mare valoare adăugată, peste jumătate din România nu are gaze, iar proiectele de la Marea Neagră sunt pe hold, construcţia de autostrăzi practic nu există, ci doar nişte cioturi sau reparaţii dintr-un sezon în altul, nu există un proiect de digitalizare, în special al statului, ci doar contracte de miliarde de euro care se dau şi în final sistemele informatice cad. Educaţia este la nivelul anilor ‘80, şi tot trăim pe modelul “ce şcoală bună era pe vremea lui Ceauşescu”.

     

    10. România are un stat birocratic, anchilozat, condus de neamuri, o administraţie fanariotă cu salarii mari şi cu un personal fără număr:

    România are 1,2 milioane de angajaţi la stat, iar factura anuală este de 102 miliarde de lei, adică 20 de miliarde de euro, pe care trebuie să o plătească sectorul privat, unde salariile angajaţilor sunt chiar mai mici.

    Niciun partid nu vrea să se atingă în realitate de administraţia publică, pentru că dacă dai într-unul, sar 100. Această administraţie fanariotă, care se lasă moştenire, reprezintă o piatră de moară care va ţine România în loc.

    Intenţia tuturor partidelor este de a rămâne la putere – fie în guvernare, fie în opoziţie – şi de aceea nimeni nu va face nimic pentru a restructura aparatul de stat.

    Dar factura lunară a acestui aparat trebuie plătită.

     

    Punctele tari ale României:

     

    1. România are cel mai ridicat nivel de proprietate din Uniunea Europeană, 95% dintre români fiind proprietari de case şi locuinţe:

    Acesta este cel mai important atu al românilor, care îi va ajuta să treacă orice criză. În Germania numai 65% dintre nemţi deţin proprietatea în care trăiesc, iar în America procentul este chiar mai redus. Dacă îţi pierzi jobul, nu mai poţi să plăteşti chiria şi eşti aruncat afară.

    În România, ai unde să stai şi sigur nu mori de foame.

    Pe lângă acest lucru, bunicii şi părinţii deţin şi ei câte o proprietate, iar acest lucru se adaugă la o plasă de siguranţă extrem de puternică. În America părinţii nu pot să-ţi lase absolut nimic moştenire, pentru că şi ei pot să stea într-o casă închiriată.

     

    2. Preţul locuinţelor este în continuare mic, iar achiziţia unui apartament nu reprezintă o povară imensă.

    Chiar şi cu creşterile din ultimii cinci ani, preţul apartamentelor din România este în continuare mic comparativ cu salariul mediu. În ţările din jur, preţul locuinţelor este mult mai mare, dacă nu chiar dublu, iar salariile nu sunt în acelaşi raport. Este adevărat că suprafaţa locativă este mai mică în România iar locuinţele sunt de o mai proastă calitate, dar mulţi români îşi pot permite un credit ipotecar şi imobiliar pentru a avea casa lor.

     

    3. Sistemul medical şi de educaţie este gratuit la stat:

    Chiar dacă sunt intens criticate, sistemul medical şi cel de educaţie din România sunt gratuite şi constituie un atu pentu confortul românilor. Dacă noi ar trebui să plătim pentru educaţie şi sănătate, aşa cum o fac americanii, nu am mai rămâne cu nimic dintr-un salariu.

    Toate aceste sisteme gratuite se văd cel mai bine în criză, când oamenii devin extrem de vulnerabili din punct de vedere financiar şi social.

     

    4. România este o ţară industrială şi cu o forţă de muncă care se poate trezi dimineaţa să meargă la job:

    România este una dintre ţările cel mai industrializate ale Europei, ponderea industriei în PIB fiind de 25%, faţă de o medie europeană de 17%. În Transilvania ponderea industriei în economie este de 40%, acelaşi nivel ca în Germania. În fiecare zi, 1 milion de români merg dimineaţa sau după-amiaza într-o fabrică şi au rutina programului industrial. De aceea România poate atrage în continuare capacităţi industriale, chiar dacă nu lasă aici o valoare adăugată mare.

    Grecia este dependentă în proporţie de 80% de turism, iar într-o criză, această vulnerabilitate se vede.

     

    5. România are în continuare resurse interne care, dacă ar fi exploatate, ar aduce creştere economică şi noi locuri de muncă.

    Agricultura, gazele şi energia de care dispune România trebuie doar exploatate şi pot produce instantaneu creştere economică, din care să fie plătite celelalte servicii. Degeaba avem gazele din Marea Neagră sau chiar din ţară, dacă ele nu sunt exploatate, dacă jumătate din locuinţe nu au gaze sau dacă nu există capacităţi chimice pentru prelucrare. România nu are suficientă forţă internă pentru a exploata toate aceste lucruri şi de aceea are nevoie de investiţii străine în acest domeniu.

    Agricultura, industria chimică, capacităţile energetice care trebuie înlocuite pot atrage zeci de miliarde de euro, din care pot să trăiască şi firmele româneşti.

     

    6. Reţeaua naţională de internet şi viteza ridicată constituie un punct forte pentru România.

    Apariţia acestei crize şi trimiterea oamenilor să lucreze de acasă a scos în evidenţă reţeaua şi viteza de internet, care ar putea atrage în viitor noi proiecte în IT şi call-centere.

    Nu multe ţări din lume au această reţea de internet, iar marile companii încep să-şi dea seama care sunt centrele unde-şi pot localiza service-urile.

    Cu puţină reclamă şi cu exemplul a ceea ce s-a realizat în numai câteva săptămâni, când sute de miii de angajaţi din centrele IT au fost trimişi să lucreze de acasă, poate aduce în 2-3 ani peste 100.000 de noi locuri de muncă prin delocalizare din alte ţări, unde infrastructura digitală nu este atât de bună, mai ales pentru lucrul de acasă. deşi percepţia este că în aceste centre salariile sunt mici, în realitate salariile depăşesc nivelul mediu pe economie de 3.500 de lei, adică 750 de euro.

    Asta ca să nu mai vorbim de salariile adevărate din IT, care depăşesc 2.000 de euro.

    România poate câştiga teren în IT, ceea ce va ridica şi alte industrii.

     

    7. Băncile din România sunt bine capitalizate, iar raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase este de 70%:

    Băncile din România au capacitate de creditare, având în vedere că depozitele bancare sunt mai mari decâ creditele acordate. În criza de acum 10 ani, creditele depăşeau depozitele, raportul fiind de 120%, faţă de 70% cât este în prezent.

    În Europa, creditele acordate sunt de peste trei ori depozitele atrase.

     

    8. BNR are credibilitate pentru a asigura stabilitatea cursului valutar leu/euro şi a menţine dobânzile la lei la un nivel scăzut.

    BNR este una dintre puţinele instituţii de stat care şi-a menţinut credibilitatea şi care poate asigura în timp real stabilitatea sistemului bancar, stabilitatea pieţei valutare şi a pieţei monetare.

    În criză, această credibilitate este extrem de importantă, pentru că la ea se raportează toată lumea. Fiind o instituţie conservatoare, BNR are mult mai multe instrumente directe şi indirecte de a menţine stabilitatea financiară a României şi a nu lăsa lucrurile să scape de sub control când te loveşte o criză atât de violentă şi când panica cuprinde o întreagă societate. În cele două săptămâni de după declararea stării de urgenţă, retragerile de bani din sistemul bancar au fost de patru ori mai mari decât retragerile de sărbătorile de iarnă, iar sistemul a rezistat.

    Deşi au fost probleme de transport, cu aducerea valutei din străinătate, sistemul bancar a putut să onoreze şi retragerile în euro sau dolari.

    Stabilitatea cursului valutar şi a dobânzilor la lei poate fi menţinută, poate da guvernului un respiro de câteva luni, dacă nu chiar un an, pentru a reporni economia.

     

    ÎN FINAL: România poate traversa această criză, dar trebuie să repornească businessul mai repede, pentru că fiecare zi înseamnă o pierdere de 500 de milioane de euro şi deja s-au acumulat pierderi totale de 18 miliarde de euro.

    Încă o lună în care economia este blocată înseamnă încă 15 miliarde de euro şi încă 200.000 de oameni care rămân fără un loc de muncă, pe lângă 1 milion de oameni în şomaj tehnic.

    Dar pentru acest lucru şi mai ales pentru ce va urma, când ne vom confrunta cu criza adevărată, fără banii din şomaj tehnic, cu salariile tăiate pentru cei care mai au un job, cu disperarea patronilor care îşi dau seama că nu mai pot să-şi deschidă afacerile, cu statul care nu mai are încasări, dar care trebuie să plătească facturi, România are nevoie de lideri, nu de un cor de bocitoare.

    Corul de bocitoare este expresia folosită la ZF Live de Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germană, ca o caracterizare a ceea ce se întâmplă acum la nivelul discuţiilor dintre guvern şi mediul de business.

    Fiecare parte se plânge, Guvernul că nu are bani, firmele că nu au lichidităţi şi comenzi, dar niciun plan economic pentru viitor nu este pus pe masă.

    Şerban Radu, unul dintre proprietarii lanţului de librării Cărtureşti, închis de această criză, spune că resimte cel mai mult nu închiderea afacerii, ci lipsa unor lideri care să arate un viitor.

    Pentru Tiberiu Moisa, vicepreşedinte al Băncii Transilvania, responsabil de IMM-uri, această criză reprezintă cea mai mare oportunitate pe care o are România din ultimii 30 de ani.

    Numai să o folosească şi să aibă cu cine.

  • Primele calcule privind recesiunea: dacă afacerile totale scad cu 50% în T2, vom avea o reducere anuală a cifrei de afaceri în economie şi a veniturilor bugetare cu 10% în euro

    ♦ Intrăm în această săptămână în cel mai complicat trimestru cu care economia României s-a întâlnit, cel puţin de la revoluţie încoace ♦ Precedent pentru o situaţie atât de fluidă nu există.

    Cifra totală de afaceri în eco­nomie în 2020 era anticipată, la începutul anului, la 350 de miliarde de euro. Produsul Intern Brut (PIB) ar fi urmat să crească, potrivit calculelor pe care a fost fundamentat bugetul consolidat, cu 4,1% şi să atingă în acest an 238-240 mld. euro. Cu o pondere în PIB de 32%, în uşoară creştere faţă de 2019, veniturile consolidate urma să însemne 76-77 mld. euro. Deficitul bugetar fusese stabilit la 3,6% din PIB, ceea împingea cheltuielile totale ale bugetului general consolidat la  35,5% din PIB.

    Acum însă tabloul este cu totul schimbat, cu un T 2 care începe în această săptămână, calificat de economişti drept un „coşmar“. Un trimestru cu o scădere aşteptată a afacerilor de 50%, ceea ce poate anticipa o cădere de 10 % în euro, pe întregul an. Prin urmare, cifra de afaceri în economie se va reduce spre 315 miliarde de euro în 2020, iar veniturile bugetului vor scădea spre 70 de milarde de euro, de la veniturile aşteptate la început de an de aproximativ 77 mld. euro. Costurile în creştere trebuie acoperite prin majorarea până la cel puţin 7% din PIB a deficitului bugetar, ceea ce va majora automat şi datoria publică de 35% din PIB, până la peste 40% din PIB.

    Alte date arată cât de profundă este schimbarea care s-a produs într-un timp atât de scurt. Raportul care însoţeşte proiectul de buget pentru 2020 estima, în urmă cu trei luni, că numărul mediu de şomeri va fi în România anului 2020 de 275.000. Dar, în ultimele două săptămâni, odată cu decretarea stării de urgenţă, numărul celor intraţi în şomaj tehnic a depăşit numărul total al şomerilor pe care statisticile îl estima la începutul anului. Guvernul s-a angajat să plătească, din buget, şomajul tehnic – ceea ce-i va majora cheltuielile, concomitent cu reducerea veniturilor pe care le aştepta din impozitul pe veniturile salariale – 7,2% din totalul veniturilor bugetare, în 2019. La fel se întâmplă cu toate capitolele de venituri bugetare. Consumul se restrânge, se restrâng veniturile din TVA. Se închid fabricile, nu mai există profit, prin urmare nici taxe din profit. Guvernul a decis săptămâna trecută să acorde un stimulent de 5-10% din obligaţii companiilor care-şi plătesc anticipat sau la timp impozitul pe profit, din profitul trecut. Pare mai degrabă o încercare de a vedea câţi mai trăiesc şi au cash, pentru că veniturile din impozitul pe profit au fost de 5,5% din totalul veniturilor din 2019, prin urmare nu sunt principala sursă de venit bugetar

     

    Erste Group: cădere de 4,7%

    La finalul săptămânii trecute, după bănci şi-au actualizat prognozele de creştere pentru 2020 – Erste Group (proprietarul BCR) şi ING Bank. În urmă cu trei săptămâni Erste încă era o bancă ce vedea o creştere economică, chiar dacă modestă, de 1,8%. Previ­ziunile de săptămâna trecută indică însă recesiune – minus 4,7% evoluţie a PIB.

    Ca urmare a căderii economice severe, deficitul bugerat ar urma să ajungă, potrivit sursei citate, la 7,3% din PIB. Pe cale de consecinţă, datoria publică ar urma să crească galopant, de la 35,4% din PIB în 2019, la 41,5% din PIB în acest an.

    Documentul anticipează o scădere economică cu două cifre în trimestrul al doilea (minus 15,2%, trimestru la trimestru, după o cădere de 0,5% în T 1, trimestru la trimestru) urmată însă de o recuperare la fel de puternică (ajutată de stimulii fiscali şi monetari), de plus 12,8%, în T 3, trimestru la trimestru, şi de 0,7% în T 4, faţă de T3.

    Aşa că, pe întreg anul, contracţia va fi de 4,7%, fapt ce va deteriora starea finanţelor publice şi aşa precară, iar deficitul bugatar se  va extinde, „probabil“, la 7,3% din PIB, de la 4,6% din PIB în 2019.

     

    ING Bank: un minus de 6,6% al PIB

    La rândul ei, ING Bank a înrăutăţit semnificativ perspectivele macro ale României: cădere economică de 6,6% în 2020 şi un deficit bugetar între 7 şi 9% din PIB.

    „În aceste vremuri tulburi, prognozele economice au devenit şi mai puţin o ştiinţă exactă decât erau înainte. Ne confruntăm cu o situaţie fără pre­cedent“, a comentat Valentin Tătaru, economist al ING Bank, care semnează analiza pentru România.

    Noua prognoză este justificată de ştirile rele ce vin de peste tot: o contracţie de 4% a Germaniei a ajuns un scenariu optimst, iar Franţa pierde trei puncte din PIB, lunar.

    „Amploarea şi rapiditatea evoluţiilor actuale nu au precedent“, în ciuda faptului că literatură de specia­litate, pe un astfel de scenariu, există.

    Potrivit sursei citate, contracţia PIB va începe chiar din T 1 (minus 1,3% faţă de T 4/2019 şi plus 1,7%, an/an). Căderea va fi puternică în T 2 (minus 19,7% faţă de T 1 şi minus 19,1%, an/an). Revenirea începe în T 3 cu un plus de 17% faţă de T 2, ca urmare a efectului de bază (minus 5,9% faţă de T 3 2019). T 4 va creşte cu 4,4% faţă de T 3 (minus 3,2% faţă de T 4 2019).

     

  • Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare – industria auto: O zi de oprire a producţiei industriei auto în România generează o scădere de business de 124 milioane euro

    ♦ Industria de automobile şi componente auto generează circa 14% din Produsul Intern Brut (PIB) al României şi reprezintă 27% din exporturile ţării ♦ În industria auto lucrează peste 230.000 de salariaţi ♦ Stocurile de autovehicule ale companiilor de profil pot susţine cererea timp de 2-3 luni, în condiţiile actuale ale pieţei ♦ Cererea pentru maşini electrice s-a dublat în primele două luni ale anului.

    Industria de automobile şi componente auto a României, care generează circa 14% din Produ­sul Intern Brut al ţării, este şi ea lovită de pan­demia de coronavirus în urma căreia mai mulţi jucători activi în acest sector, precum Auto­mobile Dacia, Ford, Pirelli sau Continental, au decis să închidă uzinele sau să reducă activitatea.

    Impactul pe care îl are decizia de a opri sau reduce activitatea dintr-o fabrică auto este uriaş, având în vedere că o zi de activitate în in­dustria auto din România generează o cifră de afaceri de 124 de milioane de euro.

    „O zi lucrătoare în industria de automobile şi com­ponente din România generează o cifră de afaceri de 124 de milioane de euro. Industria auto va fi tratată împreună cu toate celelalte industrii din România, iar măsuri care sunt în curs de implementare se referă la toate industriile. Măsurile se referă la forţa de muncă calificată, la menţinerea ei, propuneri de natură financiar-fis­ca­lă, măsuri care să asigure, în primul rând, con­ser­varea industriei şi reluarea activităţii la un ni­vel cât mai competitiv“, a spus Cristian Nevzoreanu, reprezentantul Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    Cristian Nevzoreanu (foto dreapta), reprezentantul Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM): Un set de măsuri pentru susţinerea industriei auto a fost deja transmise guvernului prin documente care au rezultat din consultarea membrilor ACAROM şi ai Parteneriatului Auto Român. Măsurile se referă la forţa de muncă calificată, menţinerea ei, cea necesară şi calificată, propuneri de natură financiară şi fiscală, pentru a asigura în primul rând conservarea industriei şi reluarea activităţii la un nivel cât mai competitiv. O zi lucrătoare în industria auto din România generează o cifră de afaceri de 124 de milioane de euro. Asta înseamnă industria auto pentru România. Ne adaptăm la această situaţie, ca toate celelalte unităţi de producţie din Europa.

    Adrian Sandu, secretarul general ACAROM, a men­ţionat că unul dintre motivele pentru care anu­mite companii active în industria auto au de­cis să îşi reducă sau închidă activitatea este că nu mai aveau cui să livreze componentele produse.

    „Închiderea unei uzine din orice zonă a lumii către care livrează o companie din România pu­ne probleme companiei din România. Aşa s-a în­tâm­plat în cazul uzinelor care acum sunt închise în România. Dacă acestea nu au mai avut către cine să livreze componentele produse au închis sau au redus activitatea. O altă cauză a fost evo­lu­ţia cazu­rilor de coronavirus din România. Ca mă­su­ră de protecţie a angajaţilor jucătorii şi-au re­dus sau au închis activitatea“, a spus Adrian Sandu. El a adăugat că şansele ca în aprilie să se re­ia activi­tatea depinde de evoluţia numărului de per­soa­ne infectate cu noul coronavirus atât la nivel eu­ro­pean, cât şi naţional. „Atâta timp cât ca­zurile de coronavirus cresc în România, şansele scad, dacă în Europa se văd scăderi, termenele anun­ţate de jucătorii din industrie vor fi respec­tate, dacă nu cu siguranţă vor fi prelungite“, a spus Adrian Sandu.

    Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România: Atâta timp cât un furnizor depinde de client şi invers, mişcările din piaţă, închiderea unei uzine din orice zonă a lumii către care livrează o companie din România, pune probleme companiei din România. Aşa s-a întâmplat cu uzinele din ţară. Nemaiavând cui să livreze componetele produse au închis sau redus activitatea. Sunt fabrici care funcţionează şi trebuie să ţinem cont de cei care produc pentru uzine din afara Europei care încă lucrează, la fel şi ceva fabrici din Europa.

    Spre exemplu, Automobile Dacia a oprit de pe data de 19 martie producţia la uzina de la Mioveni, în cadrul căreia lucrau în 2019 aproxi­mativ 14.700 de persoane.

    Compania Ford a oprit şi ea producţia la uzi­na de la Craiova, tot începând cu data de 19 martie. În cadrul acesteia lucrează circa 6.300 de an­gajaţi care au intrat în şomaj tehnic, potrivit repre­zentanţilor companiei. De asemenea, repre­zen­tanţii Ford se aşteaptă ca suspendarea acti­vi­tă­ţii din uzina de la Craiova să dureze câteva săp­tămâni. Această procedură a fost imple­men­ta­tă în toate uzinele principale pe care le are compania în Europa.

    La rândul ei, fabrica Pirelli din Slatina, a anun­ţat că va opri producţia în perioada 23-31 mar­tie 2020, în contextul crizei generate de răspân­direa no­u­lui coronavirus, dar şi al încetinirii soli­citării pro­du­selor pe piaţa auto, potrivit repre­zentanţilor companiei.

    De asemenea, Cristian Milea, preşedintele APIA, a adăugat că piaţa vânză­rilor au­to a înre­gistrat o scădere încă de la începutul aces­tui an. „Trendul vânzării de vehicule este în scă­de­re de la începutul anului. Dacă ne uităm la datele din pri­mele 2 luni, vedem că industria românească în­re­gistrează o scădere de circa 18% faţă de aceeaşi perioa­dă a anului trecut, în timp ce la nivel euro­pean se observă o viteză mai mică de scădere, de circa 7,5% -7,7%“, a spus Cristian Milea. El a men­ţio­nat că la nivelul care la care se află în pre­zent ce­re­rea de utomobile, companiile de profil au stocuri ca­re pot satisface piaţa pentru 2 luni, cel mult 3 luni.

    „Avem stocuri pentru 2 şi luni jumătate, poate 3 luni de zile, dar depinde foarte tare de cerere. În situaţia în care cere­rea rămâne la cote mici, aşa cum a fost în săptă­mâ­nile recente, poate că sto­cu­rile pot asigura consumul chiar mai mult de 3 luni. Nu există posibilitatea să ră­mâ­nem fără piese de schimb pentru service-uri. Nu suntem ex­puşi la acest risc. Industria auto funcţionează pentru aco­perirea consumului de piese astfel încât oricare din­tre mărci, orice componentă, are stoc suficient pentru câte­va luni de acum încolo“, a menţionat Cristian Milea.

    Cristian Milea, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA): APIA a înaintat către executiv un document, printre care se regăsea şi rolul pe care service-urile autorizate trebuie să îl joace în acest context general. Există posibilitatea să plătim online şi să primim maşina acasă. Cum ne obligă realitatea trecem prin schimbări, unele se întâmplă mai rapid decât ne-am dorit şi există riscul să ne întâlnim cu bug-uri ale unor procese pe care le punem la punct în aceste zile. Dar generic se poate face procesul de derulare a achiziţiei online, se poate efectua plata online şi în final se poate ajunge în situaţia în care livrarea să fie făcută la sediul clientului.

  • Două surori şi-au transformat hobbyul în business, iar acum fac mii de euro din acesta

    „Hobbyul s-a transformat în business la sfârşitul anului 2010, când am decis să deschidem o întreprindere individuală. Atât eu, cât şi sora mea am făcut studii în domeniul economic, care nu prea are legătură cu latura noastră creativă”, povesteşte Luciana Gheorghe.
    Are însă legătură cu natura antreprenorială, iar asta le-a ajutat să-şi dezvolte businessul.
    „Investiţia iniţială nu a fost aşa mare din punctul de vedere al banilor. Câteva zeci de pachete colorate, câteva unelte, un cuptor şi patru mâini pricepute. Din punctul de vedere al timpului însă, pentru a porni un astfel de business, este absolut necesar să te implici foarte mult. Nu poţi să ai un job şi după aceea să vii acasă şi să creezi. Însuşi procesul de creaţie cere minte limpede, inspiraţie, calcule tehnice, căutări intense de materii prime şi accesorii, schiţe peste schiţe”, mai spune Luciana Gheorghe. În 2019, Tracolla le-a adus celor surori o cifră de afaceri de 11.000 de euro, peste rezultatul din anul precedent.
    „Pentru 2019, sunt mulţumită, avem creştere şi există încă cereri pe piaţă. Am introdus peste 20 de modele noi şi suntem prezente pe eMAG, Breslo, Esteto şi pe site-ul personal. În perioadele cele mai aglomerate ale anului – cum sunt Crăciunul, Mărţişorul şi Paştele – chem ajutoare, aşa că facem angajări sezoniere.”
    Cum multe din bijuteriile pe care le fac cele două surori se pretează a fi dăruite ca mărţişoare, atelierul Tracolla din Bucureşti forfoteşte în acest sezon. De la brăţări, inele, broşe sau cercei, gama s-a extins la ceasuri, ghivece, tablouri şi chiar sonerii de bicicletă – tot ce poate fi făcut cu mâinile celor două tinere în micul lor atelier din Bucureşti. Preţurile produselor făcute de ele pornesc de la 5 lei şi cresc în funcţie de timpul alocat şi de cantitatea de material folosit pentru confecţionare.
    „Produsele se pliază pe orice buzunar, aşadar clientul nostru poate fi oricine, de la persoane care vor să ofere un mărţişor la mirese care vor să fie unice în ziua cea mare.”
    Planul Lucianei Gheorghe este, în acest moment, dezvoltarea atelierului, astfel încât să-şi poată primi acolo clienţii care vor să vadă şi să probeze produsele pe loc. Alte obiective sunt îmbunătăţirea site-ului Tracolla, dar şi extinderea vânzărilor de produse handmade şi în străinătate.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pikasea şi Pikaski – „magazin” de vacanţe personalizate (Bucureşti)
    Fondator: Marius Clain
    Cifră de afaceri în 2019: 50.000 de euro
    Prezenţă: internaţională

    Rockha – producţie de agende cu hârtie din piatră (Târgu-Mureş)
    Fondator: Marius Ardelean
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 10.000 de euro
    Prezenţă: online

    Librăria lui Andrei – magazin de cărţi scrise de autori români (Berlin)
    Fondatori: Bianca şi Tavi Bolog
    Investiţie iniţială: 6.000-7.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 20.000 de euro
    Prezenţă: online

    Jucărie la cutie – producţie de materiale educaţionale tip Montessori (Bucureşti)
    Fondatori: Andreea Damian şi Alina Lupu
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: online, la târguri

    StarGift – magazin de cadouri personalizate (Bucureşti)
    Fondator: Liviu Bîrleanu
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 1,2 mil. euro
    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • 30 de ani de business, un timp prea scurt pentru ca antreprenorii români să înveţe să se asocieze

    Dacă trecem în business, progresele au fost evidente, în cei 30 de ani România reuşind să-şi formeze o clasă de antreprenori, pornind de la patroni şi oameni de afaceri.
    Ceea ce nu au învăţat antreprenorii români după 30 de ani este cum să se asocieze, cum să facă afaceri împreună, cum să facă faţă concurenţei şi multinaţionalelor care an de an câştigă teren.
    Într-o economie competitivă, cel mai puternic va câştiga întotdeauna, pentru că este un proces de anduranţă şi stabilitate pe termen lung.
    Conform unei analize făcute de Impetum Grup, un holding care reuneşte mai multe businessuri, începând cu CITR, cea mai mare firmă de insolvenţă, şi până la Roca X, un fond de investiţii dedicat start-up-urilor din IT, din cele 27.880 de firme cu active între 1 şi 50 de milioane de euro, 60% sunt deţinute de autodidacţi şi 80% au un singur sau doi asociaţi.
    Businessul românesc este extrem de polarizat: 660.000 de companii, cu active între 0 şi 1 milion de euro, fac 21% din totalitatea cifrei de afaceri, 24.967 de companii cu active între 1 şi 10 milioane de euro realizează 23% din cifra de afaceri, 2.913 companii cu active între 10 şi 50 de milioane de euro au 17% din cifra de afaceri, iar 729 de companii cu active mai mari de 50 de milioane de euro realizează nu mai puţin de 39% din cifra de afaceri.
    50% dintre companiile de impact pentru economia românească sunt în stare de dificultate, conform datelor din bilanţ.
    Asocierea este un cuvânt care lipseşte în businessul românesc, iar rezultatul este cel de mai sus: majoritatea covârşitoare a antreprenorilor români sunt foarte mici, mici şi puţini sunt mijlocii.
    Dedeman al fraţilor Pavăl, grupul Fildas-Catena al Ancăi Vlad, Altex al lui Dan Ostahie, FAN Courier, One United, Banca Transilvania, Sphera Group (Pizza Hut şi KFC) sunt câteva excepţii care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi mulţi se întreabă cum au realizat acest lucru.
    Antreprenorii români nu au bani, se bazează pe creditele furnizor şi împrumuturile de la bancă şi preferă să facă afaceri pe cont propriu.
    Până la urmă nu ar trebui să fie blamaţi, pentru că asta vine din istoria noastră de popor individualist, care încearcă mai mult să se apere decât să se deschidă şi să intre pe teritoriul altora.
    Ion Ţiriac, cel mai bogat român, a reuşit să ajungă aici printr-un model de business bazat pe holding. Iar pentru fiecare afacere a încercat să găsească un partener care să „muncească”, de cele mai multe ori un grup internaţional. Modelul a fost de succes.
    De partea cealaltă, Marcel Bărbuţ, care în trei decenii a creat AdePlast, dar pe care o boală incurabilă l-a scos de tot din joc, a preferat să scrie în testament ca afacerea să fie vândută, chiar a indicat şi cumpărătorul, grupul elveţian Sika, preferând această soluţie în loc ca businessul să meargă mai departe cu fiii lui.
    Când a fost vândut, AdePlast a avut un profit operaţional de aproape 15 milioane de euro, iar elveţienii au plătit peste 150 de milioane de euro, banii urmând să fie împărţiţi între copiii lui. Pentru mulţi antreprenori români care şi-au început businessul în anii ’90 şi care acum se îndreaptă spre pensionare, principala problemă este cui transferă ceea ce au realizat. Mulţi nu au încredere că urmaşii lor pot duce businessul mai departe.
    Lipsa culturii de asociere face ca aceste businessuri şi branduri româneşti să nu meargă mai departe decât o generaţie. La acest lucru se adaugă şi faptul că proprietarii nu au construit o cultură de management neutră, care să poată să conducă afacerile mai departe fără probleme.
    De asemenea, antreprenorii români preferă să-şi vândă produsele sau să se vândă multinaţionalelor decât să încerce parteneriate cu omologii lor români. Aceasta este realitatea în care trăieşte businessul românesc.
    Asocierea, cultura unui management profesionist sunt lucruri pe care cei din prima generaţie le-au învăţat mai puţin. 

  • Importanţa colaborării cu o agenţie SEO pentru consolidarea prezenţei online şi creşterea cifrei de afaceri

    Dacă afacerile dumneavoastră să desfăşoară predominant în mediul online probabil, v-aţi mai gândit cum ar fi să colaboraţi cu o agenţie SEO. Dar pentru că nu o faceţi deja, înseamnă că încă analizaţi beneficiile unui astfel de contract în comparaţie cu posibilitatea de a vă optimiza website-urile pe cont propriu.

    Bineînţeles, compunerea tuturor materialelor SEO necesare business-ului pe care îl conduceţi in-house rămâne întotdeauna o opţiune viabilă. Dar în condiţiile în care nu aveţi angajat măcar un specialist cu experienţă în domeniu, căruia să-i permiteţi să se axeze doar optimizare, scutindu-l de alte responsabilităţi, pentru dumneavoastră, colaborarea cu o agenţie SEO este o abordare mult mai eficientă, dar şi mai profitabilă.

    De ce să colaboraţi cu o agenţie SEO pentru rezultate profesionale în mediul online?

    #1 Optimizarea vă ajută site-ul să iasă în faţă

    Pe internet nu mai este suficient ca site-ul dumneavoastră doar să fie anexat de motoarele de căutare. Dacă nu apare în primele rezultate din SERP la interogările relevante domeniului în care activează, este ca şi cum nu ar exista deloc. De aceea, aveţi nevoie de o agenţie SEO cu ajutorul căruia nu doar să vă remarcaţi în faţa competiţiei, ci şi s-o lăsaţi în urmă.

    #2 Experienţa agenţiilor SEO nu o puteţi câştiga peste noapte

    Internetul este un mediu extrem de volatil. Tehnicile SEO care dau rezultate astăzi îşi pot pierde complet valoarea până mâine şi de aceea colaborarea cu un expert în domeniul optimizării este extrem de importantă. Datorită experienţei, agenţiile SEO cunosc tendinţele motoarelor de căutare şi ştiu la ce să se aştepte chiar dacă apar schimbări bruşte, deoarece pot să anticipeze direcţia în care se îndreaptă optimizarea datorită familiarizării cu acest mediu. Însă pentru dobândirea unor astfel de abilităţi este necesară multă muncă şi bineînţeles, colaborarea cu un număr impresionant de clienţi, ceea ce dumneavoastră, activând într-un domeniu cu totul şi cu totul diferit, nu puteţi realiza de la o zi la alta.

    #3 Rezultatele agenţiilor SEO sunt net superioare celor ale amatorilor

    Puteţi să vă documentaţi puţin despre SEO şi să vă apucaţi de scris, sau să rugaţi unul din angajaţi s-o facă. Dar chiar sunteţi dispus să lăsaţi viitorul companiei pe mâinile unui amator? Când vine vorba de website-uri, îmbunătăţiri pe ici pe colo poate face oricine, dar asta nu înseamnă că veţi ajunge de pe pagina 20 pe 1 în Google.

    #4 Outsourcing-ul este cheia succesului în afaceri

    Nu aveţi timp şi nici nu este recomandat să faceţi totul pe cont propriu. Cei mai mari oameni de afaceri din lume au atins nivelul din prezent deoarece cunosc importanţa unor colaboratori de valoare. Când au un plan de afaceri, Jef Bezzos, Donald Trump, Bernard Arnault sau Warren Buffett nu se apucă să ia taurul de coarne cu mâinile goale, ci îşi construiesc mai întâi o echipă de încredere, înconjurându-se de oameni capabili în diferite domenii şi apoi distribuind sarcinile în funcţie de competenţele fiecăruia pentru obţinerea celor mai bune rezultate.

    #5 Agenţiile SEO mai au şi altceva de oferit în afară de optimizare

    Dacă optaţi pentru o agenţie SEO cu experienţă, în cadrul şedinţei de consultaţie, experţii în domeniu vă vor recomanda cu siguranţă şi alte servicii adiacente optimizării care vă pot ajuta să vă clădiţi un nume în domeniul în care activaţi. Practic, contractarea unui pachet de servicii ale unei agenţii SEO vă permite să uitaţi cu totul de grijile legate de expunerea în mediul online şi să vă concentraţi în permanenţă doar pe lucrurile la care nu vă întrece nimeni şi pentru care v-aţi înfiinţat compania de la început.

    Care sunt cele mai competente agenţii SEO din România la ora actuală?

    Dacă doriţi ca firma dumneavoastră să se dezvolte văzând cu ochii şi fiecare bănuţ investit să vă aducă un profit real, atunci este recomandat să colaboraţi din start cu una din cele mai bune agenţii SEO de pe piaţă în anul 2020. Când rezultatele contează şi cursa în care v-aţi angajat devine din ce în ce mai strânsă, una din cele trei agenţii SEO de mai jos se poate transforma în avantajul datorită căruia câştigaţi:

    SEO Cupcake: Povestea SEO Cupcake a început în anul 2012 şi se continuă şi astăzi cu o echipă din ce în ce mai mare ce vă poate oferă vizibilitate în mediul online, strategii digitale personalizate, training-uri, sau servicii de content marketing şi native advertising.

    DWF: De la înfiinţarea sa în anul 2013 şi până astăzi, agenţia DWF s-a specializat în promovare SEO, Web Design, campanii Pay-per-Click şi alte servicii complementare, personalizate în funcţie de nevoile fiecărui client în parte şi destinate creşterii autorităţii în mediul virtual.

    Oblyo Digital Agency: Agenţia Oblyo a luat fiinţă în anul 2016 şi a cunoscut o dezvoltare rapidă datorită experienţei în prestarea de servicii SEO a membrilor echipei. Portofoliul agenţiei Oblyo numără mai mult de 200 de site-uri de publicitate, puse la dispoziţia clienţilor pentru campanii de advertising cu succes garantat, iar o parte din serviciile profesionale de optimizare web cuprind compunerea articolelor SEO cu un limbaj nativ, dar şi podcasting, un serviciu rar întâlnit în România, cu care vă puteţi diferenţia de concurenţă.

     

     

     

     

  • Românii dăruiesc mai multe flori: businessurile din domeniul floral şi-au dublat cifra de afaceri în ultimii cinci ani

    Afacerile cu flori au crescut considerabil în ultimii cinci ani, cu 96% faţă de 2014 şi cu 6% faţă de 2017, la 330 milioane de lei în 2018. Astfel, business-urile din domeniul floral din România şi-au dublat cifra de afaceri în ultimii cinci ani şi vor continua să crească şi în 2020, cu aproximativ 15%, până la 450 milioane de lei, potrivit estimărilor analiştilor KeysFin.

    „Businessurile din domeniul floral au căpătat avânt în ultimii ani şi nu putem să nu remarcăm faptul că peste 90% din antreprenorii din domeniu sunt români. Creativitatea acestora şi pasiunea pentru aranjamente florale cu siguranţă că şi-au spus cuvântul, însă, pentru ca piaţa locală să înflorească şi mai mult, este nevoie de o strategie clară şi de investiţii susţinute şi în ceea ce priveşte cultivarea florilor. Momentan, creşterea acestui sector a venit doar din consum, însă cu siguranţă că poate veni şi din producţie dacă vor exista iniţiative în acest sens“,  a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

    În 2018,  numărul companiilor care activează în domeniu a fost cu 36% mai mare decât în 2014, în urma analizei calitative rezultând peste 830 de companii în industria florilor.

    Cu toate acestea, nu toate sunt afaceri înfloritoare: din totalul celor peste 830 de companii analizate, 387 au înregistrat profit, 373 au avut pierderi, iar restul au avut un rezultat nul în 2018. Pe de altă parte, în acelaşi an, rezultatul net al business-urilor din domeniul floral (profit minus pierdere netă) a evoluat în ritm susţinut, reuşind să treacă de la o pierdere de 12,5 milioane de lei în 2014, la un profit de peste 20 de milioane de lei în 2018.

    În topul celor mai mari companii locale din domeniul floral, după cifra de afaceri, se află: COMGABY MOLN SRL (florăriile Magnolia: 31,6 milioane de lei), FLOWERS MARKET HOLLAND SRL  (26,1 milioane de lei) şi FLOR DE LOS ANDES SRL (17,6 milioane de lei în 2018).

    Toate cele trei sunt deţinute de investitori români şi, mai mult decât atât, dintre cele peste 830 de companii analizate, doar 20, respectiv 2% – sub marja statistică de eroare de 3%, sunt controlate de investitori străini.

    Comerţul internaţional de plante vii şi produse de floricultură al României (exporturi plus importuri) a înregistrat o creştere de 2,7% faţă de 2017 şi 5,8% faţă de 2014, la aproape 136 milioane de euro în 2018. Analiştii KeysFin atrag însă atenţia asupra majorării deficitului comercial (exporturi minus importuri), care a avansat cu 3,5% faţă de 2017 şi a fost cu 6,6% peste nivelul din 2014, la 130 de milioane de euro în 2018.

    Mai simplu spus, valoric România a importat de 50 ori mai multe flori decât a exportat, în 2018, iar principala sursă a importurilor florale din ţara noastră este Olanda. Ţara lalelor este aşadar furnizorul oficial de flori al României, iar valoarea importurilor a fost de aproximativ 78 milioane de euro, reprezentând aproape 60% din totalul importurilor de plante vii şi produse de floricultură de pe plan local. În topul ţărilor din care România importă flori se mai regăsesc şi Ungaria, cu 12% din totalul de importuri menţionat mai sus, şi Italia, cu 8% din acelaşi total.

    Olanda este de altfel lider de necontestat în domeniu, cu peste 40% din exporturile de flori la nivel global în 2018, aproximativ 3,7 miliarde de dolari potrivit datelor Statista.

    Bucureşti se află pe primul loc în topul judeţelor în funcţie de cifra de afaceri a business-urilor din domeniul floral care au sediul aici, însumând 113 milioane de lei, 34% din totalul la nivel naţional. Capitala este urmată în clasament de judeţul Bistriţa-Năsăud, cu 10% din total şi o cifră de afaceri de 32,5 milioane de lei, şi judeţul Ilfov, cu 9% din total şi o cifră de afaceri de 30 milioane de lei. Companiile înregistrate în cele trei judeţe cumulează peste 50% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.

    În ceea ce priveşte forţa de muncă din domeniu, a rămas relativ constantă faţă de 2017. Astfel,  în 2018 existau aproximativ 1,6 mii de angajaţi activi în industrie, la nivel naţional, cu 36% mai mulţi decât în 2014. Pe de altă parte costul mediu per angajat a avut o creştere de aproape două ori mai rapidă decât productivitatea medie per angajat, respectiv de 80% în 2018 versus 44% în 2014.

    Piaţa de e-commerce din România creşte de la an la an, iar obişnuinţa românilor de a găsi totul la un click distanţă se regăseşte şi în cazul business-urilor florale. Potrivit datelor din domeniu, în 2019 existau aproximativ 150 de magazine online de flori, iar cele mai ocupate luni pentru acestea sunt lunile februarie, martie şi decembrie. Sărbătorile locale, precum 1 martie sau Dragobetele, dar şi cele internaţionale, precum Valentine’s Day sau 8 martie, contribuie aşadar semnificativ la veniturile comercianţilor online de flori. În ceea ce priveşte avantajele competitive, majoritatea magazinelor online se întrec în a oferi durate mici de livrare a florilor, de chiar şi o oră sau două, mizând pe spontaneitatea clienţilor.

  • Venituri de 30 de milioane de lei pentru un jucător din piaţa sistemelor de securitate

    Spy Shop, magazinul online de sisteme de securitate cu cea ma diversificata gamă de produse, a avut o cifra de afaceri de 30 de milioane de lei în 2019, în creştere cu peste 50% faţă de anul precedent.

     

    Cerinţa tot mai mare în piaţă pentru sistemele de securitate, supraveghere video şi control acces, alături de eforturile susţinute din partea echipei privind creşterea notorietăţii brandului şi fidelizarea clienţilor, au contribuit decisiv la această evoluţie. Pe lângă aceşti doi facturi, o contribuţie majoră o are şi diversitatea produselor, ajutând astfel clientul să-şi facă toate cumpărăturile dintr-un singur loc, magazinul având o gamă completă de echipamente şi accesorii pentru toate tipurile de produse de securitate: camere de supraveghere, DVR-uri, hard disk-uri, cabluri, accesorii de conectică, accesorii de montaj, acest lucru fiind valabil şi pentru sistemele de alarmă antiefracţie, automatizări pentru porţi, videointerfoane şi control acces, antiincediu etc.

    De asemenea, produsele din gama de spionaj au o cerere foarte mare în piaţă, Spy Shop avand exlusivitate la cei mai importati producatori de astfel de echipamente din lume.

    Vânătorii, pescarii şi cei pasionaţi de astronomie au şi ei un aport crescut în volumul vânzarilor, echipamentele de observare cu night vision şi termoviziune fiind cele mai vândute la nivel naţional, atât pentru consumatorul final cât şi pentru redistribuitori, brandul Pulsar fiind lider la capitolul vânzări pe plan european. Dezvoltarea brandului propriu de echipamente de supraveghere video, Acvil, care va continua şi în anul 2020, e un obiectiv major pentru companie, îmbunătăţirea continuă a produselor şi promovarea lor vor facilita creşterea ciferi de afaceri în anul curent.

     

    „Având în vedere că suntem distribuitori pentru un numar tot mai mare de echipamente şi sisteme de securitate, un alt obiectiv important pentru anul 2020 este intrarea pe piaţa de distribuţie şi dezvoltarea reţelei B2B. Totodată, din obiectivele majore pentru anul 2020 mai fac parte şi deschiderea celui mai mare showroom de sisteme de securitate din România, în Timişoara, cu o suprafaţă de peste 100 mp, unde vor fi expuse cele mai noi şi performante produse şi totodată vor putea fi deserviţi mai mulţi clienţi, atât de către consilierii de vânzări, cât şi o zonă de self order unde clienţii îşi pot plasa singuri comenzile şi le vor putea ridica instant.” a declarat Sergiu Dangulea, CEO Spy Shop.
    Aducerea de noi produse pe piaţa din România, optimizarea proceselor din cadrul companiei, aportul susţinut de creşterea a notorietăţii brandului şi oferirea unor servicii premium, e de aşteptat să contribuie la o creştere a numărului de clienţi şi majorarea cu 40% a cifrei de afaceri în 2020.

    Spy Shop este unul dintre principalele magazine online de sisteme de securitate şi supraveghere video, înfiinţat în anul 2009, cu sediul în Timşoara. Magazinul are listate în jur de 50.000 de produse din categorii precum supraveghere video, sisteme alarmă antiefracţie, automatizări porţi, antiincendiu, interfoane şi videointerfoane, control acces, echipamente optice şi spionaj. Spy Shop işi desfăşoară activitatea în principal prin intermediul platformei online, dar şi în magazinul fizic din Timişoara, cât şi prin reţeaua de distribuitori.

     

  • Producătorul Stalinskaya, controlat de Jabbar Kanani, cumpără brandurile de apă Lipova şi Carpatina

    Prodal 94, producătorul unor branduri de băuturi spirtoase precum Stalinskaya (vodcă) şi Wembley (gin), cumpără companiile Lipomin SA şi Carpatina SA. Tranzaţia a primit ok-ul Consiliului Concurenţei. Lipomin SA şi Carpatina SA sunt controlate de ACCESSION II Romania Limited, conform ultimelor date de la Registrul Comerţului. 

    Companiile Lipomin şi Carpatina comercializează apă minerală plată şi apă minerală carbogazoasă sub brandurile Lipova şi Carpatina.

    Lipomin a avut în 2018 o cifră de afaceri de 10,2 milioane de lei, în scădere cu 9% faţă de anul precedent, o pierdere netă de 340.000 de lei, faţă de o pierdere netă de 1,4 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a avut un număr mediu de 26 de salariaţi.

    Pe de altă parte, Carpatina a realizat o cifră de afaceri de 20,6 milioane de lei, în scădere cu 6,5% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a raportat o pierdere de 2,6 milioane de lei, la jumătate faţă de anul anterior. Producătorul a avut un număr mediu de 50 de angajaţi. Ambele companii au trecut prin insolvenţă.

    Lipova şi Carpatina concurează pe piaţa apelor minerale naturale cu branduri precum Borsec, AQUA Carpatica, Dorna, Zizin şi Tuşnad.

    Prodal 94 este o companie controlată de doi oameni de afaceri de origine iraniană, Jabbar Kanani şi Bagher Karimzadeh, conform datelor de pe platforma de analiză Confidas. Jabbar Kanani este şi proprietarul Agricover, un jucător important de pe piaţa cerealelor.

  • Vă mai amintiţi de fostele aprozaruri? Cum au reuşit trei antreprenori să deschidă o astfel de afacere în Bucureşti


    „Povestea începe cu ferma noastră, situată în unul dintre cele mai faimoase bazine legumicole din ţară – comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa. Aceasta (ferma – n. red.) se întinde pe o suprafaţă de 6,5 hectare de teren, dintre care 5.000 de metri pătraţi sunt spaţii protejate (sere – n. red.), unde cultivăm aproape toate tipurile de legume”, spune Ilie Ciorchină, cofondator al Legoomi.
    În Băleni, el şi partenerii săi de business cultivă roşii, cartofi, rădăcinoase şi verdeţuri, pe care le vând în perioada martie-noiembrie. Având capacităţi de stocare, legumele pot fi depozitate şi comercializate chiar şi în perioada rece a anului.
    Businessul a fost completat anul acesta şi cu un concept store Legoomi, o variantă modernă a aprozarului de altădată, situat pe bulevardul Dacia din Bucureşti, la nr. 130 A. Decizia a venit în contextul în care în piaţă există numeroşi intermediari între producători şi cumpărători, astfel că cei trei antreprenori au vrut să vină mai aproape de consumatori. Un kilogram de roşii de exemplu porneşte de la 4 lei şi poate ajunge la 10 lei, în funcţie de soi. O legătură de ceapă verde, de leuştean sau de pătrunjel este 2 lei, un kilogram de cartofi albi – 2,5 lei, unul de morcovi – 4 lei, iar unul de castraveţi – 5 lei, potrivit datelor de pe site, unde pot fi plasate şi comenzi.
    „Clienţii noştri sunt atât cei din sfera B2C, cât şi din sfera B2B. Prin Legoomi, acoperim partea de B2C, adică profilul clasic al cumpărătorului, iar prin intermediul segmentului HoReCa, ne adresăm clienţilor din B2B, mai exact restaurante, unităţi de tip fast food, cafenele, atât din Bucureşti, cât şi din proximitatea acestuia”, explică Ilie Ciorchină.
    Vânzările de legume le-au adus celor trei fondatori o cifră de afaceri de 100.000 de euro în 2018, în condiţiile în care nu aveau încă un punct de desfacere, iar profitul a fost de aproximativ 12.000 de euro, cu patru angajaţi. În 2019, doar în prima jumătate a anului, Legoomi a egalat cifra de afaceri realizată anul trecut.