BusinessMagazin

Tag: cercetatori

  • Imagini uluitoare cu tribul care trăieşte în case construite în copaci. Au aflat de restul lumii în anii ’70 – GALERIE FOTO

    Potrivit cercetătorilor, cei din misteriosul trib Korowai, aflat în Papua, nu ar fi aflat decât în 1970 că mai există şi alţi oameni pe pământ în afară de ei.

    Trăind într-o izolare aproape absolută, tribul este cunoscut pentru casele specifice, construite în copaci; iniţial acestea aveau rolul de a proteja împotriva atacurilor atunci când diferite clanuri se luptau pentru putere.

    Deşi tribul are în jur de 3.000 de membri, primul contact documentat cu lumea civilizată a avut loc în 1974, atunci când un grup de cercetători s-a întâlnit cu un membru Korowai.

    Sursa: Daily Mail

  • Un pas important în fizică: oamenii de ştiinţă rezolvă problema antimateriei

    Echipa formată din cercetători canadieni, care fac parte din proiectul ALPHA Collaboration, au obţinut primele observaţii detaliate a structurii antihidrogenului „artizanal”, arătând că acesta avea liniile spectrale virtual identice cu cele ale hidrogenului, scrie Science Alert.

    Dacă spectrul era diferit, chiar şi puţin, ar fi însemnat că există o problemă cu modelele elaborate de savanţi care aveau menirea de a explica legile universului, cu precădere teoria conform căreia orice particulă are o antiparticulă cu trăsături identice.

    Citeşte continuarea pe www.descopera.ro

  • Un pas important în fizică: oamenii de ştiinţă rezolvă problema antimateriei

    Echipa formată din cercetători canadieni, care fac parte din proiectul ALPHA Collaboration, au obţinut primele observaţii detaliate a structurii antihidrogenului „artizanal”, arătând că acesta avea liniile spectrale virtual identice cu cele ale hidrogenului, scrie Science Alert.

    Dacă spectrul era diferit, chiar şi puţin, ar fi însemnat că există o problemă cu modelele elaborate de savanţi care aveau menirea de a explica legile universului, cu precădere teoria conform căreia orice particulă are o antiparticulă cu trăsături identice.

    Citeşte continuarea pe www.descopera.ro

  • O svastică pe frunte sau o mână tăiată? Cât de DEPARTE merg oamenii pentru a-şi proteja onoarea

    De exemplu, când participanţii au fost întrebaţi ce ar alege între a le fi tatuată o svastica pe frunte sau a le fi tăiată mâna de un doctor, 70% au ales svastica, iar restul mâna tăiată.

    Cercetatorii de la Universitatea din Florida, Universitatea din Carolina de Nord si Universitatea din Queensland, şi-au publicat descoperirea în revista Social Psychological and Personality Science. Conform acestora, istoria este plină de exemple de oameni care şi-au apărat onoarea până la moarte.

    În primul studiu, cercetatorii au colectat şi combinat date din studiile anterioare pentru a afla mai multe despre cum oamenii îşi riscă viaţa pentru reputaţie. Datele au fost compilate din 100 de ţări, cu ajutorul World Value Survey, un studiu pe care investighează credinţe umane, valorile şi motivaţii.

    De exemplu, atunci când intervievaţilor li s-a prezentat alegerea de a trăi o viaţă lungă fiind cunoscut de societate ca un pedofil sau de a muri imediat, mulţi au prefereat moartea. Apoi, al doilea studiu a testat ce sacrificii ar face oamenii pentru a-şi proteja reputaţia. Participanţii au ales între închisoare şi o reputaţie extrem de proastră şi mulţi au ales prima variantă. 

  • O svastică pe frunte sau o mână tăiată? Cât de DEPARTE merg oamenii pentru a-şi proteja onoarea

    De exemplu, când participanţii au fost întrebaţi ce ar alege între a le fi tatuată o svastica pe frunte sau a le fi tăiată mâna de un doctor, 70% au ales svastica, iar restul mâna tăiată.

    Cercetatorii de la Universitatea din Florida, Universitatea din Carolina de Nord si Universitatea din Queensland, şi-au publicat descoperirea în revista Social Psychological and Personality Science. Conform acestora, istoria este plină de exemple de oameni care şi-au apărat onoarea până la moarte.

    În primul studiu, cercetatorii au colectat şi combinat date din studiile anterioare pentru a afla mai multe despre cum oamenii îşi riscă viaţa pentru reputaţie. Datele au fost compilate din 100 de ţări, cu ajutorul World Value Survey, un studiu pe care investighează credinţe umane, valorile şi motivaţii.

    De exemplu, atunci când intervievaţilor li s-a prezentat alegerea de a trăi o viaţă lungă fiind cunoscut de societate ca un pedofil sau de a muri imediat, mulţi au prefereat moartea. Apoi, al doilea studiu a testat ce sacrificii ar face oamenii pentru a-şi proteja reputaţia. Participanţii au ales între închisoare şi o reputaţie extrem de proastră şi mulţi au ales prima variantă. 

  • Inevitabilul s-a ÎNTÂMPLAT: Roboţii i-au îngrozit pe cercetători. Un banal experiment de inteligenţă artificială a mers oribil de greşit şi a trebuit OPRIT

     Capacitatea inteligenţei artificiale şi capacitatea acestui sistem de a comunica, atât în engleză, cât şi într-o limbă inventată de ei, pe care cercetătorii nu au putut să o înţeleagă, i-a pus pe gânduri pe inventatori, care au şi închis mecanismul, potrivit Digital Journal.

    După observaţiile făcute de Facebook, acest sistem de inteligenţa artificială a fost în stare să monitorizeze oamenii din jur, reuşind în acest fel să-şi dezvolte propriul limbaj.

    Sistemul are putere de negociere şi este capabil să comunice cu alţi roboţi, arată un raport Fast Co. Design. Agenţii Al încep să comunice, în primă fază, prin folosirea unui limbaj neinteligibil de către oameni.

    Într-un schimb ilustrat de companie, roboţii care folosesc tehnologie avansată, pe nume Bob şi Alice, utilizează un cod pentru a-şi perfecţiona propria limbă. Ceea ce este interesant, este faptul că roboţii Al funcţionează pe princpiul recompensei şi urmăresc beneficiul într-o acţiune, atitudine pe care o putem observa şi la oameni.

    “Roboţii se vor abate de la un limbaj uşor de înţeles şi vor dezvolta cuvinte-cheie pentru ei înşişi”, a spus cercetătorul Dhruv Batra pentru Fast Co. Design.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Istoria celei mai vechi limbi vorbite în Europa. Este atât de veche încât nimeni nu poate spune de unde provine

    Limba bască sau euskara, vorbită în comunităţi autonome din Navarra, regiune aflată în nordul Spaniei, şi Ţara Bascilor, aflată în nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei, este un mister –  nu are o origine sau o relaţie cunoscută cu nicio altă limbă, o anomalie care a indus în eroare experţii lingvistici de-a lungul vremurilor .

    „Nimeni nu poate spune de unde provine” spune Pello Salaburu, profesor şi director la Institutul de limbă bască de la Universitatea din Ţara Bascilor. „Cercetătorii au studiat această problemă acum mulţi ani, dar nu există concluzii clare”, spune acesta. Această limbă reprezintă, însă, o mândrie pentru basci. Aproximativ 700.000 sau 35% din populaţia bască vorbeşte astăzi această limbă, care a fost interzisă de dictatorul spaniol Francisco Franco, în favoarea limbii spaniole, în timpul domniei sale, între 1939 şi 1975.

    Karmele Errekatxo este una dintre persoanele care duce mai departe această limbă. Era un copil când între anii 1960 şi 1970 a urmat cursurile secrete de limbă bască, ţinute într-un subsol al bisericii din Bilbao, Spania. „Limba este identitatea unui loc”, a spus Errekatxo, acum un profesoară în Bilbao. „Dacă luaţi un limbaj dintr-un loc, aceasta moare. Dictatura ştia asta şi dorea să dispară Euskara”, aminteşte ea. De aceea, un grup de părinţi a înfiinţat ilegal o şcoală de limbă bască, în anii 1944, care ajunsese la peste 8.000 de elevi. Un grup de părinţi a înfiinţat o şcoală bască ascunsă, sau ikastola, în 1944. În 1970, aceste instituţii de învăţământ secrete aveau peste de 8.000 de studenţi.

    Dar limba euskara a înfruntat dictatura şi a supravieţuit în mod inexplicabil câteva milenii. Experţii lingvişti chiar au descoperit recent o peşteră veche în Errenteria, un oraş din provincia Guipuzcoa din Ţara Bascilor, unde oamenii au lăsat desene cu aproximativ 14.000 de ani în urmă. Alte peşteri preistorice din Ţara Bascilor au fost locuite de oameni cu aproximativ 9.000 de ani în urmă.

  • Mitul dispariţiilor din Triunghiul Bermudelor a fost rezolvat

    În cadrul unui articol recent cercetătorul Kalr Kruszelnicki susţine că fenomenele din Triunghiul Bermudelor nu există, notează IFL Science.

    În cadrul unui interviu cercetătorul australian a declarat că ,,numărul de nave şi avioane care dispar în zonă este acelaşi precum în alte zone ale globului”. ,,Zona este localizată într-o regiune bogată a lumii, lângă SUA , aşadar traficul este destul de intens,” aduagă el.

    Conform lui Kruszelnicki, mitul Triunghiului Bermudelor a apărut în perioada dintre Primul şi celui de-Al Doilea Război Mondial. În acea perioadă vremea nefavorabilă şi navele instabile au dus la dispariţia acestora. Unii piloţi care au dispărut realizau greşeli grave, nu reuşeau să menţină direcţia corectă, consumau alcool în cantităţi mari înaintea unui zbor sau decolau fără echipamentul necesar la bord. 

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Studiu: condusul te face mai prost. Ce spun cercetătorii

    Condusul pentru mai mult de două ore pe zi reduce în mod constant coeficientul de inteligenţă, arată studiul efectuat de cercetătorii britanici. Conform cercetătorilor, activităţile sedentare, precum condusul sau urmăritul televizorului, pot reduce scorul testelor IQ.

    ”Ştiam deja că dacă stăm în faţa volanului mai mult de două ore pe zi, putem avea probleme de inimă. Acest nou studiu indică faptul că această activitate este rea şi pentru creier deoarece activitatea intelectuală este scăzută în timpul orelor de condus”, a declarat Kishan Bakrania, cercetător al Universităţii din Leicester.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: condusul te face mai prost. Ce spun cercetătorii

    Condusul pentru mai mult de două ore pe zi reduce în mod constant coeficientul de inteligenţă, arată studiul efectuat de cercetătorii britanici. Conform cercetătorilor, activităţile sedentare, precum condusul sau urmăritul televizorului, pot reduce scorul testelor IQ.

    ”Ştiam deja că dacă stăm în faţa volanului mai mult de două ore pe zi, putem avea probleme de inimă. Acest nou studiu indică faptul că această activitate este rea şi pentru creier deoarece activitatea intelectuală este scăzută în timpul orelor de condus”, a declarat Kishan Bakrania, cercetător al Universităţii din Leicester.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro