Tag: CEO

  • Cine este primul român aflat la conducerea lanţului de magazine care a distrus aproape toţi chioşcarii din România

    Cu o experienţă de peste două decenii şi jumătate în retail, Mircea Moga şi-a construit cariera preponderent în echipa Mega Image, ocupând poziţii manageriale în departamente cheie ale companiei. El şi-a început activitatea în cadrul departamentului IT în anul 1997 şi a ocupat, de-a lungul timpului, poziţiile de director IT, director IT şi logistică, director operaţiuni retail, vicepreşedinte comercial şi logistică, iar în 2018 a preluat conducerea companiei, devenind astfel primul român numit la conducerea reţelei cu venituri de 8 miliarde de lei în 2022, potrivit datelor publice disponibile.

    Mandatul său a fost marcat şi de una dintre cele mai interesante tranzacţii ale anului 2023. Toamna aceasta, Ahold Delhaize, grupul sub umbrela căruia funcţionează şi reţeaua Mega Image alături de alte 18 branduri, a bătut palma cu fondul de private equity MidEuropa Partners pentru cumpărarea reţelei Profi, într-o tranzacţie-record pentru piaţa românească de retail, cu o valoare de 1,3 miliarde de euro.

     


     

  • Ediţia germană a Business Insider scrie despre Octavian Pătraşcu, românul de 38 de ani care a devenit acţionar majoritar şi CEO al fintech-ului german Naga: „conduce 600 de oameni şi lucrează 16 ore pe zi”

    Octavian Pătraşcu, un român de 38 de ani dintr-un “mic oraş din România” – Târgu Jiu care a studiat economia şi dreptul la Bucureşti, şi a renunţat la cariera de avocat pentru a contribui la dezvoltarea unei platforme de trading online în urmă cu mai bine de un deceniu, şi-a dezvoltat după exitul din acel proiect propria platformă de tranzacţionare cu care a ajuns să achiziţioneze fintech-ul Naga din Hamburg ca parte a unui plan de expansiune internaţională, scrie ediţia din Germania a Business Insider.

    Pătraşcu lucrează zilnic 16 ore, până la 23,30 şi conduce 600 de oameni cu ţinta “ de a schimba modul în care oamenii investesc”, notează Business Insider Germania în profilul dedicat antreprenorului român.
    Publicaţia notează că Pătraşcu a investit şi 8 mil. euro din fondurile personale în Naga. “Practic, am pariat pe mine însumi” a spus Pătraşcu..

    După achiziţia Naga, antreprenorul român a introdus reguli noi privind managementul companiei, în care fiecare cheltuială este revizuită şi justificată. “”Acum, totul funcţionează mult mai structurat, dar angajaţii au nevoie de timp pentru a se obişnui cu aceste noi procese”, adaugă el.

    Publicaţia notează că antreprenorul a introdus un sistem bazat pe salarii fixe, la care se adaugă bonusuri pentru performanţă. “Toată lumea primeşte un salariu fix, dar avem o politică de compensaţii care se întinde pe 100 de pagini. Aceasta stipulează în detaliu modul în care angajaţii primesc bonusuri pentru performanţa lor individuală şi succesul companiei.”
     

  • Tranzacţie în turism. Fondul polonez de investiţii Resource Partners preia pachetul majoritar al agenţiei Vola.ro. Daniel Truică, unul dintre co-fondatorii grupului, rămâne în acţionariat şi va continua să deţină rolul de CEO

    Resource Partners, unul dintre cei mai importanţi manageri regionali de fonduri de private equity, a preluat o participaţie de 80% din capitalul Vola.ro, liderul pieţei de turism online din România, cu prezenţă şi în Polonia, Bulgaria şi Moldova.

    În urma tranzacţiei fondurile de growth capital 3TS Capital Partners şi Catalyst România au ieşit din acţionariatul Vola.ro, împreună cu doi dintre co-fondatorii polonezi ai grupului. Daniel Truică păstrează o participaţie minoritară semnificativă şi va continua să conducă direcţia strategică a grupului în calitate de CEO.

    “Această tranzacţie creează noi oportunităţi pentru dezvoltarea grupului din care face parte Vola.ro şi consolidează rolul pieţei din România ca punct central al activităţilor grupului”, anunţă reprezentanţii companiei de turism.

    Resource Partners a anunţat că va păstra şi va susţine întreaga echipă de management a Vola.ro.

    „Tranzacţia marchează un nou capitol pentru Vola.ro, în care ne vom concentra pe creştere şi extindere pe noi pieţe din Europa. Este pentru a doua oară în istoria Vola.ro când un investitor instituţional ne validează modelul de business şi perspectivele de creştere, ceea ce ne onorează”, spune Daniel Truică, CEO Vola.ro.

    Aceasta este prima investiţie pe care Resource Partners o face pe piaţa din România din fondul III gestionat instituţie.

    „Vola.ro este liderul detaşat al industriei de turism online din România. De-a lungul timpului, compania a demonstrat o capacitate extraordinară de a-şi inova modelul de business şi a devenit un pionier al industriei de travel. În continuare, compania va beneficia de experienţa noastră ca investitori în sectorul de consumer goods & services, cu precădere în verticala de eCommerce şi grupul ITH îşi va consolida şi extinde poziţia de lider în regiune, accelerând expansiunea atât geografică, cât şi de produs”, adaugă Aleksander Kacprzyk, Managing Partner la Resource Partners.

    Grupul Vola.ro a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de 18,8 milioane de euro, o creştere de 11%, în timp ce vânzările de bilete de avion pe platformă s-au majorat în acelaşi ritm, ajungând la 100 milioane euro.

    EBITDA a atins valoarea de 6,2 milioane de euro, reprezentând 33% din total cifra de afaceri, conform datelor anunţate de companie.

    „În ciuda dificultăţilor din ultima perioadă, industria de travel s-a dovedit a fi rezilientă în faţa provocărilor macroeconomice, iar traficul aerian a depăşit nivelul din 2019 în România şi Polonia, cele două pieţe cheie ale grupului din care face parte Vola.ro. Vedem un potenţial imens în piaţa de turism online, şi suntem dedicaţi să sprijinim managementul în valorificarea oportunităţilor de inovaţie şi digitalizare pe care aceasta le prezintă.” explică Miruna Popa, Investment Manager la Resource Partners.

    Anul trecut, Vola a intrat pe piata din Bulgaria, sub brandul Vola.bg, aceasta fiind prima etapă din strategia de extindere la nivel internaţional.

    De asemenea, compania a deschis cinci birouri fizice în principalele aeroporturi din România (Bucureşti, Timişoara, Bacău, Iaşi şi Cluj-Napoca), în care agenţii oferă consultanţă.

    Agentia a fost lansată în 2007 de Daniel Truică, iar în 2015 a primit o investiţie de 5 milioane de euro din partea 3TS Capital Partners,  fond care a mai investit în România în Elefant.ro, InternetCorp, Zoot şi Vector Watch

     

     


     

     

  • Dragoş Damian, Terapia: Marcel Ciolacu, câţi dintre delegaţii la congresul PSD din weekend au construit o fabrică? Câţi conduc sau au condus o fabrică? Câţi au intrat într-o fabrică în ultimii patru ani? Câţi au vorbit cu un şef de fabrică în ultimul an?

    Super-experţii în macroeconomie s-au prins după 35 de ani de capitalism că închiderea fabricilor de la noi a dus la dezindustrializare şi stagnare economică, la dispariţia de resursă umană specializată şi calificată, la creşterea consumului din import şi, desigur, la creşterea deficitului de balanţă comercială. Pentru că s-au întâmplat toate astea, trebuie să ne împrumutăm.

    Un cerc vicios infernal care îndatorează România pentru câteva generaţii şi din care nimeni nu ştie sa iasă. Dar super-experţii în macro-economie nu îşi bat capul prea tare, preferă să lase Primul-Ministru să găsească soluţii pentru că, nu-i aşa, ei nu au atribuţii în dezindustrializare – reindustrializare. Ei doar analizează cifrele dintr-un birou de clasa A, ţin cuvântări în limbaj tehnic pe care nimeni nu-l înţelege în săli de conferinţă din hoteluri de cinci stele şi răspund fără să răspundă la întrebări despre economie puse într-un studio de televiziune.

    Pentru nostalgici, dar nu numai pentru ei, să sumarizăm strategia de industrializare a ”nebunului grandoman Ceauşescu”. Construia fabrici, în jurul fabricilor construia oraşe, cartiere de blocuri, grădiniţe, scoli, licee, facultăţi, cămine de nefamilişti, de familişti. Nu era invenţia lui, este sistemul care funcţionează de peste 50 de ani în toate ţările industrializate din OECD sau G20, de unde suntem obligaţi acum să importăm şi noi. 

    După era ”nebunului grandoman Ceauşescu”, ni s-a spus că fabricile construite atunci, din care se exporta în toată lumea, sunt învechite, poluante, energofage, ce mai, mormane de fier vechi, deci trebuie puse la pământ. Iar în locul lor au răsărit mândre malluri, clădiri de birouri şi cartiere de locuinţe. Apoi au dispărut şcolile, liceele şi facultăţile care pregăteau personal calificat şi specializat pentru fabrici. Au dispărut efectiv oraşe întregi, romanii au plecat spre vest, să lucreze în fabricile din OECD sau G20, de unde se exportă către România cele mai banale produse.

    Marcel Ciolacu, în drumul meu zilnic până la fabrică trec pe lângă ceea ce au fost trei fabrici emblematice ale României, mari exportatori, una de ceramica, una de chimie şi una de încălţăminte. Una este acum cartier de blocuri, cea de-a doua se va reconverti într-un mall iar cea de-a treia, cine ştie ce va deveni, probabil clădire de birouri. Sunt sigur că şi tu, când mergi la Buzău, vezi cum au fost făcute una cu pământul fabrici bune de acolo, la fel văd şi Sorin Grindeanu la Timişoara, Paul Stanescu la Slatina, Victor Negrescu la Alba, Mihai Tudose la Brăila şi tot aşa. Vedem însă cu toţii şi fabrici care au rămas în picioare, au intrat în circuitul internaţional, au început să exporte şi cărora le merge bine – autovehicule, electrocasnice, medicamente, materiale de construcţii – şi atunci ne întrebăm dacă chiar trebuia să dam jos 3000 de fabrici ale ”nebunului grandoman Ceauşescu”, fără să punem nimic în schimb?

    În 35 de ani am creat, prin lipsa de viziune, nepăsare, neglijenţă şi multa-multa corupţie, o cultura anti-fabrici, nimeni nu vrea să construiască sau să muncească într-o fabrică. Şi, din păcate, avem politicieni care nu au construit o fabrică, nu conduc sau nu au condus o fabrică, nu au intrat într-o fabrică în ultimii patru ani şi nu au vorbit cu un şef de fabrică în ultimul an.

    România trebuie să se industrializeze urgent, asta însemnând fabrici cât vezi cu ochii, indiferent de capital. Mâncare, chimie, energie, apărare.

    Marcel Ciolacu, un discurs bun pentru viitorul României ar trebui să înceapă cu istorioara în care Ion şi Gheorghe, doi ciobani din Poplaca, merg la Sibiu să ia trenul să vândă telemea la Bucureşti. Trenul tocmai pleca, fug după el dar îl pierd, iar Gheorghe exclamă supărat: ”No, vezi mă Ioane că-i bai când n-ai lucrul tău?”

    Succes la industrializarea României. Trebuie să avem lucrul nostru.

     

  • VOTUL PENTRU 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA CONTINUĂ ŞI ÎN ANUL 2025. FACI PARTE DIN MEDIUL LOCAL DE BUSINESS? ALEGE CEO-UL PE CARE ÎL ADMIRI!

    Noi credem că leadershipul este mai puţin despre funcţii şi mai mult despre impact şi inspiraţie. Tocmai de aceea, Business MAGAZIN a lansat un demers îndrăzneţ pentru a inspira viitoarele generaţii de oameni de afaceri: topul „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. Lansat ca un proiect destinat recunoaşterii valorii managerilor care au construit şi administrează afaceri de succes în România, clasamentul va ajunge în 2025 la a 16-a ediţie.

    Anul acesta, împreună cu reprezentanţii platformei de resurse umane Undelucram, continuăm să recunoaştem meritele, influenţa şi devotamentul faţă de echipe ale celor care conduc companii de succes în România.

    Faci parte din mediul românesc de business? Te invităm să te alături iniţiativei Business Magazin şi Undelucram.ro şi să votezi aici  https://www.undelucram.ro/ro/cei-mai-admirati-ceo-din-romania (sau in limba engleza, aici:  https://www.undelucram.ro/en/most-admired-ceo-in-romania). 

    Poţi alege 10 opţiuni – 10 nume de executivi şi antreprenori din România despre care crezi că merită să ocupe primele locuri în clasament. 

    Anul 2025 a fost unul extrem de dinamic în ceea ce priveşte mutările de la vârful companiilor din România, de aceea, dacă sesizaţi neconcordanţe în lista de nominalizări construită de noi alături de platforma de resurse umane undelucram.ro, vă rugăm să nu ezitaţi să ne semnalaţi acest lucru, pe adresele ioana.matei@businessmagazin.ro şi/sau ioana.a.mihai@gmail.com.

    Anunţarea topului, gala şi decernarea premiilor vor avea loc în luna octombrie, lună în care revista BUSINESS Magazin aniversează 21 de ani . Până atunci, managerii şi reprezentanţii companiilor din România îşi pot vota favoriţii (ultima zi de vot fiind 1 octombrie). Din partea unei companii, pot vota maximum trei reprezentanţi aflaţi la nivel de top management. 

    Mulţumim că ne susţii iniţiativa!

    Echipele Business MAGAZIN şi Undelucram.ro

     

     

  • Acţiunile Starbucks explodează cu aproape 25% după numirea unui nou CEO, fost şef la Chipotle

    Acţiunile Starbucks se apreciază puternic pe Wall Street la debutul şedinţei de marţi după ce grupul care operează cel mai extins lanţ de cafenele din lume l-a demis pe directorul executiv Laxman Narasimhan, înlocuindu-l cu Brian Niccol de la Chipotle, ca răspuns la scăderea vânzărilor şi presiunii activiştilor.

    Astfel acestea se tranzacţionează la 95 de dolari, plus 23% faţă de închiderea precedentă, la o capitalizare de 108 mld. dolari. De la începutul lui 2024 încoace acţiunile au plus 1,4%.

    Narasimhan demisionează imediat, în timp ce Niccol va părăsi lanţul de burrito Chipotle Mexican Grill la sfârşitul acestei luni şi îşi va începe noul rol pe 9 septembrie, a anunţat marţi Starbucks.

    Numirea a provocat o reacţie puternică a preţului acţiunilor ambelor companii, Starbucks crescând, iar Chipotle scăzând cu 12 % pe Wall Street.

    Schimbarea bruscă vine la puţin peste un an de când Narasimhan a fost numit la conducerea Starbucks, de la compania britanică de produse de consum Reckitt, fiind al treilea director executiv în mai puţin de doi ani şi jumătate, scrie Financial Times.

    Decizia de a-l demite a fost luată după ce Starbucks a fost atacată de investitorul activist Elliott Management, iar fostul lider de lungă durată al lanţului de cafenele, Howard Schultz, a criticat public strategia conducerii.

    Narasimhan a supravegheat primul declin al vânzărilor comparabile ale companiei din 2020. Schultz, care a condus o mare parte din creşterea globală a companiei, l-a criticat public pe Narasimhan şi şi-a exprimat în privat opoziţia faţă de o înţelegere cu Elliott, care a purtat discuţii cu Starbucks cu privire la o serie de cereri, inclusiv reprezentarea consiliului de administraţie, a relatat anterior FT.

    Consiliul de administraţie a început o discuţie cu privire la înlocuirea lui Narasimhan în ultimele luni, a declarat cel mai longeviv director al companiei, Mellody Hobson, într-un interviu acordat marţi CNBC. “Am făcut o deschidere prin intermediul cuiva către Brian şi el a răspuns la telefon”, a spus ea.

    Elliott, care controlează o participaţie minoritară considerabilă, a declarat că a colaborat cu consiliul de administraţie al companiei timp de două luni “cu privire la perspectivele noastre asupra problemelor cheie ale companiei”, iar schimbarea directorului general a fost “un pas înainte transformaţional”.

    Ca parte a schimbărilor anunţate marţi, actualul preşedinte al consiliului, Hobson, care l-a numit pe Schultz un prieten apropiat şi care a făcut parte din consiliu timp de 19 ani, va fi înlocuit de Niccol în funcţia de preşedinte şi va fi numit în schimb director independent principal.

    Niccol a preluat funcţia de şef al Chipotle în 2018. De atunci, veniturile lanţului de burrito aproape s-au dublat, iar preţul acţiunilor sale a crescut cu aproape 800%, a declarat Starbucks într-un comunicat de presă care anunţă numirea sa. Vânzările Chipotle au crescut cu două cifre în ultimul său trimestru, într-un moment în care vânzările multor alte lanţuri de fast-food au scăzut.

    Preţul acţiunilor Starbucks a scăzut cu aproximativ o cincime de când Narasimhan i-a luat locul lui Schultz. Pe măsură ce consumatorii îngrijoraţi de inflaţie se opun preţului băuturilor sale, vânzările comparabile au scăzut în fiecare dintre ultimele două trimestre. China, o piaţă cheie de creştere, a reprezentat o provocare deosebită pe măsură ce economia încetineşte şi concurenţii fac incursiuni.

    Compania s-a confruntat, de asemenea, cu efectele boicoturilor împotriva mărcilor occidentale din cauza războiului din Gaza. Un sindicat al barista care s-a organizat sub conducerea lui Schultz a făcut presiuni pentru a obţine salarii mai mari şi condiţii de muncă mai bune, în timp ce negociază un prim contract la cafenelele Starbucks.

  • Bursă. Luminiţa Runcan este noul director general al OTP Bank România

    Banca Transilvania (simbol bursier TLV), cea mai mare bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, a informat joi piaţa de capital cu privire la încetarea mandatului de director general adjunct al Luminiţei-Delia Runcan începând cu data de 7 august.

    Decizia vine ca urmare a finalizării procesului de autorizare din partea autorităţilor de supraveghere în ceea ce priveşte numirea Luminiţei Runcan în funcţia de director general al OTP Bank România, conform unui raport de la BVB.

    „De asemenea, informăm acţionarii despre numirea domnului Cătălin – Ioan Caragea în funcţia de Director General Adjunct, poziţie devenita vacantă ca urmare încetării mandatului doamnei Luminiţa – Delia Runcan, în contextul obţinerii, cu aceeaşi dată (07.08.2024) a tuturor aprobărilor din partea autorităţilor de supraveghere pentru numirea acestuia în funcţia de Director General Adjunct”, scriu reprezentanţi Băncii Transilvania.

    Acţiunile TLV sunt pe plus cu 29,3% anul acesta, pe tranzacţii de 2,3 miliarde de lei şi o evaluare bursieră de 25 de miliarde de lei. Pentru T1/2024, banca a raportat un profit net de 913 milioane de lei, plus 35%, la venituri de 1,9 miliarde.

    „Luminiţa Runcan a avut o serie de poziţii de management la Banca Transilvania, printre care Director General Adjunct Trezorerie şi Director General Adjunct Managementul Riscului. În acelaşi timp, Luminiţa Runcan este membru în consiliul de administraţie al mai multor companii din Grupul BT, precum şi Preşedintele Asociaţiei Pieţelor Financiare din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor şi Trezorier la AmCham România. Este unul dintre primii 13 angajaţi ai Băncii Transilvania, având o contribuţie semnificativă încă de la începutul activităţii BT”, reiese dintr-un comunicat de presă.

     

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: 8 august, ziua internaţională a pisicii. Dacă ai reuşit să faci o pisică să se aşeze unde vrei tu, înseamnă că eşti capabil sa conduci orice organizaţie. Aceşti executivi sunt cei mai potriviţi pentru poziţiile din HR, însă mulţi dintre ei ajung CEO în mari grupuri internaţionale

    Revistele de specialitate demonstrează că executivii care au ales pisica pe post de animal de companie sunt cu până la 20% mai eficienţi decât ceilalţi.

    Astfel, speranţa de viaţă a executivilor care au pisici este cu cel puţin 5 ani mai mare, datorita efectului terapeutic al ”torsului” şi al ”frământatului de biscuiţi”, activităţi proprii felinelor domestice, nemaiîntâlnite la alte animale de companie.

    De asemenea, s-a demonstrat că de la aspiratul de (foarte mult) păr de pisică numărul limfocitelor T-helper, al eozinofilelor şi al macrofagelor este mai mare la executivii cu pisici, asta contribuind la creşterea imunităţii generale, foarte necesară la managerii din industria farmaceutică. Oricum, este recomandată ţinerea unui anti-histaminic în dulăpiorul de medicamente.

    Executivii care au în telefon cel puţin 100 de poze cu pisica lor iau decizii cu 4,5% mai repede uitându-se în timpul întâlnirilor de afaceri la aceste poze. Excelenţi pentru poziţii de M&A.

    Executivii cu pisici acasă au o igienă personală ireproşabilă, fac duş de 2-3 ori pe zi şi se îmbracă atent şi elegant. Excelenţi pentru poziţii de asistenţi MD sau CEO.

    Executivii care au pisici acasă sunt capabili să dezvolte culturi organizaţionale uimitoare, pentru că au cu peste 60% mai multa răbdare şi determinare în tot ceea ce fac. Se ştie că o pisică poate memora şi executa până la 200 de comenzi, dar nu vrea. Aşadar, dacă ai încercat şi reuşit să faci o pisică să se aşeze unde vrei tu înseamnă că eşti capabil sa conduci orice organizaţie – aceşti executivi sunt cei mai potriviţi pentru poziţiile din HR, însă sunt evidenţe că mulţi dintre ei ajung CEO în mari grupuri internaţionale.

    Executivii care au ales pisica drept animal de companie sunt cu circa 95% mai curioşi decât ceilalţi, lucru care îi face aşi, de exemplu, în marketing. Dar, în egală măsura, asta poate crea o serie de tensiuni în organizaţiile care au mulţi angajaţi din generaţia Z, cărora pe bună dreptate nu le place să iţi bagi nasul în lucrurile lor şi să le spui ce să facă – pentru că au un smartphone care deja face asta.

    Evident ca sunt şi o serie de posibile dezavantaje în evoluţia profesională a executivilor care au acasă pisici.

    Sunt cu aproximativ 38% mai încăpăţânaţi, însă asta îi face foarte eficienţi în poziţiile de conducere din bănci.

    Pentru că îşi divinizează patrupedul dezvolta o tendinţa cu 32% mai mare să îşi complimenteze şeful fără motiv – unii nu văd asta ca pe un dezavantaj, acest atribut fiind potrivit pentru organizaţiile cu o structură oligarhică.

    Şi nu în ultimul rând, dorm cu până la 17,5% mai mult decât executivii de pe poziţii similare, însă se scoală odihniţi şi gata să ia decizii foarte bune – avantaj pentru executivii din dezvoltarea afacerii.

    Aşadar, pisica este animăluţul de companie de elecţie pentru toţi oamenii de afaceri care au aspiraţii mari în carieră, îi poate face, aşa cum arata studiile de specialitate, cu 20% mai eficienţi. Şi cu până la 100% mai fericiţi şi relaxaţi când ajung acasă târziu, după o zi istovitoare.

     


     

     

  • Nevoie vs. moft. Pentru ce iau românii bani cu împrumut?

    „Sunt conştient că a fi una dintre cele mai mari şi mai vizibile IFN-uri din România vine cu multe responsabilităţi. Facem parte dintr-un sector cu un rol social foarte bine definit, deservind cu responsabilitate o categorie de consumatori care este extrem de numeroasă şi care nu are întotdeauna acces la serviciile oferite de alte instituţii financiare, fie din lipsa unui istoric de creditare, a unui istoric negativ sau existenţa unor venituri sub medie. Tocmai din această cauză este în continuare nevoie de multă responsabilitate, atât din partea industriei, cât şi a clienţilor. Obiectivul nostru rămâne să finanţăm nevoile reale, păstrând un echilibru just între ţintele de profit şi evitarea riscului de supraîndatorare“, spune Florin Bâlcan, CEO al Provident.

    Ultimii ani par să fi adus o abordare mai responsabilă a românilor atunci când iau bani cu împrumut, aceştia accesând valori mai mici decât sumele maxime disponibile şi împrumutând, în general, pentru nevoi reale, nu pentru mofturi. Printre nevoile de finanţare pentru necesităţi reale se regăsesc cele pentru îmbunătăţiri ale locuinţei, cheltuieli neprevăzute, diverse cheltuieli medicale, mergând până la cele mai de bază nevoi, cum ar fi lemne de foc, achiziţionarea animalelor domestice cu scopul de a ajuta gospodăria, achiziţionarea biletelor de avion pentru a lucra sezonier sau chiar cheltuieli pentru educaţia copiilor. Mofturile pe care în urmă cu 5 ani ni le permiteam, acum au ajuns la superlativ, iar această transformare se observă în comportament, prin modul în care aleg românii să folosească banii împrumutaţi.

    Florin Bâlcan, CEO al Provident, susţine că, pe lângă faptul că majoritatea clienţilor folosesc sumele împrumutate pentru nevoi reale de îmbunătăţire a locuinţei, cheltuieli neprevăzute sau diverse cheltuieli medicale, aproape jumătate din contractele de credit sunt de o valoare mai mică decât suma maximă disponibilă.

    „Valoarea creditelor de consum nou emise la nivelul întregii pieţe – bănci şi IFN-uri – a fost mult mai mare în primul trimestru din acest an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, un trend menţinut şi în al doilea trimestru, deşi nu la aceeaşi intensitate. În acest context, e greu să vorbim despre reticenţă. În ceea ce ne priveşte, este încurajator că, în ciuda volumelor în creştere, există o abordare responsabilă, cel puţin din două puncte de vedere. Mai întâi, aproape jumătate din toate contractele vândute sunt de o valoare mai mică decât suma maximă disponibilă, în măsura în care respectăm criteriile de grad maxim de îndatorare impuse prin regulamentul BNR. Mai apoi, dacă ne raportăm la modul în care clienţii noştri folosesc împrumuturile noastre, cei mai mulţi se împrumută pentru a face mici îmbunătăţiri în locuinţă, a acoperi o cheltuială neprevăzută sau pentru diverse cheltuieli medicale. Deci, vorbim despre nevoi reale, nu despre mofturi. În acelaşi timp, clienţii noştri se împrumută pentru lemne de foc, pentru a-şi cumpăra animale domestice care să îi ajute în gospodărie, să cumpere bilete de avion pentru a lucra sezonier în Spania, să-şi pregătească copiii pentru şcoală sau pentru olimpiade. Lucruri simple, cât se poate de autentice, pentru care nu îţi este întotdeauna la îndemână să te împrumuţi de la rude sau prieteni“, explică Florin Bâlcan.

    Din perspectiva creditării, şeful Provident aminteşte că România continuă să aibă cea mai scăzută rată de intermediere financiară din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că piaţa are nevoie de produse financiare care să adreseze un spectru mai larg de nevoi, dar şi care să suporte, în acelaşi timp, un grad mai mare de risc.

    „În contextul în care aproape o treime dintre adulţii din România nu au cont bancar, nevoia de servicii pe care să le poată accesa atunci când au ceva de rezolvat rămâne ridicată“, a mai adăugat CEO-ul Provident.

    Pe de altă parte, produsul pentru care Provident a devenit cunoscut în România, respectiv împrumutul la domiciliu, are în continuare o cerere susţinută, iar Florin Bâlcan este de părere că acest model de business al Provident va rămâne relevant pentru o bună parte dintre clienţi mult timp de acum înainte.

    „Vedem în continuare o cerere susţinută pentru produsul care ne-a consacrat în România: împrumutul la domiciliu, care are în spate o istorie de peste 140 de ani şi milioane de clienţi în întreaga lume. Credem că modelul nostru actual de business va rămâne relevant pentru o bună parte dintre clienţii noştri mult timp de acum înainte.“

    Şeful Provident mai spune că aproximativ 20% dintre clienţii care au luat un nou împrumut în acest an au ales şi produsul de asigurare conceput special pentru ei de partenerii de la Metropolitan Life.

    „În egală măsură, privim cu mult entuziasm potenţialul ProviOnline, primul nostru credit 100% online, dar şi parteneriatele pe care le-am semnat cu mai multe lanţuri de retail din ţară, prin care reuşim să satisfacem şi mai bine nevoile existente în piaţă. O proporţie covârşitoare a clienţilor intraţi în portofoliu prin aceste canale sunt clienţi noi (nu au mai folosit niciodată produsele noastre), în măsura în care, în 18 ani de activitate, am fost aproape de 1,3 milioane de români. Circa 10% din toate vânzările noi vin prin intermediul ProviOnline şi parteneriate.“

    Din punctul de vedere al pieţei, şeful Provident susţine că lucrurile arată sănătos în ansamblu, cu o cerere care este ridicată şi care este susţinută de venituri şi de un consum în creştere.

    „Dacă ne uităm la imaginea de ansamblu, lucrurile arată sănătos. Cererea e sus, susţinută de venituri şi de un consum în creştere, nivelul creditelor neperformante la nivel de industrie este la minime istorice. Un studiu pe care l-am derulat împreună cu Kantar în iunie arată că intenţia de a lua un credit în următoarele 12 luni rămâne ridicată şi mai bine de 30% dintre români au un plan să ia un credit. În acelaşi timp, preconizăm schimbări în comportamentul consumatorilor, care încearcă să se pregătească pentru situaţiile neprevăzute făcând economii. Potrivit aceluiaşi studiu, aproape o treime dintre români au reuşit să economisească lunar sau aproape lunar bani, dar, în acelaşi timp, dacă ajung în situaţia de a fi nevoiţi să contacteze un credit sunt interesaţi de produse financiare care le oferă mai multă flexibilitate.“

    În ceea ce priveşte a doua parte a anului, CEO-ul Provident se aşteaptă la o evoluţie stabilă a cererii pentru creditele de consum, cu un vârf în septembrie, fără fluctuaţii notabile privind calitatea portofoliului.

    „Vom continua să consolidăm parteneriatele cu eMAG şi Flanco, ca parte a ambiţiilor noastre de a le oferi clienţilor acestor parteneri o soluţie de finanţare pentru nevoile lor practice, diferită de soluţiile de tip buy now pay later. În plus, am pus recent bazele unui parteneriat cu TBI, prin intermediul căruia produsele noastre de creditare sunt disponibile deja în peste 350 de magazine, iar numărul lor creşte în fiecare lună. Totodată, ne aşteptăm la volume în creştere pentru ProviOnline, care este atractiv pentru tânăra generaţie, familiarizată cu tehnologia şi cu mediul online şi care apreciază faptul că este uşor de folosit, dar şi viteza de transfer a banilor, totul în aceleaşi condiţii de siguranţă şi responsabilitate. Astfel, aceste noi canale şi servicii ne vor ajuta să deservim şi alte categorii de clienţi care au nevoi reale, dar care nu sunt mereu adresate printr-un produs financiar potrivit.

    Vorbind despre evoluţia din prima jumătate a anului, Florin Bâlcan susţine că a fost o perioadă foarte bună din multe puncte de vedere.

    „În primul rând, am continuat să fim alături de clienţii noştri. O bună parte dintre aceşti clienţi sunt oameni cu venituri mici şi medii şi adesea fără un istoric de creditare, pentru care opţiunile sunt limitate, dar şi riscul de neplată e mai mare. Nevoia lor de credit este cât se poate de reală şi împrumută, în medie, cam de 2-3 ori cât câştigă, oarecum similar cu media creditelor de consum din piaţă. Noi credem că nimeni nu ar trebui exclus de la o formă de finanţare şi înţelegem că, pentru mulţi oameni, rolul nostru în societate este, dincolo de sprijinul financiar, o primă experienţă cu lumea serviciilor financiare. O bună parte dintre clienţii noştri ies din portofoliul nostru prin refinanţări la alte instituţii financiare, cu precădere bănci, care, poate, în lipsa istoricului de credit creat prin împrumutul de la Provident, nu ar mai fi emis refinanţările respective. Numărul adeverinţelor de refinanţare emise în prima jumătate a acestui an este cu 10% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Poate părea contra-intuitiv dintr-o perspectivă comercială, dar pentru noi este exemplul perfect că ne ţinem de cuvânt atunci când spunem că vrem să punem umărul la îmbunătăţirea incluziunii financiare din România. Numărul de clienţi este în creştere şi calitatea portofoliului este la cel mai bun nivel de până acum.“

    Anul trecut, Provident a încheiat cu 175.000 de clienţii activi dintre care 17.000 au fost la prima lor experienţă cu un produs financiar, a mai adăugat Florin Bâlcan. Iar valoarea creditelor emise a fost de asemenea în creştere, cu o calitate impecabilă a portofoliului, adaugă el.

    „Am rămas relevanţi şi prima opţiune pentru zeci de mii de clienţi care trăiesc în zona rurală şi care au încredere că le oferim în mod responsabil ajutorul de care au nevoie pentru a merge înainte. Peste 1.300 de români şi-au îmbunătăţit anul trecut istoricul de creditare cu Provident şi au putut accesa apoi împrumuturi în condiţii mai avantajoase. Nu e niciodată uşor să prezici ce urmează, mai ales ţinând cont de şocurile fără precedent prin care am trecut în ultimii ani. Presupunând că nu vor exista perturbări provocate de factori externi, imprevizibili, ne aşteptăm ca 2024 să rămână cu rezultate remarcabile pentru întreaga industrie financiară. Sunt conştient că a fi una dintre cele mai mari şi mai vizibile IFN-uri din România vine cu multe responsabilităţi. Facem parte dintr-un sector cu un rol social foarte bine definit, deservind cu responsabilitate o categorie de consumatori care este extrem de numeroasă şi care nu are întotdeauna acces la serviciile oferite de alte instituţii financiare, fie din lipsa unui istoric de creditare, a unui istoric negativ sau existenţa unor venituri sub medie. Tocmai din această cauză este în continuare nevoie de multă responsabilitate, atât din partea industriei, cât şi a clienţilor. Obiectivul nostru rămâne să finanţăm nevoile reale, păstrând un echilibru just între ţintele de profit şi evitarea riscului de supra-îndatorare.“

    Conform informaţiilor publicate pe site-ul Provident, în condiţiile unui credit în valoare de 1.000 lei, primit şi restituit prin transfer bancar, rata dobânzii fixă este de 13,5% pe an, cu o valoare a ratelor săptămânale de 16,98 lei. Pentru un împrumut de 3.000 de lei, pe 64 de săptămâni, cu rata dobânzii fixă de 13,50%/an, DAE este de 14,43%, valoarea totală plătibilă de 3.259,28 lei (include împrumutul şi dobânda de 259,28 lei) şi rata săptămânală de 50,93 lei, iar cu rata dobânzii fixă de 40,50%/an, DAE este de 49,70%, valoarea totală plătibilă de 3.818,57 lei (include împrumutul şi dobânda de 818,57 lei) şi rata săptămânală de 59,67 lei. Clientul poate beneficia, la cererea sa, de serviciul auxiliar şi opţional de gestionare la domiciliu a creditului, comisionul aferent acestui serviciu fiind în cadrul promoţiei de 15 lei/săptămână. Promoţia este supusă unor condiţii şi termene. Pentru un împrumut de 4.700 de lei, pe 95 de săptămâni, prin transfer bancar, cu o rată a dobânzii fixă de 74,00%/an, DAE de 117,02%, valoarea totală plătibilă este de 8.838,26 lei (include: suma împrumutată, dobânda în valoare de 3.888,26 de lei şi comisionul de analiză a dosarului în valoare de 250 de lei), iar rata săptămânală este de 93,04 lei. În cazul în care clientul solicită serviciul auxiliar şi opţional de gestionare la domiciliu a creditului, la valoarea ratei anterior menţionate se adaugă comisionul unic aferent acestui serviciu (25 de lei/ săptămână).

  • OTE i-a prelungit lui Babis Mazarakis mandatul de CEO al Telekom România Mobile până la 30 septembrie

    Grupul elen OTE i-a prelungit lui Babis Mazarakis mandatul de CEO al Telekom România Mobile – companie în plin proces de vânzare – până la finele lunii septembrie, arată o decizie publicată în Monitorul Oficial.

    „Hotărârea NR. 302/23.05.2024 a consiliului de administraţie al Telekom Romania Mobile. În temeiul prevederilor Actului Constitutiv al Societăţii, emite în unanimitate următoarea hotărâre: Se aprobă prelungirea mandatului domnului Charalampos Mazarakis în calitate de Director General al Telekom Romania Mobile Communications – S.A. pentru o perioadă de patru (4) luni, până la data de 30 septembrie 2024, cu aceleaşi competenţe aprobate de Consiliul de Administraţie. Administraţie în data de 22.12.2015, cu modificările ulterioare de către Consiliul de Administraţie în data 27.09.2017 şi de 16.07.2019. – Se aprobă prin prezenta prelungirea, în aceleaşi condiţii, a Contractului de management încheiat de CEO cu Telekom Romania Mobile Communications – S.A. pe o perioadă de patru (4) luni, până la 30 septembrie 2024.
    – Se autorizează prin prezenta directorul executiv HR, Transformare şi Guvernanţă, după primirea tuturor aprobărilor corporative necesare la nivelul OTE, să semneze în numele Societăţii prelungirea Contractului de management al Directorului General cu efect retroactiv de la 01.06.2024, precum şi orice alte documente conexe”, conform documentului.
    Telekom Romania Mobile a obţinut în 2023 un profit operaţional ajustat (EBITDA) de 17 mil. euro, în scădere cu 55% faţă de cel raportat în anul precedent, la venituri de 287 mil. euro, conform rezultatelor financiare publicate de grupul elen OTE, proprietarul operatorului. Marja de profit operaţional a companiei a fost astfel în 2023 de 6% din venituri, faţă de 12% în 2022, conform aceleiaşi surse.
    Proprietarii Telekom sunt în discuţii de vânzare cu grupul local Digi, care are deja o poziţie dominantă pe piaţa de internet fix şi servicii de retransmisie TV, şi o altă entitate apropiată.