BusinessMagazin

Tag: ccr

  • Cel mai nou cadou al parlamentarilor pentru puşcăriaşii din România: ”Închisoarea de weekend” a fost adoptată!

    Proiectul de Lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate prevede instituirea unor măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Potrivit proiectului de act normativ, aceste pedepse ar urma să poată fi executate fie la domiciliu, fie doar în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat, fie prin “echivalent zile muncă în folosul comunităţii”, fie în regim mixt, de “echivalent zile de muncă în folosul comunităţii si de zile de executare sâmbătă si duminică într-un centru special înfiinţat.

    “Nu îmi face nicio plăcere să vin la microfon şi să vorbesc despre acest proiect depus de colegii senatori ai PSD şi pe care grupul PNL nu îl va susţine. PNL nu va vota acest proiect în forma ieşită din Comisia juridică, pentru că nu mai are absolut nicio legătură cu ceea ce au gândit colegii noştri şi nici nu scopul urmărit, anume: de a contribui la degrevarea penitenciarelor de aglomerarea existentă în prezent şi de a fi alături de o eventuală lege pentru prevenirea şi reducerea recidivei. Acestea două erau proiectele necesare pentru ca în penitenciare să se producă o adevărată reformă. Din nefericire, aţi pervetit ambele măsuri. Pe de o parte, aceste măsuri alternative au devenit un instrument prin care din măsuri alternative la executarea pedepselor cu închisoarea, dumneavoastră aţi elaborat un proiect prin care introduceţi ca inovaţie juridică măsuri alternative la liberarea condiţionată. Acesta este efectul amendamentelor care au fost depuse în Comisia juridică”, a spus deputatul PNL Gabriel Andronache.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis atacă la CCR legea ce protejează aleşii de conflictul de interese

    “Deşi instituie la nivel legal încetarea de drept a unor interdicţii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat şi comunicat unor persoane determinate), legea criticată este eliptică cu privire la modul în care această dispoziţie va fi pusă în executare în mod concret, în sensul că nu se precizează care este autoritatea competentă să constate încetarea de drept şi conform cărei proceduri ar trebui ea să acţioneze. Astfel de măsuri nu pot fi deduse pe cale de interpretare şi nu pot fi suplinite pe cale jurisprudenţială. Formularea generală a unui efect juridic al legii – precum încetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale – nu poate complini absenţa unor prevederi legale care să precizeze cine are competenţa şi cum trebuie să acţioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afectează claritatea normei şi securitatea raporturilor juridice, păstrarea sau eliminarea respectivelor interdicţii fiind incertă din perspectiva modului de punere în executare a legii. Aşa cum arată şi Curtea Constituţională Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligaţii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative; exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială”, se arată în sesizarea preşedintelui.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis, despre Codurile penale: E inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie

    “Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă este nevoie de o oarecare modificare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale CCR şi, în unele puncte, chiar cu legislaţia europeană. Aceste propuneri sunt bune şi cred că Parlamentul le va prelucra şi va introduce aceste chesstiuni. Alte propuneri care au fost făcute, nu vreau să detaliez acum în acest cadru, sunt total inacceptabile şi cred că discuţia parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuţie şi care trebuie să iasă din discuţie. Un principiu însă cred că trebuie să îl înţeleagă toată lumea: este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”, a afirmat şeful statului, la Cotroceni unde a avut o întrevedere cup reşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene, Paolo Gentiloni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect modificare coduri: Neglijenţa în serviciu din Codul Penal, abrogată

    „În ceea ce priveşte abrogarea art. 298, se impune abrogarea acestei norme, deoarece este foarte greu să se distingă între abaterea disciplinară şi fapta penală, dat fiind că ambele forme sunt reglementate în acela şi mod. Astfel, se ajunge la incriminări discreţionare, fără elemente clare de distincţie. În plus, faţă de decizia CCR referitoare la neconstituţionalitatea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, în care s-a configurat conţinutul constitutiv al infracţiunii în aceeaşi manieră ca la abuzul în serviciu, devine imposibil de imaginat cum s-ar putea încălca expres o normă, dacă funcţionarul ar cunoaşte-o şi nu ar urmări un scop ilicit. Adică, există o contradicţie: dacă funcţionarul cunoaşte textul de lege şi îl încalcă voit atunci forma de vinovăţie a culpei nu poate fi reţinută. Dacă nu îl cunoaşte din motive independente de voinţa sa (nu are competenţa de a o cunoaşte), atunci nu poate exista nicio formă de vinovăţie a acestuia”, arată documentul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat tacit modificarea legislaţiei penale şi procesual penale

    În acest proiect de lege, Guvernul propune şi intervenţii punctuale asupra Legii 682/2002 privind protecţia martorilor, Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

    Principalele modificări în legislaţia penală şi procesual penală vizează modul de aplicare a legii penale mai favorabile, momentul până la care poate interveni împăcarea părţilor în procesul penal, recuzarea procurorilor, definiţia infracţiunii continuate, unele dintre infracţiunile contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, reglementarea cazurilor de nulitate absolută, revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive şi reglementarea vizitei intime în cazul persoanelor private de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR a admis parţial sesizarea privind superimunitatea judecătorilor Curţii

    „Am admis parţial excepţia de neconstituţionalitate, declarând următoarele texte neconstituţionale: în primul rând, sintagma <<urmărirea penală>>, ceea ce înseamnă că nu vom beneficia de acea imunitate. Asemenea parlamentarilor, urmărirea penală se va putea face. Au rămas reţinerea, arestarea, percheziţia. În al doilea rând, am declarat neconstituţională sintagma <<la cererea ministrului Justiţiei>>, în sensul că cererea de ridicare a imunităţii să nu fie făcută de ministrul Justiţiei, care provine dintr-o componentă politică, ci să fie făcută direct de procurorul general”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

    Acesta a adăugat că s-a mai decis admiterea contestaţiei şi sub aspectul excluderii posibilităţii unui judecător care mai are un rest de mandat să dobândească unul tot de nouă ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legile justiţiei, adoptate în Camera Deputaţilor

    Legea pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată cu 182 de voturi “pentru” şi 91 “împotriva”.

    Legea pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată cu 190 de voturi “pentru” şi 98 “împotrivă”.

    Legea pentru modificarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM a fost adoptată cu 189 de voturi “pentru” şi 101 “împotrivă”.

    USR a protestat, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea legilor justiţiei, purtând tricouri care pe spate aveau inscripţionate mesajul „#Fără Penali”, la cererea liderului deputaţilor PNL, aceştia s-au întors cu spatele la prezidiu, unde stateau aleşii PSD-ALDE.

    Tot în plen, PNL a anunţat că procedura de adoptare a legilor speciale va fi contestată la Curtea Constituţională.

  • Codruţa Kovesi va fi audiată pe 21 martie de Secţia pentru Procurori a CSM

    Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului şef al DNA se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.

    “Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis a promulgat Legea care modifică modul de numire a judecătorilor la CCR

    Senatul a adoptat Legea pentru modificarea art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, iniţiată de deputatul PSD, Eugen Nicolicea, în 14 februarie.

    Acesta vizează modificarea alin.(4) al art.5 din actul normativ şi prevede ca fiecare Cameră a Parlamentului numeşte la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de membru al Curţii Constituţionale, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi.

    Actul normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 28 iunie 2016.

  • Curtea Constituţională dezbate miercuri sesizările USR la legile Justiţiei

    Juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ şi PNL pe legile justiţiei.

    De exemplu, anunţau cei de la USR, la data depunerii sesizărilor, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro