Tag: capitalism

  • Croitoru: În România nu e capitalism. Clicile de antreprenori de carton – politicieni au acaparat economia

    Prezentăm comentariul lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu:

    Lucian Croitoru: Vom reuşi să facem din capitalism noua normalitate?

    Cei mai mulţi cred că actuala criză economică şi mai ales profunzimea ei este produsul capitalismului bazat pe pieţe libere. Faptul că aceasta se întâmplă la foarte scurt timp de la căderea socialismului pare să fie o dovadă pentru mulţi români. Doar puţini mai cred şi chiar şi mai puţini înţeleg că, dimpotrivă, criza mondială a apărut de la lipsa capitalismului chiar în ţările care l-au consacrat.

    În lume, în general, soluţia la problemele economice şi sociale este refacerea capitalismului. În România provocarea profundă este chiar instaurarea capitalismului şi transformarea lui în noua normalitate.

    Criza mondială şi capitalismul

    Capitalismul înseamnă o succesiune de alegeri libere responsabile pe care le fac entităţile private (oameni sau firme) dat fiind un set de reguli bune. Alegerile libere responsabile şi regulile bune conlucrează pentru a face din capitalism cel mai productiv mod de organizare economică cunoscut.

    Germania capitalistă a întrecut Germania socialistă, Coreea de Sud a întrecut Coreea de Nord, iar Finlanda a întrecut Estonia pe vremea când aceasta din urmă era parte a Uniunii Sovietice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Primul an de capitalism real în România

    Ultima mare bulă care tocmai s-a spart este cea a cărţilor despre criză. Editorii americani au dat publicităţii câteva seturi de date – nu mă îndoiesc că sunt aplicabile şi la noi, păstrând totuşi proporţiile – iar rezultatele sunt grăitoare.

    În iunie 2008 au apărut două titluri, iar până în septembrie 2008 numărul acestora a urcat vertiginos la 20. Din septembrie 2008 şi până în decembrie 2009 numărul titlurilor apărute s-a menţinut în zona 15 – 20 lunar, cu un vârf spectaculos, de 26 de titluri în iunie 2009. În 2010 şi 2011 tendinţa a fost de scădere năprasnică – în august şi octombrie 2010 nu a apărut nici măcar un titlu legat de criză.

    Datele pentrui 2011 nu sunt valabile, dar nu am nicio îndoială că autorii şi editurile nu mai mizează pe criză. Cu alte cuvinte, despre criză s-a spus cam tot ce a fost de spus, cel puţin din punctul de vedere al economiştilor şi specialiştilor capabili să scrie mai mult decât 100 de cuvinte într-o postare de blog sau 5.000 de cuvinte într-un articol de ziar. Rămân să ţină aprinsă flacăra crizei prietenii de la Business Insider – care, apropo, sper să aibă puterea să depăşească zona “15 grafice care vă vor arăta clar cum vine apocalisa luna viitoare” – şi editorialiştii de la Wall Street Journal şi Financial Times, care au jumătate de normă pentru număratul zilelor Europei.

    Neregăsindu-mă între capetele luminate pe care tocmai le-am enumerat, aş vrea să privesc cumva optimist spre 2012. Mi s-ar părea logic, firesc ca oamenii să înceapă să se întoarcă spre o serie de valori fundamentale – cumpătare, prudenţă, muncă tenace. Companiile şi şefii de companii ar trebui să regăsească ideea de bază din business, cum bine spunea cineva la club – “să câştig bani”. Bani din afaceri, desigur, şi nu învârtind aiurea hârtii, făcând speculă cu terenuri sau case sau tăind în neştire cheltuieli şi dând afară din ce în ce mai mulţi oameni.

    Îi spun primul an de capitalism autentic pentru că etapele de până acum au oferit doar faţete ale întregului: unu, perioada de început, a celor curajoşi şi a lui “nu ne vindem ţara, dar ne place Coca-Cola”, doi, începutul reformelor şi al perioadei de creşteri de doi digiţi, trei – euforia, perioada în care toată lumea şi-a pierdut capul. Patru – criza.

    Ideea “să facem bani” respectând regulile pieţei oferă, cum ar spune un corporatist, o sumedenie de provocări. Prima, şi cea mai puternică, îmbâcseala din România. Politicieni, sărăcie, infrastructură deficitară, alegeri. Pe urmă climatul de austeritate care s-a instaurat în Europa, cu efecte directe asupra consumului şi investiţiilor. Pe urmă politicile fiscale nesigure şi mersul economiei mondiale, China, preţul petrolului şi al alimentelor, războaiele comerciale sau pe materii prime.

    Să ne rezumăm la ce putem încerca să controlăm, îmbâcseala din România. 2012 este un an electoral şi cred, sper ca mediul de afaceri sănătos să înţeleagă nu numai că este momentul să înceapă să facă bani, ci şi să îşi dea seama de importanţa pe care o are, de forţa pe care i-o conferă locurile de muncă pe care le oferă şi taxele şi impozitele şi salariile pe care le plăteşte. Simpla ignorare a tupeului politicianist ar putea modifica radical jocul, iar câştigul ar fi considerabil, pentru că am putea recupera şi o bucată bună din decalajul care ne separă de restul statelor europene.

    Pentru că următorul număr al revistei apare în ianuarie, aş vrea să le mulţumesc tuturor cititorilor noştri, în print sau pe internet. Aceleaşi mulţumiri am pentru colaboratorii revistei, oameni de afaceri sau analişti, care răspund întrebărilor noastre şi care participă la evenimentele pe care le organizăm – Clubul BM şi Meet the CEO.
    La mulţi ani!

  • Criza – nimic nou sub soare, soluţia stă în memoria socială, care poate remodela politicul

    Confuzie, aparenta miopie politică şi dezbateri duse la extreme, aşa a radiografiat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, societatea şi politicul din România în mijlocul crizei mondiale şi înainte de anul electoral 2012, cand multe dintre soluţiile propuse populaţiei sunt “glumeţe”. “Suntem înaintea anului electoral, devenim tot mai conştienţi, nu numai noi specialiştii în economie şi finanţe, că avem constrângeri bugetare puternice. Se discută în permanenţă de soluţii. Câteodată soluţiile pentru noi sunt glumeţe, dar se discută. Nu poţi să treci cu vederea aceste dezbateri, extrem de mediatizate. Va reuşi societatea şi clasa politică ca anul 2012 să iasă din tiparul precedentelor cicluri electorale, cu promisiuni mai puţin sau mai mult desprinse de realitate?”, a spus Isărescu în cuvântul de deschidere de la Romania Financial Forum 2011, organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roubini: Marx a avut dreptate cu privire la autodistrugerea capitalismului

    “Karl Marx a sups-o bine. La un moment dat, capitalismul se poate autodistruge pentru că nu poţi transfera venituri dinspre forţa de muncă spre capital fără să se înregistreze un exces de capacitate de producţie şi lipsa unei cereri agregate . Asta se întâmplă acum”, a spus Roubini. Marx, filozof, economist şi publicist, este considerat întemeietorul teoriei socialismului ştiinţific alături de Friedrich Engels. În 1848, cei doi au scris Manifestul Partidului Comunist.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roubini: Sunt sanse 50% de revenire a recesiunii. Karl Marx avea dreptate: Capitalismul se poate autodistruge

    In prezent, economia este afectata de reducerea consumului, in special din cauza reticentei firmelor de a face noi angajari si investitii care sa dea un imbold economiei, si aproape ca nu se poate face nimic pentru a imbunatati situatia, spune economistul Nouriel Roubini, intr-un interviu acordat Wall Street Journal. ” Pentru a rezolva problema datoriilor mari trebuie sa cheltuiesti mai putin atat in sistemul public, cat si in cel privat, sa economisesti mai mult, sa reduci orele suplimentare. De asemenea, pentru a evita a doua recesiune, este nevoie de politici bancare mai relaxate” , spune Roubini. “Exista prea multe datorii, si in mediului privat si in cel guvernamental. Din datorie nu poti sa iesi decat prin economisire, printr-o crestere economica puternica sau prin metoda periculoasa a inflatiei, spune Roubini. Dar, daca nu reporneste consumul populatiei si firmelor, atunci risti sa ramai in recesiune”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalisti romani, uniti-va! Trebuie sa rezistati

    Dupa 162 de ani, aceasta lozinca ar trebui putin adaptata la
    realitatile romanesti, dar de partea cealalta a baricadei:
    “Capitalisti romani, indiferent daca sunteţi antreprenori mai mari
    sau mici, manageri la companii cu actionari romani sau conduceţi
    multinationalele, uniţti-va!”.

    Sunt vremuri grele, dar trebuie sa rezistati, sa supravietuiti,
    nu trebuie sa va abandonaţi afacerile, brandurile, angajatii, tot
    ce ati construit, pentru ca nu mai rezistati financiar si psihic,
    pentru ca ati obosit sa va luptati cu scaderea pietei, cu lipsa de
    clienti, cu lipsa de cash, cu bancile care va cresc dobanzile cand
    ar trebui sa vi le scada, cu cei care va datorează bani, dar si cu
    cei carora le datorati bani, cu angajatii carora trebuie sa le
    tăiati salariile sau chiar sa-i dati afara, cu statul care in loc
    sa va reduca taxele vi le mareste sau cu politicienii si
    functionarii statului care va cer “bani” pentru ca aveti de unde sa
    dati.

    Urmeaza una dintre cele mai dificile perioade pentru economie si
    businessul privat. Romania nu a experimentat asa ceva pana acum. In
    urmă cu 10-20 de ani, cei care si-au luat soarta in maini
    deschizandu-si o afacere nu aveau nimic de pierdut, dar acum au.
    Cresterea TVA de la 19% la 24% ca reactie imediata a Guvernului
    dupa decizia Curtii Constitutionale de invalidare a taierii
    pensiilor (cu 5 la 4 la vot) cu 15% ca parte a programului de
    austeritate va aduce cresterea inflatiei, a cursului euro, a
    dobanzilor, reduceri de consum, tăieri de salarii si un nou val de
    concedieri, incetinind astfel iesirea economiei din recesiune.

    Aceste lucruri nu vor fi atat de dramatice cum credem acum,
    deoarece fiecare companie isi va adapta preturile bunurilor si
    serviciilor la cererea efectiva din piata, si nu neapărat va urca
    preturile cu echivalentul majorării TVA. Cursul si inflatia vor fi
    tinute intr-o marja acceptabila cu ajutorul rezervelor valutare ale
    BNR (acum ar trebui sa se vada ca imprumutul de la FMI nu a fost
    luat degeaba).

    Cititi mai mult pe
    www.zf.ro

  • Business Magazin face retrospectiva a 20 de ani de capitalism

    In iarna anului 1989, un arhitect se afla in Abu Dhabi si tocmai se hotarase sa nu se mai intoarca in Romania, in timp ce cauta o solutie de umbrire a unei tribune oficiale. Un inginer la Intreprinderea de Avioane Bucuresti simtea ca, spre deosebire de restul tarilor din blocul comunist, in Romania nu se poate schimba nimic; poate omul era influentat de faptul ca refuzase, ce ceva timp in urma, sa intre in Partidul Comunist, fapt in masura sa blocheze orice cariera, daca de cariere putem vorbi in Romania comunista. Un student in anul II la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti remarca raceala, la propriu si la figurat, a salilor de curs. Un pusti tocmai se pregatea sa intre la liceu si era marcat de inghesuiala la cozile pentru alimente. Un tanar inginer stagiar lucra in subteran, la mina Livezi a Intreprinderii de Prospectiuni si Explorari Geologice Hunedoara, responsabil de utilaje si aeraj, condus fiind de un maistru, secretar de partid al minei.

    Doua decenii mai tarziu, arhitectul, pe numele sau Dinu Patriciu, este desemnat de cititorii Ziarului Financiar cel mai mare capitalist al Romaniei, inginerul de avioane Mihail Valeanu preda Kaizen, filozofia de management ce propulseaza companiile japoneze, fostul student Doru Bostina conduce un cabinet situat in primele cinci din topul cabinetelor de avocatura de business din Romania, pustiul licean Stefan Liute a devenit un specialist in identitate corporatista, director si actionar la agentia de specialitate Grapefruit, iar inginerul Tudor Furir a iesit din mina si vinde bauturi de la Pernod Ricard.

    Sunt numai cateva cazuri din ceea ce s-ar numi schimbarea Romaniei de dupa 1989, modul profund in care cariere si oameni s-au schimbat. Acesta este, de fapt, poate cel mai important castig al Romaniei capitaliste, libertatea de a incerca sa-ti schimbi destinul.

    Ne amintim ca pe vremea in care Mihail Valeanu sau Tudor Furir mai lucrau inca in intreprinderile lor, iar ambitia lui Doru Bostina nu depasea un post de magistat in orasul sau natal, un politolog, fost demnitar si ideolog comunist si fost disident, Silviu Brucan, lansa cea mai citata si mai detestata zicere a noii Romanii: “romanii vor avea nevoie de 20 de ani pentru a deprinde democratia”. Romania pare acum ca mai are nevoie de mult mai multi ani pentru a-si depasi tarele. “In 1990 am fost convins ca Brucan greseste. Si acum sunt la fel de convins ca a gresit. Numai ca in 1990 am considerat ca greseste supraestimand perioada, iar astazi ca a gresit subestimand-o. Se pare ca 50 de ani de lipsa a democratiei pot fi neutralizati doar de o perioada comparabila de democratie”, sustine Silviu Manolescu, managing partner la firma de audit si consultanta BDO Romania.

  • Cum a facut fata capitalismului cel mai mare magazin universal

    Schimbarea consumatorilor, a preferintelor acestora si a pietei
    a transformat Unirea Shopping Center intr-unul din simbolurile
    capitalismului. Magazinele intinse astazi pe 60.000 de metri
    patrati, branduri ca Zara, McDonald’s, Mango sau Douglas, zona de
    entertainment, si plasarea magazinului aproape de kilometrul 0,
    intr-o zona pe unde trec circa 300.000 de persoane zilnic, fac din
    Unirea Shopping Center unul dintre cele mai vizitate centre
    comercial din Romania, o concurenta serioasa pentru mallurile
    aparute dupa ’99.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Stiglitz: Capitalismul de tip american, un esec

    "Este necesar un nou sistem global de rezerva monetara", a sustinut Stiglitz intr-o conferinta.

    China – care detine cele mai ample rezerve de valuta din lume – si Rusia au cerut anterior inlocuirea dolarului cu o alta moneda, una globala, ca valuta internationala de constituire a rezervelor monetare.

    "Sistemul existent de rezerva se afla intr-un proces de destramare. Dolarul nu este o moneda buna de rezerva. In prezent, dolarul nu intoarce aproape niciun randament, insa oricine analizeaza situatia trebuie sa ajunga la concluzia ca exista un grad ridicat de risc", a aratat Stiglitz, citat de Bloomberg.

    Conform economistului, criza financiara globala semnaleaza esecul capitalismului de tip american, sistemul financiar global functionand doar ca urmare a interventiilor repetate ale guvernelor si a salvarii pietelor de la dezastru.