BusinessMagazin

Tag: cadre didactice

  • Monolog Stela Popescu în “Las Fierbinţi”, despre învăţământul românesc: “Un copil se strică repede şi se repară greu” – VIDEO

    Actriţă Stela Popescu a prezentat o radiografie dură, dar cât se poate de reală, a sistemului educaţional din România, din perspectiva unei directoare de liceu, în cadrul serialului “Las Fierbinti”, potrivit stirileprotv.ro

    “Toti profesorii pleacă la Bucuresti, nimeni nu mai vrea să predea aici. Am scris la minister, am fost la inspectorate, nu sunt soluţii. De parca aici n-ar fi copii de valoare”, începe Stela Popescu monologul, după care prezintă problemele ruşinoase, extrase din realitatea învăţământului românesc.

    “Nicaieri în Europa nu mai există aşa ceva: să încălzesti clasele cu lemne. Lucrurile din ţara asta au luat-o pe un drum greşit”, continua Stela Popescu.

    Concluzia este una tristă: “La noi incă e bine (n.r. referindu-se la scoala din Las Fierbinti), in alte locuri e şi mai rău”.

  • A fost arestat la şcoală după ce profesorii credeau că a construit o bombă. La o zi după, adolescentul de 14 ani este invitat la Casa Albă şi la Facebook

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi fondatorul reţelei Facebook, Mark Zuckerberg, i-au luat apărarea unui băiat de 14 ani care a fost arestat după ce a adus la şcoală un ceas pe care profesorii şi poliţia l-au confundat cu o bombă, scrie Business Insider.

  • A fost arestat la şcoală după ce profesorii credeau că a construit o bombă. La o zi după, adolescentul de 14 ani este invitat la Casa Albă şi la Facebook

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi fondatorul reţelei Facebook, Mark Zuckerberg, i-au luat apărarea unui băiat de 14 ani care a fost arestat după ce a adus la şcoală un ceas pe care profesorii şi poliţia l-au confundat cu o bombă, scrie Business Insider.

  • Miliardarul care vrea salarii mai mari pentru profesori. E dispus să le dea bani din propriul buzunar

    Miliardarul Jim Simons, matematician şi fondatorul fondului Renaissance Technologies, nu este mulţumit de felul în care guvernul american îşi răsplăteşte profesorii şi a hotărât să facă ceva în privinţa asta, informează Business Insider.

    Simons oferă 15.000 de dolari în plus unor profesori norocoşi care predau matematică şi ştiinţe (chimie, fizică etc). “Le dăm bani în plus, 15.000 de dolari pe an. Avem 800 de profesori din New York înscrişi în acest program. Anul următor, numărul va creşte la 1.000, ceea ce înseamnă 10% dintre profesori de matematică şi ştiinţe din sistemul şcolar public din New York”, a spus Jim Simons.

    Potrivit Centrului Naţional de Statistică arată că profesorii din Statele Unite sunt plătiţi în medie cu 56.383 de dolari anual, cu 1.3% mai puţin decât media de acum 13 ani.

    Jim Simons, în vârstă de 77 de ani, are o avere estimată la 14 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

  • Pe când o “Mafie Românească”, asemănătoare cu “Indian Mafia”?

    Aşadar, avem un val de şefi de companii de origine indiană, o schimbare semnificativă, atât de importantă încât profesorii de economie au început să o analizeze, pentru a determina ce au aceştia în plus şi de unde vine calitatea managerului indian.

    Şi nu este vorba aici numai de executivii enumeraţi mai sus; practic putem lua orice mare companie din lume şi veţi descoperi lesne în top management cel puţin un indian, dacă nu mai mulţi. În Silicon Valley un inginer din trei este de origine indiană, şi mulţi dintre ei vor rămâne în istoria tehnologiei, pentru că au inventat sau au contribuit la portul USB, procesorul Pentium de la Intel, sistemul de operare Android, browserul Chrome sau serviciul de mesagerie electronică Hotmail; probabil, practic vorbind, orice produs major din zona tehnologiei apărut în ultimele două decenii are cel puţin un naş indian.

    Cunoscătorii vorbesc despre o „Indian Mafia” – formulare care defineşte influenta reţea de ingineri, antreprenori şi executivi de origine indiană din Silicon Valley. Indian Mafia este fie şcolită în occident, fie la IIT, Indian Institutes of Technology, un grup de 19 centre de studii superioare din mai multe oraşe indiene, socotite a fi cu nimic mai prejos decât MIT, Massachusetts Institute of Technology – este cazul chiar al lui Sundar Pichai.

    Atingem aici fondul problemei: unu, de ce au indienii succes? şi doi, cum au acţionat?

    Specialiştii spun că au succes pentru că ştiu bine engleză, pentru că sunt ambiţioşi, pentru că înţeleg în mod profund pieţele emergente, pentru că au vocaţia inginerească în sânge şi pentru că sunt persoane modeste. Engleza o stăpânesc pentru că sistemul educaţional a rămas profund influenţat de cel britanic, ambiţia se traduce prin dorinţa de a-şi depăşi condiţia, de a „ieşi din sărăcie”, cunoaşterea pieţelor emergente nu mai trebuie să o explic, dar o exemplific cu Skype Translator, instrumentul pus la punct de Gurdeep Singh Pall, cu Android One – sistemul de smartphone-uri accesibile propus de Sundar Pichai pentru India – sau cu lansarea Windows 10 în Kenya, la care a participat Satya Nadella, CEO Microsoft. Vocaţia de ingineri este cumva firească, iar modestia vine din educaţie şi din felul lor de a fi – Microsoft şi Google au căpătat, influenţate de Nadella şi de Pichai, dimensiuni mult mai „umane”, companiile au devenit mult mai apropiate de angajaţi decât au fost sub Bill Gates, Steve Ballmer sau Larry Page. 

    Cum au acţionat? Pomenitul IIT a apărut în 1961, printr-o lege specială, dar prima idee a unei astfel de reţele de şcoli a apărut încă din 1946. Primul institut a fost înfiinţat în 1950; iniţial au fost şapte instituţii de învăţământ, declarate de importanţă naţională, iar în 2008 au fost adăugate alte nouă. Sunt autonome, dar supravegheate de un consiliu, iar preşedintele Indiei este, practic, liderul organizaţiei. Şi chiar dacă în topurile universităţilor realizate de occidentali indienii nu se plasează pe poziţii tocmai fruntaşe, în ansamblu organizaţia a devenit un brand, iar rezultatele se văd cât se poate de limpede tocmai prin absolvenţii pe care îi livrează lumii, foarte bine pregătiţi, trecuţi prin filtrele unor examene şi având cunoştinţe la care occidentalii nici nu visează.

    De o bucată de vreme Business Magazin a început să identifice un contingent important de executivi români care lucrează în străinătate, în occident, în Japonia, în Rusia sau în Africa. Silviu Popovici tocmai a devenit expatul român cu cel mai mare business în administrare, director general al Pepsico pentru Rusia, Ucraina şi CIS, adică pentru 12 pieţe, 36 de fabrici, 27.000 de angajaţi şi peste 300 de milioane de consumatori, Călin Drăgan îl urmează îndeaproape din Japonia, unde conduce afacerile de 4 miliarde de euro ale Coca-Cola East Japan, iar Angela Creţu a preluat recent conducerea unei regiuni de 17 ţări din poziţia de group vicepresident pentru Turcia, Orientul Mijlociu şi Africa în cadrul Avon; românii conduc bănci, operaţiuni industriale şi companii în multe ţări ale lumii. Totuşi, nu se poate vorbi de o „Mafie românească”, asemănătoare cu „Indian Mafia” din Silicon Valley, ceva care s-ar dovedi cât se poate de folositor pentru amărâta Românie – un corp de executivi mai eficienţi şi mai influenţi decât ambasadorii, un grup de creiere care să educe, să influenţeze, să fie invocate drept exemple că „se poate” şi care să scoată ţara asta din mlaştină.

    Glumeţii care îmi vor oferi exemple de mafioţi români reali, de hoţi adică, să se abţină.

    Restul, să recapitulăm: educaţie de top, o acţiune coerentă a autorităţilor, limbi străine, ambiţie, vocaţie şi, partea care îmi place cel mai mult, modestia, umilinţa. Pare atât de simplu şi este, în realitate, atât de complicat.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Încă un pas spre falimentul grecesc: 25% în plus pentru medici, de la Ponta cel generos

    Iar mai târziu, când s-a aflat că vor creşte cu până-n 70% şi salariile angajaţilor de la Cotroceni şi Palatul Victoria, probabil că indignarea a fost generalizată în rândul acelor bugetari care trăiesc cinstit din salariu, nu între cei numiţi politic, ca să colecteze bani…Aşa a început o presiune formidabilă asupra unui buget şi aşa supra-solicitat de solicitările salariale. Statisticile arată că medicii şi profesorii au fost mereu perdanţii sistemului bugetar, în timp ce birocraţii din diferite instituţii primeau periodic salarii mărite, prime, vouchere şi zile libere.

    Moral, medicii şi profesorii sunt îndreptăţiţi să ceară mai mult. Practic, nu sunt bani pentru ei. Acesta este adevărul. Guvernul le poate oferi rămăşiţe, mult sub ceea ce primesc serviciile secrete, de exemplu. Dacă salariile medicilor şi profesorilor ar creşte peste noapte cu 50%, am ajunge rapid în situaţia Greciei. De aceea, le spun tuturor cadrelor medicale: dacă vreţi să câştigaţi decent, la nivelul uriaşei pregătiri pe care o aveţi, trebuie să ieşiţi de sub aripa statului. Câtă vreme sistemul medical rămâne la stat – că este ministerul Sănătăţii, că sunt autorităţile locale – adevăraţii bani vor veni doar din plicul oferit de pacient, ceea ce este inacceptabil. Inacceptabil.

    Mi se pare incredibil că sunt medici care fac apologia plicului oferit benevol, la sfârşitul operaţiei. Cred că medicii vor pica într-o capcană dacă acceptă oferta premierului, de a se legifera această formă de mită. Ştiţi foarte bine că termenul de „cadou oferit benevol” este un pretext: sunt nenumărate forme pentru a face presiuni pentru ca pacienţii „să priceapă” că trebuie să „cotizeze”. Aşa cum explica, recent, judecătorul Cristian Danileţ, este corectă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie care consideră că medicii din sistemul de stat sunt asimilaţi funcţionarilor publici şi nu au voie să primească absolut nici un cadou. Sistemul medical trebuie trecut în mâini private, este singura soluţie. Sunt ţări în care este de stat şi funcţionează decent – Marea Britanie, de exemplu. Dar ştiţi foarte bine diferenţa: corupţia.

    Medicii trebuie să aibă curajul să ceară privatizarea spitalelor şi să spargă mitul că oamenii săraci vor avea parte de asistenţă medicală doar dacă se duc în instituţii de stat. Dimpotrivă, eu cred că plăţile informale, la care se adaugă contribuţiile obligatorii ale angajatului şi angajatorului, face ca sistemul de stat să fie mai scump decât cel privat. Dincolo de umilinţa de a da/ primi plicul cu bani la chirurg, anestezist, asistente medicale şi infirmiere, marea problemă a spitatelor de stat este corupţia. Vorbesc despre corupţia patronată politic, aşa cum s-a văzut la Mehedinţi, în cazul Adrian Duicu: achiziţiile de echipamente medicale erau scumpe şi inutile. Acesta este caz notoriu pe care DNA-ul l-a scos la suprafaţă, probabil că sunt multe altele. Ar fi necesar un audit independent, pentru a vedea depista defecţiunile din sistem.

    În sfârşit, atunci când ni se spune că „nu sunt bani mai mulţi” pentru Sănătate, guvernul Ponta se preface că uită faptul că marile companii de stat sunt datoare vândute la bugetul asigurărilor de sănătate. Citeam, recent, o ştire în care se spunea că restanţele primelor cinci firme din totul marilor datornici la bugetul asigurărilor de sănătate (108 milioane de lei), ar putea acoperi costurile cu mâncarea pentru 10 mii de pacienţi din spitale timp de trei luni sau ar putea suporta tratamentul timp de o săptămâna al persoanelor bolnave de cancer din toată ţara. Aceste companii de stat îşi pot permite să acumuleze datorii pentru că au susţinerea politică a premierului Ponta: Compania Huilei, Complexul Energetic Hunedoara, Poşta Română sau RATB-ul, controlat de Sorin Oprescu şi un fals sindicalist cu carnet de membru PSD. Din nou spun: dacă aceste companii erau private, fără spate politic, nu s-ar fi ajuns să acumuleze datorii atât de mari.

    Decizia premierului Ponta de a majora, prin ordonanţă de urgenţă, salariile medicilor cu 25% este o catastrofă. Va alimenta şi mai mult solicitările altor categorii de bugetari şi ne va plasa şi mai aproape de falimentul de tip grec. Soluţia este ca absolut toate privilegiile acordate în ultimul timp – de la indemnizaţii mărite pentru demnitari la pensiile speciale pentru securişti – să fie anulate, pentru a stinge incendiul care riscă să cuprindă economia României.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Câţi bani au câştigat olimpicii loturilor internaţionale de matematică, informatică şi fizică

    Pentru performanţa de anul acesta, cei 15 olimpici au primit premii în bani, în valoare totală de 122.000 lei. Fiecare medaliat cu aur a primit un premiu în valoare de 10.000 lei. Medaliaţii cu argint au primit premii în valoare de câte 8.000 lei, iar medaliaţii cu bronz câte 6.000 lei. Profesorii care au pregătit cele trei loturi au primit premii în valoare totală de 42.300 lei.

    Fundaţia eMAG şi BCR au premiat loturile internaţionale de matematică, informatică şi fizică, în cadrul celei de-a patra ediţii a Întâlnirii cu Olimpicii. Este al patrulea an în care Fundaţia eMAG premiază olimpicii şi profesorii celor trei loturi naţionale, în cadrul proiectului Hai la Olimpiadă!, pentru rezultatele obţinute la Olimpiadele Internaţionale.

    La cea de-a patra ediţie a Întâlnirii cu Olimpicii au participat Tudor Vlad (preşedintele Fundaţiei eMAG), Dana Demetrian (Vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR), IuIian Stanciu (CEO eMAG) şi Răzvan Ziemba (CEO NOD), precum şi alţi parteneri ai proiectului Hai la Olimpiadă. Aceştia au subliniat importanţa investiţiei în educaţie, mai ales în domeniile în care România are o tradiţie din a câştiga medalii, precum şi faptul că tinerii trebuie încurajaţi să se pregătească mai bine pentru a fi performanţi într-o societate globală, aflată într-o permanentă evoluţie.

    „Sunt încântat că îi putem premia pe aceşti copii cu rezultate extraordinare la matematică, fizică şi informatică. Faptul că şi anul acesta toţi cei 15 membri ai loturilor naţionale au reuşit să câştige câte o medalie la Olimpiadele Internaţionale confirmă încă o dată că în România există o comunitate de copii şi profesori capabili de cea mai înaltă perofmanţă”, a declarat Tudor Vlad, preşedintele Fundaţiei eMAG.

    „Ne-am alăturat proiectului Hai la Olimpiadă! pentru că suntem convinşi că tinerii din România au un potenţial uriaş, care trebuie încurajat şi susţinut. Olimpicii de astăzi, elevii care se pregătesc în fiecare zi să fie mai buni vor fi cei care peste câţiva ani vor conduce afaceri importante în România. De aceea, BCR sprijină iniţiative care să pună în evidenţă tot ceea ce are mai bun societatea noastră”, spune Dana Demetrian, Vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR.

    La Olimpiada Internaţională de informatică din Kazahstan, lotul naţional de informatică  şi-a adjudecat patru medalii, una de aur, două de argint şi una de bronz.

    Rareş Darius Buhai, (clasa a XII-a) a câştigat a patra medalie de aur consecutivă la această competiţie. Medalii de argint au fost obţinute de Alexandru Velea (clasa a XII-a) şi de Marius Valentin Hărşan (clasa a XII-a). Andrei Popa (clasa a X-a) a câştigat medalia de bronz. Profesorii care au pregătit lotul naţional de informatică sunt Adrian Panaete şi Marius Nicoli.

    Lotul naţional de matematică şi-a adjudecat în total şase medalii la a 56-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale, care a avut loc la Chiang Mai, Thailanda: o medalie de aur, patru de argint şi una de bronz. În competiţia de anul acesta au participat 577 de olimpici din 104 de ţări.

    Simona Diaconu (clasa a XII-a) a obţinut medalia de aur, Marius Bocanu (clasa a XII-a), Ciprian Bonciocat (clasa a X-a), Andrei Andronache (clasa a XI-a) şi Ştefan Spătaru (clasa a XII-a)  au câştigat medalii de argint, iar Andrei Puiu (clasa a XII-a), bronz. Echipa de profesori care a însoţit lotul naţional de matematică a fost alcătuită din Radu Gologan, Mihai Bălună şi Cătălin Gherghe.

    Olimpicii lotului naţional de fizică au câştigat la Olimpiada Internaţională din Mumbay, India, două medalii de aur, două medalii de argint şi una de bronz.

    Ştefan Eniceicu (clasa a XI-a) şi Tudor Creţu (clasa a XII-a) au câştigat medalii de aur, Cristian Frunză (clasa a XII-a) şa Răzvan Radu (clasa a X-a) au obţinut medalii de argint, iar Ileana Rugină (clasa a XII-a), bronz. Cei cinci olimpici sunt elevi ai Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti. Echipa de profesori care a însoţit lotul naţional de fizică a fost alcătuită din Adrian Dafinei şi Delia Davidescu, ambii titulari la Liceul Internaţional de Informatică, şi Sebastian Popescu, conferenţiar doctor în cadrul Facultăţii de Fizică „Vasile Alecsandri” din Iaşi.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012 în cadrul căruia sunt susţinuţi elevii şi profesorii care doresc să se pregătească şi să facă performanţă la matematică, informatică şi fizică. Începând din 2014, BCR devine partener al programului prin susţinerea, alături de Fundaţia eMAG, a centrelor de pregătire şi a celor mai importante concursuri pentru elevi. Prin Hai la Olimpiadă!, profesorii din Centrele de Performanţă sunt recompensaţi material pentru orele de pregătire a elevilor, iar cele mai bune rezultate ale copiilor la concursurile naţionale şi internaţionale primesc premii.

  • 11% din elevii din clasa a III-a şi a IV-a au studiat educaţia fianciară anul trecut

    Unul din zece elevi de clasele a III-a şi a IV-a a studiat disciplina opţională Educaţie financiară în cel de-al doilea an de la implementarea proiectului de introducere în învăţământul primar a acestei discipline gratuite. Astfel, aproape 45.000 de elevi s-au înscris în anul şcolar 2014-2015 la cursurile de educaţie financiară, adică cca 11% din totalul elevilor din clasa a III-a şi a IV-a înscrişi în acelaşi an şcolar la nivelul ţării.

    Pentru anul şcolar 2015-2016 s-au înscris deja peste 30.000 elevi din ciclul primar, iar perioada în care se mai poate opta pentru cursurile de educaţie financiară este încă deschisă până la sfârşitul acestui an scolar. Opţionalul se desfăşoară după programa şcolară aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Numărul elevilor participanţi a crescut în cei doi ani de când programul a devenit disponibil la nivelul învăţământului primar. Astfel, dacă în 2013-2014 au fost înscrişi aproximativ 12.500 elevi din 32 judeţe şi municipiul Bucureşti, în anul şcolar 2014-2015 au studiat disciplina de Educaţie financiară peste 44.600 elevi din toată ţara. Programul se bucură de susţinerea cadrelor didactice, peste 2.000 de dascăli din întreaga ţară fiind înscrişi în program în anul şcolar 2014 – 2015.

    Elevii înscrişi la opţionalul/auxiliarul gratuit de Educaţie financiară vor îmbina activităţile formale cu cele practice. În 2015, spre exemplu, elevii au avut oportunitatea de a participa la Olimpiada Micilor Bancheri, un concurs de educaţie financiară care a îmbinat testarea cunoştinţelor financiare teoretice cu exprimarea creativităţii şi a gândirii logice prin realizarea unor proiecte. În cadrul concursului, elevii au avut oportunitatea de a vizita Muzeul şi Biblioteca BNR, precum şi sediul unor instituţii financiare. Cele mai bune proiecte au fost premiate, iar MasterCard a acordat o distincţie specială celui mai inovator proiect.

    Opţionalul/auxiliarul Educaţie financiară se desfăşoară cu sprijinul Băncii Naţionale a României, care a realizat şi monitorizarea proiectului prin vizitarea elevilor şi profesorilor din 22 judeţe, cât şi evaluarea cunoştinţelor elevilor, prin organizarea Olimpiadei Micilor Bancheri.

  • Cea mai simplă şi eficientă scrisoare de recomandare din lume. Cuvântul de aur care i-a deschis porţile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

    Matematicianul John Nash, laureat al premiului Nobel în 1994, care şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină pe 23 mai, a fost admis la Princeton la vârsta de 19 ani, după ce profesorul său a trimis o scrisoare de recomandare foarte scurtă. Practic, Richard J. Duffin de la Carnegie Institute of Technology i-a convins pe profesorii de la universitate să-l accepte pe elevul său printr-o propoziţie de cinci cuvinte, unul dintre ele fiind „de aur”:

    Cea mai scurtă scrisoare de recomandare din lume. Cuvântul de aur care i-a deschis porţile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

  • Alcatel-Lucent investeşte 200.000 de euro într-un laborator LTE în cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara

    Acest proiect este parte a unei colaborări de peste 20 de ani între Alcatel-Lucent şi Universităţile din Timişoara, prin intermediul cărora studenţilor li se oferă acces la cursuri şi tehnologii aliniate tendinţelor actuale.

     „Odată cu deschiderea Laboratorului LTE din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara şi având acces la cele mai noi echipamente şi tehnologii, studenţilor şi profesorilor li se oferă oportunităţi de dezvoltare în linie cu cerinţele pieţei de telecomunicaţii”, declară Eugen Şerbănescu, Director General Alcatel-Lucent România.  

     Laboratorul LTE din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara a fost conceput ca un spaţiu educaţional ce va fi folosit de către cei care studiază principiile de comunicaţii mobile cu accent pe principiile generale de funcţionare a standardului LTE 4G, precum şi studenţii care urmează cursul de Reţele Metropolitane LTE. Laboratorul este dotat cu o platformă completă ce le va oferi studenţilor ocazia să experimenteze toate principiile de funcţionare reale ale standardului.