BusinessMagazin

Tag: cadere

  • Cum a ajuns omul bolnav al Europei cea de-a patra economie a lumii

    Cei din vest au descoperit o societate marcată de şomaj, productivitate scăzută şi sărăcie. Au descoperit însă şi o mână de lucru competitivă şi relativ ieftină, precum şi apetit pentru noi produse. Vestul a descoperit oportunităţi – nu doar în Germania de Est, dar şi în alte state ale fostului bloc sovietic, precum România sau Slovacia.

    În primii 15 ani de după reunificare, creşterea economică a Germaniei s-a situat mult sub cea din restul zonei euro. Productivitatea a scăzut, iar şomajul a crescut, una dintre urmări fiind o criză imobiliară de proporţii. Diferenţele de salariu dintre Est şi Vest şi încercarea de egalizare a acestora au reprezentat factori decisivi pentru intrarea Germaniei într-o recesiune care a ţinut din 1993 până în 2002.

    Unul din efectele reunificării a fost migrarea masivă dinspre est înspre vest; în 1989, 16 milioane de oameni trăiau în Germania de Est. Douăzeci de ani mai târziu, numărul acestora scăzuse la 14 milioane. Conform grupului de cercetare SED-Staat, „nota de plată“ pentru reunificarea Germaniei a fost de 2 trilioane de euro, respectiv investiţiile necesare pentru a reconstrui Estul care suferea după ani de comunism şi după o economie planificată. Decizia de a schimba fiecare marcă germană din Est cu una emisă de băncile din Vest a fost necesară din punct de vedere politic, dar greşită din punct de vedere financiar.

    Momentul de răscruce pentru Germania a fost decizia de a rămâne fidelă principiilor economice considerate de alţii ca „învechite“, consideră Wolfgang Streeck, director al Institutului de Studiu al Societăţii din Köln. „În anii ’90, atunci când America a intrat în zona boomului dotcom, Germania a rămas o economie bazată pe producţie.

    Acest lucru a fost aspru criticat la momentul respectiv, cel mai bun exemplu fiind chiar articolul din The Economist care spunea că statul a rămas în urmă, că este învechit. Mai mult chiar, economia Germaniei era puternic reglementată de către stat şi angajatorii aveau o mulţime de obligaţii către angajaţi şi către stat. Salariile erau foarte mari, iar lucrătorii aveau putere de decizie.

    În Statele Unite sau Marea Britanie, o astfel de organizare economică era văzută ca o condamnare la moarte a sistemului financiar“. În ciuda acestor critici, explică Streeck, acest sistem a fost cel care a salvat Germania şi a transformat-o în puterea mondială de astăzi. „Toate restricţiile şi regulile impuse de stat s-au dovedit în cele din urmă benefice. Companiile au acceptat provocarea şi au câştigat prin inovaţie, concentrându-se mai mult pe ideea de a construi produse de calitate şi mai puţin pe cea de a avea un preţ competitiv.“

    La începutul anilor 2000, companiile din Germania jucau deja un rol important în ţările aflate în tranziţie către o economie de piaţă, apreciază Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politici Economice Internaţionale. „Companiile germane au înţeles foarte bine pieţele externe şi au început să se orienteze către acestea. Germania a făcut asta mai bine decât Franţa sau Marea Britanie, care în mod tradiţional sunt economii orientate spre pieţe externe.“

  • Rusia este pregătită pentru o prăbuşire „catastrofală” a preţului petrolului, care este „perfect posibilă”

    Preţul petrolului Brent, de referinţă pe piaţa internaţională, a atins un preţ minim al ultimilor patru ani vineri, de 76,76$ pe baril vineri, dar între timp şi-a revenit la 79$.

    „Luăm în considerare toate scenariile, inclusiv aşa-zisa scădere catastrofală a preţurilor resurselor energetice, ceea ce este perfect posibil să se întâmple şi recunoaştem acest lucru”, a declarat Putin, adăugând totuşi că rezervele de 400 de miliarde de dolari ale Rusiei vor atenua loviturile date de potenţiale noi scăderi ale preţului.

    Prăbuşirea preţului petrolului a declanşat semnale de alarmă în marile ţări producătoare de petrol, din Arabia Saudită până în Venezuela. Analiştii Citi au calculat că dacă preţul ţiţeiului rămâne la 80$, veniturile anuale ale ţărilor membre ale organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) ar scădea cu 150 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Lipsit de promovarea agresivă asigurată de un sponsor, un vicepreşedinte de la Google în vârstă de 57 de ani spulberă mediatizatul record de săritură în gol al austriacului Baumgarden

    Vineri 24 octombrie Alan Eustace s-a paraşutat de la 41.425 de metri, şi a doborât recordul stabilit de Baumgartner, care, pe 14 octombrie 2012 a sărit de la 39.014 metri.

    Eustace a purtat un costum spaţial presurizat conceput de compania ILC Dover, furnizorul de costume al NASA pentru echipele de astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională şi o paraşută, pentru a supravieţui căderii supersonice. El a fost urcat în stratosferă, de la aeroportul din Roswell, New Mexico, cu ajutorul unui sistem de baloane cu heliu, folosite la altitudine înaltă.

    Urcarea a durat două ore şi jumătate, iar căderea circa 4 minute şi jumătate înainte de deschiderera paraşutei. Eustace a aterizat la aproximativ 100 de kilometri depărtare de aeroport, la 15 minute de la debutul saltului. Înainte de a-şi deschide paraşuta, paraşutistul a atins în cădere liberă viteza maximă de 1.320 de kilometri pe oră.

    Pilot şi paraşutist veteran, Alan Eustace a stabilit şi recordul pentru Statele Unite de viteză în cădere liberă în timpul misiunii StratEx.

    Eustace este al doilea om din lume care a depăşit în cădere liberă viteza sunetului, după austriacul Felix Baumgarter.
    Proiectul a fost realizat de echipa Paragon StratEx pentru a testa tehnologii de realizare a costumelor spaţiale destinate unor misiuni variate, printre care se numără explorarea stratosferei, cercetarea supersonică, tehnicile de salvare de urgenţă pentru astronauţi şi zborurile comerciale.

    “A fost uimitor”, a spus Eustace pentru The New York Times. “A fost frumos. Puteai vedea întunecimea spaţiului şi puteai vedea straturile atmosferei aşa cum nu le-am mai văzut până acum”, a povestit Eustace după saltul său.
    Alan Eustace este Senior Vice President al departamentul de cercetare al Google.

    Saltul supersonic realizat de Eustace a fost o mare surpriză, proiectul fiind pregătit în secret, timp de trei ani, împreună cu Paragon Space Development Corp. şi echipa sa.

    Spre deosebire de saltul lui Alan Eustace, proiectul “Red Bull Stratos” – prin care Felix Baumgartner a stabilit recordul mondial, devenind prima persoană din lume care a depăşit viteza sunetului, fără a se afla într-un avion – a fost extrem de mediatizat, săritura austriacului fiind transmisă în direct pe internet şi posturi de televiziune. Diferenţele se văd în numărul de accesări – pe YouTube saltul lui Eustace a fost urmărit de cel mult un milion şi jumătate de oameni. Saltul austriacului a înregistrat cote mult mai mari, iare în doi ani s-au strâns în jur de 50 de milioane de accesări.

    Felix Baumgartner a urcat în stratosferă într-o capsulă presurizată, trasă de un balon uriaş cu heliu, după care a fost în cădere liberă timp de peste patru minute.

    Alan Eustace este fiul unui inginer care a lucrat la compania aeronautică- Martin Marietta. Student fiind, a vândut popcorn şi a lucrat la Disney World. A înfiinţat un start-up în Silicon Valley şi a lucrat pentru Compaq şi HP. A venit la Google în 2002. Este milionar: doar în 2011 a primit un bonus de 10 milioane de dolari, pentru activitatea sa. 

     

  • Rusia se pregăteşte pentru Cupa Mondială din 2018. Organizarea, cel mai ambiţios proiect după căderea URSS

     Preşedintele rus Vladimir Putin a preluat oficial, după finala Cupei Mondiale din Brazilia, responsabilitatea organizării următoarei ediţii a CM, pentru care sunt necesare investiţii colosale.

    “Am găzduit cu succes Jocurile Olimpice de iarnă la Soci. Acum ştim ce înseamnă să organizezi un eveniment de o asemenea amploare”, declara Putin săptămâna trecută.

    Liderul de la Kremlin a explicat că Rusia se va inspira din experienţa braziliană, celebrată pentru organizare în ciuda avertismentelor alarmante cu privire la violenţele din ţară, la protestele faţă de Cupa Mondială sau la construirea precipitată a infrastructurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moscova ia în calcul “atacuri ţintite” în Ucraina, după incidentul frontalier soldat cu un mort

     “Răbdarea noastră are limite”, a declarat această sursă pentru cotidian, adăugând că “nu este vorba despre vreo acţiune la scară largă, ci exclusiv despre atacuri ţintite şi punctuale asupra poziţiilor de unde sunt efectuate tiruri asupra teritoriului rus”.

    Potrivit sursei citate de către Kommersant, Moscova “ştie exact de unde sunt efectuate tirurile”.

    Un obuz tras de pe teritoriul ucrainean a atins duminică un oraş de la frontiera rusă, omorând o persoană şi rănind alte două. Moscova a avertizat imediat Kievul asupra unor posibile “consecinţe ireversibile”, evocând un “act suplimentar de agresiune” din partea Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum va arăta lumea atunci când Google Maps va deveni un serviciu live?

    Când te uiţi te Google Maps, în cea mai mare măsură vezi poze vechi şi care nu acoperă, de cele mai multe ori, întregul plan vizual. Însă cum ar fi dacă Google Maps ar fi un serviciu live, care ar transmite imagini în direct? Am putea vedea ambuteiajele din trafic înainte de a ne bloca în ele, am putea ştii dacă am lăsat lumina aprinsă în grădină sau dacă vreo creangă de copac a căzut pe maşina lăsată în faţa casei, doar printr-o simplă apăsare a unui buton.

    Toate acestea ar putea deveni realitate mai repede decât s-ar fi crezut. La începutul acestui an, Google a făcut o achiziţie extrem de importantă dar fără a-i da, cel  puţin din punct de vedere mediatic, o foarte mare importanţă. Gigantul IT a achiziţionat Skybox, o companie care produce sateliţi şi care a transmis pentru prima oară imagini live din Kiev, din timpul conflictelor de la sfârşitul anului trecut, conform celor de The Independent.

    Fondată în 2009, compania Skybox a lansat primul satelit pe orbită în anul 2013, transmiţând imagini de calitate high definition. Într-un interviu recent acordat Wall Street Journal, Dan Berkenstock, cofondator Skybox a dezvăluit că sateliţii urmăresc momentan traficul de camioane în fabricile operate de Foxconn – unul din principall contractori Apple – pentru că orice creştere activităţii va însemna livrarea unui nou model de iPhone.

    Cu o calitate mult crescută a imaginilor prin satelit, economia s-ar putea schimba într-un mod radical; analiştii, spre exemplu, ar putea prezice preţul alimentelor prin studiul zonelor cultivate. O poveste care circulă în rândurile angajaţilor Skybox este cea a unui analist de la UPS care a calculat corect încasările trimestriale ale Walmart doar prin studiul parcării şi prin calcularea numărului de clienţi.

    “Credem că vom schimba în mod fundamental modul în care lumea percepe economia zilnică”, a completat Berkenstock.

  • MAE: Atacul la adresa minorului român, incalificabil. Aşteptăm aducerea în justiţie a responsabililor

     “Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităţilor franceze să clarifice în cel mai scurt timp circumstanţele în care s-au produs evenimentele de la Pierrefitte-sur-Seine, din data de 13 iunie 2014, relatate de mass-media. De asemenea, MAE îşi exprimă aşteptarea ca autorităţile franceze să ia toate măsurile necesare pentru identificarea şi aducerea în faţa justiţiei a persoanelor responsabile de atrocităţile comise asupra unui cetăţean minor presupus de origine română”, se arată în reacţia MAE, după ce un minor rom din România a fost bătut de aproximativ 12 persoane care îl suspectau de comiterea unor spargeri într-o localitate din departamentul Seine-Saint-Denis, în zona central-nordică a Franţei.

    Ministerul Afacerilor Externe consideră “cu totul incalificabil actul căruia i-a căzut victimă minorul agresat” în localitatea franceză Pierrefitte-sur-Seine.

    Potrivit MAE, “un asemenea act nu îşi găseşte absolut nicio justificare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MESAJUL lui Rogozin despre destrămarea URSS: A venit momentul să strângem pietrele

     “În urmă cu 24 de ani, stânca sovietică s-a fracturat pentru prima dată. Şi a urmat o cădere de pietre. Cine ştia atunci că această cădere va continua timp de un sfert de secol? Acum a venit momentul să strângem pietrele”, a scris Rogozin pe contul său de Twitter.

    La 12 iunie 1990, Congresul deputaţilor poporului al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse (RSFRS) a adoptat Declaraţia privind proclamarea suveranităţii Rusiei. După destrămarea URSS (8 decembrie 1991), Sovietul Suprem al RSFSR a proclamat oficial la 25 decembrie 1991 independenţa Rusiei. Noua formaţiune statală a primit denumirea de Federaţia Rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 2008 avea cele mai tari cafenele din România. Acum este falimentar şi nu îl mai cunoaşte nimeni

    „Ceea ce ne defineşte este cum reuşim să ne ridicăm după ce am căzut.“ Citatul, preluat de pe un agregator online de citate celebre, a fost postat săptămâna trecută pe contul de Facebook al lui Tudor Dragomir Niculescu, fostul proprietar al lanţului de cafenele Turabo. 

    Puţini dintre foştii săi parteneri de afaceri mai ştiu de el, iar piaţa aproape l-a uitat, mai ales că apariţiile sale publice au fost din ce în ce mai rare odată cu intrarea în insolvenţă a grupului în 2011. În 2009, anul de vârf al Turabo, lanţul număra afaceri de 12 milioane de euro, 44 de cafenele, cluburi şi săli de evenimente, la începutul lui 2010 mai rămăseseră 14 cafenele, iar în 2012 niciuna dintre unităţile brandului nu mai era deschisă.

    Din anul 2009 încoace, afacerile lui Niculescu au început să scadă, iar în 2011 inima reţelei de cafenele Turabo, cea de lângă Ateneul Român, a fost închisă. Într-un interviu pe care i l-am luat în toamna lui 2010, după mai bine de un an de tăcere, omul de afaceri spunea că deja businessul s-a schimbat dramatic în primii doi ani de criză economică. Semnalele de scădere veneau unul după altul: bacşişurile scăzuseră înaintea încasărilor, ceea ce a demotivat angajaţii, partenerii de afaceri nu mai acceptau plata la termen, ci exclusiv în avans, iar perioadele cu încasări sub costuri erau din ce în ce mai dese. „De fapt, nu a fost nicio lună din ultimul an (2010 – n.r.) în care să nu fiu nevoit să iau o decizie neplăcută: fie să dau oameni afară, fie să închid o cafenea, fie să mă confrunt cu situaţii de neplată. {tiu acum că nu am de ce să ţin cafenele cu pierderi şi că nu are rost să mai construiesc portofoliu, chiar dacă risc să pierd cotă de piaţă“ – era filosofia de business cu care avea în plan Tudor Niculescu să reziste în criză.

    Nu a rezistat însă. La sfârşitul lunii ianuarie 2011, Tribunalul Bucureşti a admis cererea dispunând deschiderea procedurii insolvenţei pentru firma Turabo Business Corporation. Ulterior, mai multe companii au solicitat insolvenţa companiilor din grupul Turabo. În decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit pentru plata unei sume de 22.970 euro datorate importatorului şi distribuitorului de produse premium Tribeca Distribuţie. În aceeaşi lună, executorul a scos la licitaţie mărcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom şi Turabo Society Club pentru suma de 27.000 de euro.

    În 2012, Tudor Niculescu vorbea în presă despre afaceri pe care vrea să le deschidă în Orientul Mijlociu, variante pe care le avea în calcul şi în anii de dinainte de criză. Tot de anul trecut, împreună cu doi parteneri de afaceri, şi-a reluat discret afacerile în România şi a deschis Barletto (fostul Turabo Society Club). Barletto are trei săli de evenimente, club şi piscină pe malul lacului Tei.

    Povestea lui Tudor Dragomir Niculescu este explicată de specialiştii de la Coface prin faptul că domeniul său de activitate, HoReCa, a fost unul dintre cele mai afectate de criza economică. Explicaţia domeniului afectat de criză stă în picioare parţial, dat fiind că alţi oameni de afaceri din domeniu s-au extins în ultimii ani pe fondul chiriilor mai scăzute şi al costurilor mai mici începând cu personalul şi terminând cu achiziţiile. Există însă şi nuanţe: „Mâncarea ziua şi o bere în oraş seara le tai mai greu de pe listă, dar la o cafea dimineaţa poţi renunţa“, explică Dragoş Petrescu mecanismul. Dragoş Petrescu a început să dezvolte reţeaua City Cafe încă din 2006, deschizând două unităţi, dar nu a ajuns la zeci de cafenele, aşa cum plănuia iniţial: „Comparat cu businessul de restaurante, returnul din cafenele nu arată la fel de bine“.

  • Duşa, de Ziua Eroilor: 26 de militari români au căzut în teatre, libertatea se câştigă greu

     “Ziua Înălţării Domnului este, prin tradiţie, o zi de rugăciune în memoria eroilor naţiunii române. Astăzi, în toată ţara, militarii, alături de cetăţeni, aduc omagiul tuturor celor care şi-au dat viaţa în marile războaie din istoria ţării noastre. Monumentele închinate eroilor sunt pentru noi locuri sacre. Sunt locuri în faţa cărora ne reculegem şi le vorbim copiilor noştri despre curaj şi despre patriotismul adevărat, dovedit prin fapte”, se arată în mesajul ministrului.

    El transmite “un gând bun militarilor români care îşi desfăşoară activitatea cu determinare în teatrele de operaţii, împlinind angajamentele ţării noastre asumate în cadrul comunităţii nord-atlantice”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro