BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Bursă. Radu Puiu, XTB: O companie care produce semiconductori, alegerea de top a investitorilor români în platformă în ianuarie. Rezultatele financiare sunt însă sub aşteptări

    Companiile producătoare de semiconductori au reprezentat o sursă de câştiguri masive în contextul boom-ului inteligenţei artificiale, iar investitorii români nu au vrut să privească meciul de pe margine. Astfel, principala lor alegere prin platforma XTB a fost în ianuarie AMD, care a înregistrat însă rezultate sub aşteptări, scrie Radu Puiu, analist financiar al companiei de investiţii pe bursele internaţionale.

    De altfel, Advanced Micro Devices (AMD.US) a fost una dintre companiile preferate ale investitorilor, mai ales dacă ne referim la boom-ul sectorului de semiconductori. Totuşi, de la începutul anului se află într-o cădere majoră, înregistrând o depreciere de 17,3% în 2025, de 43,44% în ultimele 12 luni şi de peste 56% de la maximele sale istorice.

    Este drept, AMD a depăşit aşteptările Wall Street privind profitul şi veniturile din al patrulea trimestru, dar a înregistrat vânzări de centre de date sub estimări, spune analistul. În mod inevitabil, acest lucru a făcut ca acţiunile producătorului de cipuri să scadă puternic în sesiunea după publicarea rezultatelor.

    Lisa Su, directorul executiv al AMD, a declarat că vânzările pentru centrele de date din trimestrul curent, care reprezintă un indicator al veniturilor din cipurile de inteligenţă artificială  ale companiei, vor scădea cu aproximativ 7% pe o bază secvenţială.

    Deşi Su nu a furnizat o prognoză specifică pentru cipurile AI ale companiei, aceasta a spus că anticipează vânzări de „zeci de miliarde” de dolari „în următorii doi ani”. În condiţiile în care atenţia investitorilor este concentrată în prezent asupra acceleratorului de inteligenţă artificială, pe acest front, AMD a furnizat o prognoză de creştere dezamăgitoare.

     

    Cum ar putea arăta 2025 pentru companie

    Veniturile AI GPU (unităţi de procesare grafică) în prima jumătate a anului 2025 vor fi egale cu cele obţinute de AMD în a doua jumătate a anului 2024. Firma se aşteaptă la o creştere a AI GPU în a doua jumătate a anului 2025. Totuşi,  în mod îngrijorător, această afacere nu se află pe aceeaşi traiectorie de creştere exponenţială observată de rivalul său Nvidia în timpul „Goanei după aur” a AI, punctează Radu Puiu.

    Segmentele AMD de centre de date şi dispozitive client au performanţe bune. Cu toate acestea, două segmente mai mici au întâmpinat dificultăţi. Este vorba despre segmentul jocurilor, care va fi combinat cu segmentul calculatoarelor client începând cu trimestrul următor – acesta a suferit o scădere a veniturilor de 58% în 2024. Segmentul embedded, care include achiziţia Xilinx de către AMD, a înregistrat o scădere a veniturilor de 33% anul trecut din cauza nivelului excesiv al stocurilor clienţilor.

    Alianţa strategică cu Fujitsu nu este doar o mişcare tactică, ci un parteneriat vizionar menit să propulseze AMD în fruntea tehnologiei AI. Prin această colaborare, se aşteaptă ca AMD să fie vârful de lance al progreselor în domeniul inteligenţei artificiale, concentrându-se pe soluţii durabile care sunt esenţiale în lumea noastră în transformare digitală.

    Totuşi, un minus pentru AMD vine din exterior. Programul guvernamental Stargate al SUA, care intenţionează să investească 500 de miliarde de dolari în infrastructura AI, anunţând că va folosi produsele altor competitori, Nvidia fiind aşteptat să fie principalul beneficiar. Acest lucru ar putea să alimenteze rezultatele competitorilor, ceea ce ar putea să reprezinte un element diferenţiator în alegerile făcute de investitori, adaugă reprezentantul XTB.

     

    DeepSeek a afectat şi evoluţia AMD

    AMD a contractat o datorie pentru a achiziţiona Xilinx, dar cea din urmă generează un flux de numerar sănătos. După ce AMD a câştigat o cotă de piaţă importantă în domeniul procesoarelor pentru PC-uri şi servere, ar putea genera un flux liber de numerar solid şi ar trebui să fie în măsură să îşi reducă datoriile.

    De menţionat este faptul că AMD nu plăteşte dividende, dar a răscumpărat acţiuni în ultimii ani ca parte a unui program dedicat. Astfel, orice distribuire de capital în anii următori este aşteptată să se facă prin răscumpărări suplimentare ca parte a aceluiaşi program.

    Compania a traversat recent un episod cu volatilitate extremă pentru preţul acţiunilor. Acest declin a fost determinat de îngrijorările legate de concurenţa din partea modelului de inteligenţă artificială low-cost al DeepSeek şi de veniturile dezamăgitoare obţinute al patrulea trimestru din sectorul centrelor de date.  În ciuda acestor eşecuri pe termen scurt, perspectivele pe termen lung ale AMD rămân puternice, ceea ce ar putea face o opţiune atractivă pentru investitorii care îşi doresc soluţii pe termen lung.

    Pentru întregul an, AMD se aşteaptă la o creştere de două cifre a veniturilor şi a profitului pe acţiune datorită unui mediu de cerere puternică. În plus, faptul că acţiunile companiei au subperformat în raport cu restul colegilor din sector poate reprezenta o oportunitate, conchide Radu Puiu. În cazul în care sectorul de AI va reuşi să se dezvolte în acest an şi să livreze, faptul că se află la niveluri de preţ accesibile poate fi un atu pentru firmă. 

     

  • Cum văd antreprenorii şi investitorii români piaţa crypto în 2025? Care sunt principalele tendinţe? De la nouă eră Trump, la meme coins, investitori instituţionali şi până la noile reglementări pe care le pregăteşte România

    Devine tot mai greu de crezut că piaţa crypto va dispărea în viitorul apropiat, pe măsură ce bitcoin (BTC) a trecut de pragul de 100.000 de dolari, într-o piaţă cu o capitalizare de peste 3.000 de miliarde de dolari, din care fac parte peste 11 milioane de criptomonede. Investitorii instituţionali, noua eră Trump, tokenizarea activelor tradiţionale sau frenezia meme coin transformă ciclul actual de piaţă într-unul atipic pentru crypto. Într-un context cu mulţi „poate” şi „dacă”, BUSINESS Magazin a discutat cu experţi din piaţă pentru a încerca să afle despre ce va fi anul 2025 în piaţa crypto.

    Piaţa crypto a revenit în prim-plan în anul 2024, după ce BTC, prima şi cea mai mare criptomonedă, a înregistrat o creştere de circa 120% pe parcursul anului, depăşind în premieră pragul de 100.000 de dolari pentru 1 BTC. La începutul anului 2025, la 20 ianuarie, BTC a atins pentru scurt timp un nou record, de peste 109.000 de dolari.

    Evoluţia pozitivă a preţului BTC a fost influenţată de mai multe evenimente pe parcursul anului 2024, începând cu lansarea primelor ETF-uri (exchange traded funds), specializate pe bitcoin, pe bursa americană. Un ETF al BlackRock a ajuns la active de 50 de miliarde de dolari în mai puţin de un an de la lansare, marcând astfel intrarea investitorilor instituţionali cu un avânt mai mare în piaţa crypto.

    Un alt eveniment din 2024, care coincide în mod istoric cu un nou val de creştere pe crypto, este halvingul, care are loc o dată la aproximativ patru ani şi care înseamnă înjumătăţirea recompensei pe care o primesc minerii care validează tranzacţiile pe blockchain. Recompensa a scăzut de la 6,25 BTC la 3,125 BTC. Halvingul contribuie la premisele de creştere pentru că presupune, de fapt, o încetinire a ritmului în care apare ofertă nouă disponibilă în piaţă.

    Peste toţi aceşti factori a venit campania electorală a lui Donald Trump, care a reuşit să câştige un nou mandat la Casa Albă. Deşi în trecut era un critic puternic al pieţei crypto, Trump s-a poziţionat drept aliat în campania electorală şi a promis dereglementare, a afirmat că vrea să facă din SUA capitala crypto a lumii şi că va crea premisele pentru ca Statele Unite să acumuleze o rezervă strategică de bitcoin. Ba chiar anturajul şi familia Trump au lansat mai multe criptomonede în ultimul an.

    „Nu are nicio importanţă că 2024 e anul în care BTC a ajuns la 100.000 de dolari. Faptul că a ajuns acolo e doar consecinţa faptului că politicul a înţeles rolul geostrategic pe care BTC poate să îl aibă”, crede Vlad Mercori, CEO al StakeBorg, companie care dezvoltă un hub educaţional prin care promovează adopţia crypto şi blockchain în România.

    Investitorii instituţionali americani, şi nu numai, au mai cochetat cu piaţa crypto şi în 2021-2022. Însă, la finalul anului 2022, a avut loc falimentul FTX, al treilea cel mai mare exchange crypto din lume, concomitent cu ambiţia fostei administraţii SEC, autoritatea americană de supraveghere financiară, de a intra puternic cu reglementări şi investigaţii în piaţa crypto.

    Toate acestea au ţinut majoritatea investitorilor instituţionali departe până în 2024, când ETF-urile pe bitcoin şi schimbarea poziţionării SUA pe crypto, odată cu noua administraţie Trump, cel puţin la nivel declarativ, au generat un nou apetit pentru instituţionali. Totuşi, aceştia se rezumă de cele mai multe ori doar la BTC, nu şi la alte active crypto.

    Sunt şi investitori instituţionali care au cumpărat constant BTC, cum e cazul companiei americane MicroStrategy, care deţine în prezent aproximativ 2% din toată oferta BTC din piaţă.

    „Mai sunt şi alte companii americane care au început să cumpere BTC şi ETF-uri care au deja sute de mii de BTC, unde sunt în principal investitori instituţionali americani. Pentru americani, BTC devine o chestiune de securitate naţională şi va fi un vehicul de reglare la nivel geopolitic. Asta se întâmplă în prezent.”, adaugă Mercori.

    Intrarea puternică a investitorilor instituţionali schimbă regulile jocului, adică aliniază factorii la care reacţionează BTC şi întreaga piaţă crypto la reperele şi evenimentele la care reacţionează celelalte pieţe de tranzacţionare, în care instituţionalii fac jocul, cum sunt pieţele de acţiuni. S-a putut observa în 2024 că piaţa crypto a reacţionat la reduceri de dobânzi, spre exemplu, la fel ca pieţele tradiţionale.

    „Atâta timp cât BTC a devenit un vehicul în principal instituţional, cred că numărul investitorilor de retail va fi tot mai mic, pentru că deja atinge sume mari. (…) În momentul în care BTC a devenit instituţional, toată piaţa este profund afectată de ce se întâmplă la nivel macro. Ceea ce noi vedem că impactează pieţele de acţiuni, de la politica monetară până la inflaţia din America, va impacta şi piaţa crypto. Dacă se vede în BTC, automat se vede şi în restul pieţei crypto.”

    Piaţa crypto nu este încă o piaţă a investitorilor instituţionali, crede Marius Morra, CEO şi cofondator al platformei locale de exchange crypto Tokero, care are 75.000 de utilizatori. Chiar şi atunci când va fi, piaţa va avea în continuare oportunităţi pentru investitori.

    „Cred că nu suntem încă atât de aproape şi asta e o veste bună pentru retail, că poate încerca să exploateze această piaţă. La un moment dat, s-ar putea să nu mai fie la fel de atractivă pentru investitorii de retail dacă cei mari sunt cei care dau tonul. Deşi, dacă ne uităm şi la bursă, oamenii vor să facă bani, ceea ce nu e greşit. Şi pe bursă avem mulţi instituţionali, dar investitorii de retail continuă să facă bani. La fel se va întâmpla şi în crypto.”

    2025, încotro?

    Preţul BTC este de 96.000 de dolari luni, 17 februarie, la momentul redactării acestui articol, la o capitalizare de piaţă de peste 1.900 de miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap, care calculează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange. Astfel, BTC a înregistrat o scădere de peste 10% faţă de maximul istoric atins în urmă cu mai puţin de o lună.

    Dintr-o perspectivă de tranzacţionare, BTC a intrat în 2024 într-un ciclu de creştere, iar Paul Achim, trader şi analist specializat în piaţa crypto, crede că anul 2025 ar trebui să aducă preţul maxim al BTC din acest ciclu de piaţă. Analiştii şi investitorii speculează că acest preţ maxim ar putea fi la 180.000-190.000 de dolari, iar cei mai optimişti îl văd chiar şi la peste 300.000 de dolari.

    „În 2025 mă aştept să atingem un maxim al BTC pentru acest ciclu”, spune Paul Achim, care vede acest maxim mai jos de 200.000 de dolari. „Nu e neapărat greu de crezut că am putea ajunge la 200.000 de dolari. Undeva sub 200.000 de dolari văd şi eu ca potenţial maxim, dar nu înseamnă că vom atinge neapărat acel potenţial maxim. Piaţa tinde să ne surprindă de obicei, deci nu aş spune că asta e o certitudine.”

    Citeşte continuarea pe businessmagazin.ro

  • Piaţa crypto nu pleacă nicăieri. Care sunt principalele tendinţe în piaţa crypto în 2025 din perspectiva antreprenorilor şi investitorilor români din crypto?

    Devine tot mai greu de crezut că piaţa crypto va dispărea în viitorul apropiat, pe măsură ce bitcoin (BTC) a trecut de pragul de 100.000 de dolari, într-o piaţă cu o capitalizare de peste 3.000 de miliarde de dolari, din care fac parte peste 11 milioane de criptomonede. Investitorii instituţionali, noua eră Trump, tokenizarea activelor tradiţionale sau frenezia meme coin transformă ciclul actual de piaţă într-unul atipic pentru crypto. Într-un context cu mulţi „poate” şi „dacă”, BUSINESS Magazin a discutat cu experţi din piaţă pentru a încerca să afle despre ce va fi anul 2025 în piaţa crypto.

    Piaţa crypto a revenit în prim-plan în anul 2024, după ce BTC, prima şi cea mai mare criptomonedă, a înregistrat o creştere de circa 120% pe parcursul anului, depăşind în premieră pragul de 100.000 de dolari pentru 1 BTC. La începutul anului 2025, la 20 ianuarie, BTC a atins pentru scurt timp un nou record, de peste 109.000 de dolari.

    Evoluţia pozitivă a preţului BTC a fost influenţată de mai multe evenimente pe parcursul anului 2024, începând cu lansarea primelor ETF-uri (exchange traded funds), specializate pe bitcoin, pe bursa americană. Un ETF al BlackRock a ajuns la active de 50 de miliarde de dolari în mai puţin de un an de la lansare, marcând astfel intrarea investitorilor instituţionali cu un avânt mai mare în piaţa crypto.

    Un alt eveniment din 2024, care coincide în mod istoric cu un nou val de creştere pe crypto, este halvingul, care are loc o dată la aproximativ patru ani şi care înseamnă înjumătăţirea recompensei pe care o primesc minerii care validează tranzacţiile pe blockchain. Recompensa a scăzut de la 6,25 BTC la 3,125 BTC. Halvingul contribuie la premisele de creştere pentru că presupune, de fapt, o încetinire a ritmului în care apare ofertă nouă disponibilă în piaţă.

    Peste toţi aceşti factori a venit campania electorală a lui Donald Trump, care a reuşit să câştige un nou mandat la Casa Albă. Deşi în trecut era un critic puternic al pieţei crypto, Trump s-a poziţionat drept aliat în campania electorală şi a promis dereglementare, a afirmat că vrea să facă din SUA capitala crypto a lumii şi că va crea premisele pentru ca Statele Unite să acumuleze o rezervă strategică de bitcoin. Ba chiar anturajul şi familia Trump au lansat mai multe criptomonede în ultimul an.

    „Nu are nicio importanţă că 2024 e anul în care BTC a ajuns la 100.000 de dolari. Faptul că a ajuns acolo e doar consecinţa faptului că politicul a înţeles rolul geostrategic pe care BTC poate să îl aibă”, crede Vlad Mercori, CEO al StakeBorg, companie care dezvoltă un hub educaţional prin care promovează adopţia crypto şi blockchain în România.

    Investitorii instituţionali americani, şi nu numai, au mai cochetat cu piaţa crypto şi în 2021-2022. Însă, la finalul anului 2022, a avut loc falimentul FTX, al treilea cel mai mare exchange crypto din lume, concomitent cu ambiţia fostei administraţii SEC, autoritatea americană de supraveghere financiară, de a intra puternic cu reglementări şi investigaţii în piaţa crypto.

    Toate acestea au ţinut majoritatea investitorilor instituţionali departe până în 2024, când ETF-urile pe bitcoin şi schimbarea poziţionării SUA pe crypto, odată cu noua administraţie Trump, cel puţin la nivel declarativ, au generat un nou apetit pentru instituţionali. Totuşi, aceştia se rezumă de cele mai multe ori doar la BTC, nu şi la alte active crypto.

    Sunt şi investitori instituţionali care au cumpărat constant BTC, cum e cazul companiei americane MicroStrategy, care deţine în prezent aproximativ 2% din toată oferta BTC din piaţă.

    „Mai sunt şi alte companii americane care au început să cumpere BTC şi ETF-uri care au deja sute de mii de BTC, unde sunt în principal investitori instituţionali americani. Pentru americani, BTC devine o chestiune de securitate naţională şi va fi un vehicul de reglare la nivel geopolitic. Asta se întâmplă în prezent.”, adaugă Mercori.

    Intrarea puternică a investitorilor instituţionali schimbă regulile jocului, adică aliniază factorii la care reacţionează BTC şi întreaga piaţă crypto la reperele şi evenimentele la care reacţionează celelalte pieţe de tranzacţionare, în care instituţionalii fac jocul, cum sunt pieţele de acţiuni. S-a putut observa în 2024 că piaţa crypto a reacţionat la reduceri de dobânzi, spre exemplu, la fel ca pieţele tradiţionale.

    „Atâta timp cât BTC a devenit un vehicul în principal instituţional, cred că numărul investitorilor de retail va fi tot mai mic, pentru că deja atinge sume mari. (…) În momentul în care BTC a devenit instituţional, toată piaţa este profund afectată de ce se întâmplă la nivel macro. Ceea ce noi vedem că impactează pieţele de acţiuni, de la politica monetară până la inflaţia din America, va impacta şi piaţa crypto. Dacă se vede în BTC, automat se vede şi în restul pieţei crypto.”

    Piaţa crypto nu este încă o piaţă a investitorilor instituţionali, crede Marius Morra, CEO şi cofondator al platformei locale de exchange crypto Tokero, care are 75.000 de utilizatori. Chiar şi atunci când va fi, piaţa va avea în continuare oportunităţi pentru investitori.

    „Cred că nu suntem încă atât de aproape şi asta e o veste bună pentru retail, că poate încerca să exploateze această piaţă. La un moment dat, s-ar putea să nu mai fie la fel de atractivă pentru investitorii de retail dacă cei mari sunt cei care dau tonul. Deşi, dacă ne uităm şi la bursă, oamenii vor să facă bani, ceea ce nu e greşit. Şi pe bursă avem mulţi instituţionali, dar investitorii de retail continuă să facă bani. La fel se va întâmpla şi în crypto.”

    2025, încotro?

    Preţul BTC este de 96.000 de dolari luni, 17 februarie, la momentul redactării acestui articol, la o capitalizare de piaţă de peste 1.900 de miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap, care calculează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange. Astfel, BTC a înregistrat o scădere de peste 10% faţă de maximul istoric atins în urmă cu mai puţin de o lună.

    Dintr-o perspectivă de tranzacţionare, BTC a intrat în 2024 într-un ciclu de creştere, iar Paul Achim, trader şi analist specializat în piaţa crypto, crede că anul 2025 ar trebui să aducă preţul maxim al BTC din acest ciclu de piaţă. Analiştii şi investitorii speculează că acest preţ maxim ar putea fi la 180.000-190.000 de dolari, iar cei mai optimişti îl văd chiar şi la peste 300.000 de dolari.

    „În 2025 mă aştept să atingem un maxim al BTC pentru acest ciclu”, spune Paul Achim, care vede acest maxim mai jos de 200.000 de dolari. „Nu e neapărat greu de crezut că am putea ajunge la 200.000 de dolari. Undeva sub 200.000 de dolari văd şi eu ca potenţial maxim, dar nu înseamnă că vom atinge neapărat acel potenţial maxim. Piaţa tinde să ne surprindă de obicei, deci nu aş spune că asta e o certitudine.”

    Piaţa crypto a crescut în mod accelerat şi, în timp, au apărut noi şi noi criptomonede. Există peste 11,5 milioane de criptomonede astăzi în piaţă, conform CoinMarketCap, comparativ cu mai puţin de 500 în perioada 2013-2014, respectiv mai puţin de 3.000 în 2018, după cum notează CoinTelegraph.

    Toate criptomonedele, în afară de BTC, sunt denumite generic „altcoins” de către investitorii din piaţă. Luni, 17 februarie, capitalizarea totală a pieţei crypto este de peste 3.200 de miliarde de dolari, din care BTC reprezintă peste 1.900 de miliarde de dolari, iar ETH (Ethereum), cel mai mare altcoin, reprezintă peste 334 de miliarde de dolari.

    Cu alte cuvinte, BTC reprezenta aproape 60% din întreaga piaţă, iar ETH aproape 10%. În mod obişnuit, creşterea BTC declanşează creşterea ETH şi, odată cu aceasta, creşterea întregii pieţe crypto. Însă ciclul actual s-a desfăşurat mai atipic.

    „De-abia după ce BTC se stabilizează peste o anumită bornă şi are un trend foarte clar de creştere încep investitorii să aibă încrederea necesară pentru a diversifica în altcoins. În momentul de faţă, piaţa este destul de pregătită să facă asta, dar nu se întâmplă, ceea ce îi nelinişteşte pe mulţi. De ce se întâmplă asta? Răspunsul este Ethereum, care, pentru majoritatea investitorilor, e un fel de far călăuzitor în privinţa altcoins. Şi, până nu vedem o revenire a Ethereum, investitorii nu au încrederea să facă tranziţia spre celelalte criptomonede.”

    Revenirea Ethereum este amânată de o serie de probleme interne cu care se confruntă echipa care dezvoltă proiectul, dar analistul se aşteaptă ca piaţa să înregistreze un aşa-numit „altcoin season”, adică o creştere a celorlalte criptomonede pe lângă BTC, până la finalul acestui ciclu de creştere.

    „Sunt destul de sigur că vom avea în 2025 un altcoin season puternic, chiar dacă foarte multă lume deznădăjduieşte în momentul de faţă, nu prea mai vede luminiţa de la capătul tunelului, din ce văd din interacţiunile din piaţă. Unii investitori cred că poate nu vom mai vedea acest altcoin season, că se va stinge totul în faţă, dar eu nu cred asta, chiar cred că şi acest ciclu se va finaliza cu o scădere abruptă a dominanţei BTC.”

    De aceeaşi părere este şi Marius Morra, care consideră că celelalte criptomonede au perspective de creştere pe măsură ce preţul BTC creşte şi devine inaccesibil pentru mulţi investitori. „Poţi cumpăra o bucăţică mică de BTC, dar e şi componenta asta emoţională, că vrei să deţii o unitate. Or, o unitate la 100.000 de dolari e foarte scumpă pentru foarte multă lume. Şi toţi acei investitori se orientează către altcoins.”   

    „Poţi cumpăra o bucăţică mică de BTC, dar e şi componenta asta emoţională, că vrei să deţii o unitate, ori o unitate la 100.000 de dolari e foarte scumpă pentru foarte multă lume. Şi toţi acei investitori se orientează către altcoins.”

    Ethereum a ajuns să joace un rol atât de important în piaţa crypto, să fie al doilea după bitcoin, pentru că a fost primul blockchain funcţional şi adoptat la scară largă din categoria considerată „layer 1”, adică un blockchain de tip ecosistem, pe care alţii au oportunitatea şi instrumentele să dezvolte şi să lanseze criptomonede. În timp au apărut şi alte ecosisteme care câştigă teren.

    „În continuare, când spui crypto, spui BTC, în continuare vorbim de o dominanţă majoră în tot ce înseamnă crypto şi cred că vor rămâne destul de corelate până vine şi ameninţă cineva foarte puternic poziţia BTC, care ar putea fi un Ehtereum, poate să fie un Solana, cărţile încă nu au fost aruncate şi cred că vom mai avea parte de multe surprize în lumea crypto.”

    Unele dintre cele mai active ecosisteme în ultimii ani sunt cele care facilitează crearea aşa-numitelor criptomonede de tip meme coin. Un meme coin este o criptomonedă care nu are în spate nicio promisiune că va livra un proiect, ci doar popularitatea unui subiect în mediul online.

    Printre cele mai cunoscute exemple de meme coin sunt Dogecoin sau Shiba Inu. Unele meme coin ajung subiect de dispută juridică în SUA, cum a fost cazul recent al criptomonedei HAWK, lansată de Haliey Welch, o tânără de 20 de ani din SUA care a devenit celebră pe internet în urma unui videoclip viral. Criptomoneda HAWK a fost lansată pe 4 decembrie 2024 şi a înregistrat creşteri semnificative, înainte ca preţul să scadă cu 95% în doar câteva zile, ceea ce i-a determinat pe investitori să o acuze pe Haliey Welch de o schemă de „pump and dump”.

    Într-o astfel de schemă, cei care lansează proiectul ajung să controleze o mare parte din ofertă şi cresc artificial preţul unui activ pentru a atrage banii altor investitori, iar apoi vând coordonat astfel încât fondatorii sunt singurii care rămân cu profit. Ea a respins acuzaţiile, dar investitorii au decis să meargă în tribunal. În mod controversat, anturajul şi familia Trump au lansat criptomonedele de tip meme coin $TRUMP şi $MELANIA la începutul anului 2025, chiar înainte de învestirea lui Donald Trump la Casa Albă.

    Criptomoneda $TRUMP a fost lanată vineri, 18 ianuarie, iar criptomoneda $MELANIA a fost lansată duminică, 20 ianuarie. Ambele au atins rapid câte un maxim istoric şi apoi au scăzut cu 80-90% în următoarele săptămâni. Potrivit Reuters, anturajul Trump a strâns aproape 100 de milioane de dolari doar din comisioane de tranzacţionare pe $TRUMP în primele două săptămâni, dar investitorii încă aşteaptă revenirea preţului.

    Accelerarea valului de meme coin şi poziţionarea unor ecosisteme precum Solana sau Sui pentru a capta această oportunitate a făcut ca în piaţa crypto să apară astăzi mii de proiecte noi în fiecare zi. „Solana a făcut o mutare smart şi au zis ok, dacă vreţi să vă jucaţi cu meme coin, vrem să oferim noi jucăria. Şi au făcut tot procesul cât mai simplificat, cu template-uri, încât îţi ia 1 minut să îşi creezi propria criptomonedă. Şi asta a dus la explozia meme coin. Şi apoi alţii au replicat modelul Solana”, explică Paul Achim.

    El îi sfătuieşte pe cei interesaţi de fenomenul meme coin să încerce să profite de el prin investiţii în platformele care facilitează acest fenomen, nu în criptomonede în sine.

    „E o treabă profund speculativă şi nu aş îndemna pe nimeni să investească în aşa ceva. Ce pot face cei care vor să profite de treaba asta este să investească în monedele ecosistemelor care au atras toată acestă lichiditate şi unde este cea mai mare activitate de meme coins, cum e Solana sau Sui. E foarte greu să speculezi o monedă care nu are niciun fel de valoare intrinsecă şi să speri că o să ai sorţi de zibândă. Cel mai înţelept e să capitalizezi pe urma activităţii blockchain-ului respectiv, pe fondul faptului că se creează foarte multe meme coins acolo.”

    Printre tendinţele semnalate de cei care au discutat cu Business Magazin pentru anul 2025 se numără segmentul de agenţi AI, care înseamnă atât utilizarea lor în tranzacţionarea crypto, cât şi proiecte crypto care vor specula la nivel de marketing şi narativă prin asocierea cu AI.

    O altă tendinţă pentru 2025 este tokenizarea activelor tradiţionale. BlackRock, cel mai mare manager de active din întreaga lume, a cerut la începutul anului 2025 autorităţilor americane să legifereze tokenizarea unor instrumente de investiţii precum acţiunile sau obligaţiunile. Tokenizarea înseamnă spargerea lor în mai multe bucăţi, dând naştere unor pieţe secundare de tranzacţionare.

    „Cred că vom vedea în 2025 o tokenizare tot mai agresivă a tuturor activelor pe care le avem în jurul nostru, vom vedea acţiuni tokenizate spre exemplu. Astăzi dacă vreau să cumpăr 0,5% dintr-o acţiune Apple şi să o tranzacţionez nu se poate, dar se va putea. Vedem şi în România o tokenizare a activelor imobiliare”, spune Vlad Mercori.

    El consideră că o altă tendinţă pentru anul 2025 va veni din utilizarea BTC drept garanţie pentru accesarea de împrumuturi. Platforma globală de exchange Coinbase a implementat deja această funcţionalitate.

    „Cred că vom vedea un hibrid între zona de finanţe descentralizate şi cea de finanţe centralizate. Dau un exemplu. În momentul de faţă, dacă ai BTC şi vrei să fii lichid, trebuie să vinzi BTC. Când băncile vor accepta BTC ca garanţie ca să împrumut dolari, atunci nu mai sunt nevoit să vând BTC. Dacă nu mai vând, e mai puţin BTC la vânzare şi pune presiune pe preţ.”

    În ceea ce priveşte noua eră Trump, pe de o parte investitorii nu sunt de acord cu mutările pe care le face anturajul preşedintelui american în piaţa crypto, întrucât ar putea dăuna pieţei pe termen lung prin lansarea propriilor criptomonede, însă aceştia se aşteaptă şi la un impact pozitiv, datorită orientării declarate spre dereglementare.

    „Deocamdată toată lumea e euforică, că avem un preşedinte SUA care vorbeşte atât de apreciativ dintr-odată despre bitcoin, dar o să vedem şi reversul medaliei cât de curând”, crede Paul Achim.

    Pe repede-înainte

    Au trecut mai bine de doi ani de când Sebastian Burduja, atunci ministrul Digitalizării, anunţa cu fast la Paris, la un eveniment organizat de MultiversX (ex-Elrond Network), că România vrea să fie în avangarda inovaţiei pe crypto. Dar nu s-a întâmplat nimic.

    Nu ştim încă ce înseamnă piaţa crypto pentru români şi pentru România, nu avem o dimensiune reală a numărului de investitori, a deţinerilor pe care le au sau al companiilor care dezvoltă proiecte crypto în România. George Rotariu, CEO-ul Bitcoin România, estima în decembrie 2024 că deţinerile investitorilor români în piaţa crypto au ajuns la minim 5-10 miliarde de dolari.

    România se pregătea să obţină o dimensiune mai clară a pieţei crypto la români în urma amendamentului prin care fostul parlamentar Sabin Sărmaş a inclus într-o aministie fiscală mai amplă şi o excepţie fiscală temporară pentru investitorii în crypto. Însă fostul preşedinte Iohannis a atacat amnistia fiscală la CCR. Sărmaş cita în noiembrie estimări care arătau că că în România sunt între 350.000 şi 600.000 de investitori în crypto.

    Acum, în februarie 2025, Ministerul de Finanţe a anunţat că vrea să reglementeze pe repede-înainte spaţiul crypto din România, pentru a avea o concluzie şi un nou cadru de reglementare înainte de alegerile prezidenţiale din luna mai.

    Proiectul nu era public până la redactarea acestui material, însă sursele din piaţă au explicat că ar fi vorba de un cadru de reglementare coordonat de trei instituţii: Banca Naţională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Ministerul Finanţelor. Companiile şi investitorii locali din piaţa crypto nu au fost consultaţi în niciun fel în procesul de reglementare, deşi discută public despre nevoia de a avea un astfel de dialog în România de câţiva ani deja.

    „Eu am văzut proiectul şi pot să spun că industria crypto va fi reglementată de două tipuri de oameni, unii care nu o înţeleg şi unii care nu o suportă. Se garantează faptul că în România nu va fi sub nicio formă un loc în care diferite companii din zona crypto să vină să îşi ia licenţa. Garantat nu va veni nimeni. Inclusiv companiile din România se vor duce în altă parte”, comentează Vlad Mercori.

    De cealaltă parte, Marius Morra, care dezvoltă compania locală Tokero alături de Sabin Simionescu începând cu 2017, a cerut de mai multe ori un dialog public în privinţa reglementării, dar nu a ajuns nicăieri.

    „România este departe de a deveni un hub crypto şi ne temem că se pierde un timing important pentru acest lucru ce ar reprezenta un mare avantaj de afirmare a României în regiune şi în lume”, comentează Marius Morra.


     

     

    Vlad Mercori, CEO StakeBorg

    „În momentul în care BTC a devenit instituţional, toată piaţa este profund afectată de ce se întâmplă la nivel macro. Ceea ce noi vedem că impactează pieţele de acţiuni, de la politica monetară până la inflaţia din America, va impacta şi piaţa crypto.“

    „În continuare, când spui crypto, spui BTC şi cred că vor rămâne destul de corelate până vine şi ameninţă cineva foarte puternic poziţia BTC, care ar putea fi un Ethereum, poate să fie un Solana. Cărţile încă nu au fost aruncate şi cred că vom mai avea parte de multe surprize în lumea crypto.“

    Marius Morra, cofondator şi CEO al Tokero

    „În 2025 mă aştept să atingem un maxim al BTC pentru acest ciclu. (…) Nu e neapărat greu de crezut că am putea ajunge la 200.000 de dolari. Undeva sub 200.000 de dolari văd şi eu ca potenţial maxim, dar nu înseamnă că vom atinge neapărat acel potenţial maxim. Piaţa tinde să ne surprindă de obicei, deci nu aş spune că asta e o certitudine.“

    Paul Achim, analist şi trader în piaţa crypto

  • Bursa încheie o săptămână de vis, la capătul căreia a crescut cu 3,6% prin BET: Capitalizarea companiilor, plus 16 mld. lei. Vineri, cea mai mare lichiditate pe acţiuni din ultimele două luni

    Indicele BET – de referinţă pentru Bursa de Valori Bucureşti şi întreaga piaţă locală de capital – a crescut vineri, 14 februarie cu 0,87% şi a dus dinamica săptămânală la 3,6%, una dintre cele mai bune din ultimele luni.

    În cinci zile, valoarea de piaţă cumulată a societăţilor româneşti listate la BVB a urcat cu 15,7 miliarde de lei la 389,8 miliarde, în contextul în care acţiuni precum Transelectrica şi Transgaz au crescut cu 9%, respectiv 12%, iar lichiditatea a fost în continuare susţinută de blue chip-uri precum Banca Transilvania, OMV Petrom şi Hidroelectrica.

    „Cred că investitorii s-au mai relaxat puţin după agitaţia politică din ultimele luni. În absenţa unor ştiri noi, bursa îşi reia creşterea, cel puţin deocamdată. Până la urmă, BET a pierdut mult din creştere în a doua parte a anului trecut, poate e normal să recupereze o parte din această pierdere în absenţa altor ştiri negative”, spune Răzvan Paşol, CEO al administratorului de active Patria Asset Management, pentru ZF.

    Vineri, cele mai ridicate randamente din structura BET au fost consemnate de Romgaz (3,7%), Aquila Part Prod (2%), Antibiotice Iaşi (1,6%), Transelectrica (1,4%), TeraPlast Bistriţa (1,3%), Fondul Proprietatea (1,3%), Nuclearelectrica (1,2%), BRD SocGen (1,1%) şi Banca Transilvania (1,1%).

    „Recomand, totuşi, prudenţă, adică investiţii pe termen lung, de preferat realizate recurent, şi o bună alocare pe clase de active (acţiuni, instrumente cu venit fix) în funcţie de profilul de risc al fiecărei persoane”, continuă Răzvan Paşol.

    Randamentele indicilor au ajuns la 1% pentru BET-EF, care acoperă sectoarele energetic şi financiar, şi 0,77% pe BET-BK, de referinţă pentru investitorii instituţionali. De la începutul anului, cea mai ridicată dinamică este afişată de BET-NG, unde sunt incluse companii din energie şi utilităţi, respectiv 7,4%.

    Lichiditatea pieţei principale de acţiuni a însumat 81,5 milioane de lei, cel mai ridicat nivel din data de 23 decembrie, când rulajul a atins 111 milioane. Valoarea tranzacţiilor realizate cu toate instrumentele financiare a ajuns în ultima sesiune de săptămâna trecută la 93,5 milioane de lei, dintre care Banca Transilvania a asigurat peste 20 de milioane.

    „Evoluţia indicelui BET de la începutul anului a fost susţinută de creşterile companiilor din sectorul energetic, precum Transelectrica, Transgaz şi Romgaz. Cu toate acestea, volatilitatea din finalul anului 2024 ar putea persista şi în 2025 pe fondul măsurilor fiscale şi al incertitudinilor politice. Factori precum liberalizarea pieţei de energie şi reintroducerea unor taxe ar putea influenţa semnificativ traiectoria indicelui”, adaugă Adrian Sîrbu, manager de fond, Certinvest.

     

  • Shein ar putea amâna listarea la bursă în Marea Britanie din cauza noilor restricţii impuse de Donald Trump

    Planurile retailerului de fast fashion Shein de a se lista la bursă în Marea Britanie ar putea fi amânate, ca urmare a măsurilor luate de preşedintele american Donald Trump împotriva importurilor de produse mici din China, scutite de taxe vamale, scrie Financial Times.

    Shein, cunoscut pentru vânzarea de îmbrăcăminte la preţuri foarte mici, direct din mii de fabrici chinezeşti către clienţi din întreaga lume, le-a transmis anterior investitorilor că listarea la Londra ar putea avea loc chiar în perioada Paştelui, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.

    Totuşi, oferta publică iniţială (IPO) este acum probabil să fie amânată până în a doua jumătate a anului 2024, în urma deciziei lui Trump de a elimina aşa-numitele reguli de „minimis”, conform unor persoane familiare cu procesul.

    Shein, evaluată la 66 de miliarde de dolari în cea mai recentă rundă de finanţare din 2023, nu a confirmat oficial un calendar pentru IPO. O astfel de listare ar putea aduce un impuls semnificativ pieţelor de capital din Londra, care au avut o evoluţie modestă în ultima perioadă.

    Fondată în China şi având sediul în Singapore, compania a depus în iunie 2023 documentaţia confidenţială pentru listarea la bursă, însă încă aşteaptă aprobările autorităţilor de reglementare din Marea Britanie şi China.

    În ultimele 18 luni, intenţiile Shein de a-şi lista acţiunile pe piaţa publică au fost afectate de factori geopolitici. SUA au impus restricţii asupra unor companii chineze de comerţ electronic, precum Shein şi Temu. La începutul lunii februarie, Trump a anunţat eliminarea scutirii de taxe pentru bunurile cu o valoare mai mică de 800 de dolari, introducând, în plus, o taxă vamală suplimentară de 10% pentru toate produsele chinezeşti.

    Totuşi, măsurile au fost suspendate temporar până la implementarea unor sisteme eficiente de colectare a taxelor vamale, în urma blocajelor apărute la frontieră. Această incertitudine influenţează şi calendarul listării Shein, potrivit unor surse apropiate companiei.

    Shein şi-a accelerat creşterea în perioada pandemiei de Covid-19, în mare parte datorită regulii de „minimis”. Un raport al Congresului SUA arată că peste 30% dintre livrările scutite de taxe vamale către America provin de la Shein şi rivalul său, Temu, deţinut de gigantul chinez PDD.

    Potrivit datelor Serviciului Vamal şi de Protecţie a Frontierelor din SUA, mai mult de jumătate din aceste transporturi provin din China, iar valoarea medie a comenzilor este de aproximativ 50 de dolari. În primele trei trimestre ale anului 2024, astfel de livrări au totalizat 47,8 miliarde de dolari.

    În faţa acestor provocări, Shein îşi reevaluează lanţul de aprovizionare, dar nu a renunţat la planurile de listare şi continuă demersurile pentru obţinerea aprobărilor necesare în Marea Britanie.

  • Discuţia telefonică dintre Trump şi Putin pe tema Ucraina a avut impact la Bursa de la Bucureşti: capitalizarea companiilor a urcat cu 1,2 mld. euro în doar o zi, iar indicele BET a atins cel mai ridicat nivel din 2025. Acţiunile Băncii Transilvania, plus 3%

    Discuţia telefonică dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin şi perspectiva păcii în Ucraina au sporit optimismul investitorilor în acţiuni şi i-au determinat pe aceştia să intre la cumpărare, astfel că majoritatea indicilor bursieri importanţi din Europa, inclusiv BET de la Bucureşti, au avut joi creşteri, arată datele agregate de ZF. 

    Astfel, indicele principal BET al Bursei de la Bucureşti a urcat cu 1,2% la 17.530 de puncte şi a atins un maxim al anului 2025 în contextul în care spre după-amiaza piaţa locală a început să se alinieze creşterilor din afară, iar unii cumpărători de calibru mare să-şi facă apariţia. “Se pare că fondurile au ieşit la cumpărare”, spune un broker. “Este şi o creştere de volum”.

    Capitalizarea companiilor listate la Bucureşti, precum Hidroelectrica, OMV Petrom, Banca Transilvania, Romgaz, a urcat într-o singură zi cu aproximativ 6,1 mld. lei (1,2 mld. euro) şi a ajuns la aproximativ 387 mld. lei, arată datele agregate de ZF.

    Banca Transilvania – cea mai mare bancă din România –a avut cel mai important aport la creşterea capitalizării totale a Bursei de Valori pe 13 februarie. Astfel evaluarea băncii de la Cluj a urcat cu aproximativ 1 mld. lei (200 mil. euro) la 26 mld. lei prin prisma aprecieri preţului acţiunilor cu 3,1% la 28,4 lei. Banca a fost şi cel mai tranzacţionat emitent, cu tranzacţii de 12,4 mil. lei, o treime din total.

    Hidroelectrica – cea mai mare companie listată – a urcat cu 200 mil. lei în capitalizare, sau 0,4%, la 55,3 mld. lei, potrivit datelor bvb. Acţiunile OMV Petrom au scăzut cu 0,3% la o capitalizare de 46,8 mld. lei.

    Din rândul celor 20 de acţiuni ale BET, doar două – Petrom şi BRD – au fost joi pe minus, de 0,27% respectiv 0,3%. Restul au avut creşteri de la 0,1-0,5% pentru FP, Electrica, Transport Trade Services, Antibiotice, Purcari, la 1% pentru Romgaz, 3-4% pentru Banca Transilvania, MedLife, Transgaz, la 4% pentru MedLife şi 5,75% pentru Transelectrica. Cea din urmă nu a avut astăzi raportări la BVB şi a avut un rulaj peste media ultimei perioade, de 1,4 mil. lei. Compania va anunţa rezultatele pe 2024 pe 28 februarie.

    Pe plan extern în Europa, DAX al Bursei de la Frankfurt a urcat cu 1,7%, Paris cu 1,4%, Milano cu 0,8%, Madrid 0,2%, STOXX600 cu 0,9%. Peste Ocean, Dow Jones creşte cu 0,2%, S&P500 cu 0,6% şi Nasdaq cu 1%.

    Donald Trump şi Vladimir Putin au vorbit la telefon miercuri seara, iar părţile lucrează deja la pregătirile pentru o întâlnire între cei doi preşedinţi, care, potrivit celor mai recente informaţii, ar putea avea loc în Arabia Saudită. Şansele unei potenţiale păci sunt acum sporite şi de faptul că şi Ucraina pare deschisă la compromis.

    Însă oficialii europeni se tem că vor trebui să suporte costul securităţii şi reconstrucţiei postbelice, în timp ce se resimt din cauza faptului că au fost excluşi din negocierile de pace dintre SUA şi Rusia privind Ucraina.

    Donald Trump a declarat miercuri, după ce a discutat cu preşedintele rus Vladimir Putin, că delegaţiile lor vor „începe imediat negocierile” pentru a pune capăt războiului, orbecăind capitalele europene, notează Financial Times.

    Mai mulţi înalţi oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că se aşteptau ca preşedintele american să le spună că trebuie să plătească pentru reconstrucţia Ucrainei şi să desfăşoare trupe acolo pentru a menţine un acord de pace în care ei nu vor fi implicaţi.

    „Americanii nu văd un rol pentru Europa în marile probleme geopolitice legate de război. Va fi un adevărat test al unităţii”, a spus un înalt oficial UE.

    „Trump ne vede ca pe nişte bani. Şi, sincer să fiu, nu am fost clari în privinţa locului nostru la masă în schimbul acelor bani.”

  • Discuţia telefonică dintre Trump şi Putin pe tema Ucraina a avut impact la Bursa de la Bucureşti: capitalizarea companiilor a urcat cu 1,2 mld. euro în doar o zi, iar indicele BET a atins cel mai ridicat nivel din 2025. Acţiunile Băncii Transilvania, plus 3%

    Discuţia telefonică dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin şi perspectiva păcii în Ucraina au sporit optimismul investitorilor în acţiuni şi i-au determinat pe aceştia să intre la cumpărare, astfel că majoritatea indicilor bursieri importanţi din Europa, inclusiv BET de la Bucureşti, au avut joi creşteri, arată datele agregate de ZF. 

    Astfel, indicele principal BET al Bursei de la Bucureşti a urcat cu 1,2% la 17.530 de puncte şi a atins un maxim al anului 2025 în contextul în care spre după-amiaza piaţa locală a început să se alinieze creşterilor din afară, iar unii cumpărători de calibru mare să-şi facă apariţia. “Se pare că fondurile au ieşit la cumpărare”, spune un broker. “Este şi o creştere de volum”.

    Capitalizarea companiilor listate la Bucureşti, precum Hidroelectrica, OMV Petrom, Banca Transilvania, Romgaz, a urcat într-o singură zi cu aproximativ 6,1 mld. lei (1,2 mld. euro) şi a ajuns la aproximativ 387 mld. lei, arată datele agregate de ZF.

    Banca Transilvania – cea mai mare bancă din România –a avut cel mai important aport la creşterea capitalizării totale a Bursei de Valori pe 13 februarie. Astfel evaluarea băncii de la Cluj a urcat cu aproximativ 1 mld. lei (200 mil. euro) la 26 mld. lei prin prisma aprecieri preţului acţiunilor cu 3,1% la 28,4 lei. Banca a fost şi cel mai tranzacţionat emitent, cu tranzacţii de 12,4 mil. lei, o treime din total.

    Hidroelectrica – cea mai mare companie listată – a urcat cu 200 mil. lei în capitalizare, sau 0,4%, la 55,3 mld. lei, potrivit datelor bvb. Acţiunile OMV Petrom au scăzut cu 0,3% la o capitalizare de 46,8 mld. lei.

    Din rândul celor 20 de acţiuni ale BET, doar două – Petrom şi BRD – au fost joi pe minus, de 0,27% respectiv 0,3%. Restul au avut creşteri de la 0,1-0,5% pentru FP, Electrica, Transport Trade Services, Antibiotice, Purcari, la 1% pentru Romgaz, 3-4% pentru Banca Transilvania, MedLife, Transgaz, la 4% pentru MedLife şi 5,75% pentru Transelectrica. Cea din urmă nu a avut astăzi raportări la BVB şi a avut un rulaj peste media ultimei perioade, de 1,4 mil. lei. Compania va anunţa rezultatele pe 2024 pe 28 februarie.

    Pe plan extern în Europa, DAX al Bursei de la Frankfurt a urcat cu 1,7%, Paris cu 1,4%, Milano cu 0,8%, Madrid 0,2%, STOXX600 cu 0,9%. Peste Ocean, Dow Jones creşte cu 0,2%, S&P500 cu 0,6% şi Nasdaq cu 1%.

    Donald Trump şi Vladimir Putin au vorbit la telefon miercuri seara, iar părţile lucrează deja la pregătirile pentru o întâlnire între cei doi preşedinţi, care, potrivit celor mai recente informaţii, ar putea avea loc în Arabia Saudită. Şansele unei potenţiale păci sunt acum sporite şi de faptul că şi Ucraina pare deschisă la compromis.

    Însă oficialii europeni se tem că vor trebui să suporte costul securităţii şi reconstrucţiei postbelice, în timp ce se resimt din cauza faptului că au fost excluşi din negocierile de pace dintre SUA şi Rusia privind Ucraina.

    Donald Trump a declarat miercuri, după ce a discutat cu preşedintele rus Vladimir Putin, că delegaţiile lor vor „începe imediat negocierile” pentru a pune capăt războiului, orbecăind capitalele europene, notează Financial Times.

    Mai mulţi înalţi oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că se aşteptau ca preşedintele american să le spună că trebuie să plătească pentru reconstrucţia Ucrainei şi să desfăşoare trupe acolo pentru a menţine un acord de pace în care ei nu vor fi implicaţi.

    „Americanii nu văd un rol pentru Europa în marile probleme geopolitice legate de război. Va fi un adevărat test al unităţii”, a spus un înalt oficial UE.

    „Trump ne vede ca pe nişte bani. Şi, sincer să fiu, nu am fost clari în privinţa locului nostru la masă în schimbul acelor bani.”

  • Acţiunile Tesla au scăzut marţi cu 6% după ce rivalul chinez BYD a anunţat integrarea sistemelor de condus autonom în aproape toate modelele sale. În ultimele cinci zile, Tesla a pierdut peste 15% din valoare, ştergând aproape 200 de miliarde de dolari din capitalizare

    Acţiunile Tesla au scăzut marţi cu 6%, după ce rivalul chinez BYD a anunţat un parteneriat cu DeepSeek precum şi lansarea sistemului de conducere autonomă pe aproape toate modele companiei, intensificând temerile că Tesla ar putea rămâne în urmă, scrie CNBC.

    Preţul acţiunilor Tesla a scăzut timp de cinci zile consecutive, înregistrând o scădere de peste 15%, ştergând peste 200 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă.

    BYD, producătorul auto chinez profilat drept cel mai puternic competitor al Tesla, a anunţat luni că aproape toate modele companiei vor dispune de sisteme de condus autonom.

    Pe lângă conducerea Tesla, Musk este CEO al SpaceX, deţine compania de social media X şi este şeful startup-ului de inteligenţă artificială xAI. De asemenea, el petrece mult timp în aceste zile la Washington, D.C., conducând „Departamentul Eficienţei Guvernamentale” (DOGE) ca angajat guvernamental special, având ca scop reducerea cheltuielilor federale.

    Investitorii devin tot mai îngrijoraţi de capacitatea acestuia de a conduce eficient Tesla, dat fiind că este implicat în atât de multe proiecte.

  • Indicele BET urcă marţi cu 0,5% şi aduce Bursa la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Astăzi, creşteri pe Transgaz (2,55%), Romgaz (2%), Aquila (1,3%) şi OMV Petrom (1,2%)

    După ce a crescut cu 0,43% în ziua în care preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat demisia, indicele de referinţă BET a crescut marţi cu 0,49% şi a adus Bursa de Valori Bucureşti la un randament de 3% de la începutul anului.

    Aproape toţi indicii de la BVB afişează aprecieri în 2025, de la 0,4% pentru BET-FI, care include fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, la 4,9%, pe BET-NG, unde sunt incluse companiile de pe segmentul principal care au obiectul de activitate energia şi utilităţile aferente.

    Dinamica BET de astăzi a venit ca urmare a creşterilor înregistrate de companii precum Transgaz (2,55%), Romgaz (2%), Aquila (1,3%), OMV Petrom (1,2%), Electrica (1%) şi BRD SocGen (1%). Hidroelectrica şi Banca Transilvania au pierdut 0,25%, respectiv 0,4%.

    Indicele a încheiat sesiunea la 17.222 de puncte, cel mai ridicat nivel din 16 decembrie şi maximul de anul acesta. În ceea ce priveşte lichiditatea, cele două pieţe de acţiuni au avut un rulaj cumulat de 46 de milioane de lei. Tranzacţiile cu obligaţiuni au însumat 26 de milioane de lei.

     

  • Cum a reuşit să devină investitor un adolescent din România la doar 12 ani

    Începuturile în lumea investiţiilor sunt întotdeauna dificile, iar experienţa poate fi cu atât mai mult descurajantă pentru un investitor căruia primul an de prezenţă pe bursă îi aduce şi primul randament anual negativ. Ce e de făcut într-o astfel de situaţie? Victor Bîtcă, elev în clasa a X-a şi investitor de patru ani, ne spune cum a procedat el.

    Debutul pe bursă pentru un investitor este de cele mai multe ori greu de digerat, mai ales dacă acesta a întâmpinat riscurile pieţei încă din prima sa experienţă – poate fi descurajant dacă primul an aduce şi primul randament anual negativ. Riscurile nu îi iartă pe investitori, fie ei mici sau mari, dar vin cu lecţii pe cât de dureroase, pe atât de valoroase.

    „Nu cred că am avut vreodată intenţia să părăsesc ringul bursier, însă am avut şi momente în care am fost nesigur pe mine, mai ales la început, când nu ştiam ce decizii să iau. Primul an ca investitor la bursă l-am încheiat pe minus, dar cu trecerea timpului am învăţat lucruri noi care m-au făcut mai sigur pe deciziile mele şi profitul a crescut”, povesteşte Victor Bîtcă, elev în clasa a X-a.

    Pentru Victor startul pe piaţa de capital a fost în 2019, când avea 12 ani, dintr-o întâmplare. „M-am întâlnit cu un investitor, Sever Lupu, care avea multă experienţă în domeniu şi dumnealui, văzând că eu aveam la acel moment câteva cunoştinţe economice, mi-a propus să îmi arate cum funcţionează bursa de valori. M-a fascinat foarte mult ideea că poţi deţine acţiuni la cele mai mari companii din România şi nu numai”, spune el.

    A început cu o sumă relativ mică pentru un investitor, dar suficient de mare pentru vârsta şi experienţa lui de atunci, aproximativ 3.000 de lei. Aceasta era şi valoarea minimă pentru a deschide un cont de tranzacţionare la broker, barieră care între timp a fost eliminată de majoritatea brokerilor.

    „Primele mele achiziţii de la bursă au fost la Teraplast, care la vremea aceea era cea mai performantă companie de la BVB şi care părea foarte promiţătoare din punct de vedere al rezultatelor, la Banca Transilvania, la Sphera Franchise Group şi la OMV Petrom”, îşi aminteşte Victor.

    În decembrie 2019 au fost raportate primele cazuri de infecţie cu coronavirus în oraşul Wuhan, China, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat pandemia globală pe 11 martie 2020. Era prima criză pe care proaspătul investitor o experimenta şi era una atipică. Pe Bursa de la Bucureşti a început un declin pronunţat, iar indicele de referinţă BET a închis anul în scădere cu 3,2% după o creştere de peste 35% în 2019.

    „În parcursul investiţional de până acum am avut anumite tranzacţii de vânzare prin care am marcat şi pierderi, mai ales la începutul activităţii mele de investitor, dar am încercat să învăţ mereu din acele pierderi pentru a nu le mai repeta în viitor. Pot spune că am avut pierderi cuprinse între -1% şi -35%”, afirmă el.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL