BusinessMagazin

Tag: bucurie

  • Cum a reuşit un cuplu să câştige 1 milion de dolari lucrând doar o oră şi jumătate pe zi

    În septembrie 2012, Shane şi Jocelyn Sams erau profesori şi fiecare câştiga 38.000 de dolari pe an. Shane spune că munca de profesor nu era una tocmai uşoară şi lucra cam în fiecare zi 12-14 ore. În plus, nu vedea oportunităţi de a face mai mulţi bani în aceast domeniu.

    A căutat oportunităţi online şi a dat peste Pat Flynn, creierul din spatele afacerii “Smart Passive Income”. S-a gândit că poate şi el şi Jocelyn vor putea face asta.

    “Primii bani pe care i-am făcut au fost 11 cenţi. Un vizitator al site-ului meu a dat click pe o reclamă. Săream în sus de bucurie pentru că mi-am dat seama că se pot câştiga bani online.”, povesteşte Shane pentru Forbes

    Doar un an mai târziu, cuplul câştia 15.000 de dolari pe lună. În august 2013 au ajuns la suma de 36.000 de dolari. “Era un salariu de profesor într-un an şi banii aceştia i-am primit pentru un produs pe care l-am creat şi la care nu mai lucram”, a spus Shane. Şi toate acestea lucrând doar part-time la site, în timpul liber.

    Au decis să facă un pas important şi să renunţe la joburi pentru a se dedica full-time site-ului.

    Din 2013 până în 2015 au reuşit să câştige 1 milion de dolari cu trei site-uri: ElementaryLibrarian.com, cursuri pentru librari, UShistoryteachers.com, cursuri pentru profesori de istorie şi FlippedLifestyle.com, unde învaţă oamenii cum să facă bani online. În 2015 au avut un venit constat de 40.000 de dolari pe lună, iar în 2016 au ajuns cam la 50.000 de dolari pe lună.

    Poate te-ai gândit că pentru banii ăştia lucrează zi şi noapte, dar potrivit Forbes, cei doi lucrează 10 ore pe săptămână, ceea ce înseamnă că obţin cam 625 de dolari pe oră.

    Cum au reuşit?

    “Primul site l-am făcut în mai sau iunie 2012 şi în iulie am luat primii bani, cei 11 cenţi. Atunci şi-a făcut şi Jocelyn site-ul Elementary Librarian şi şi-a lansat primul produs digital în iulie sau august care s-a vândut cu 2700 de dolari.”, povesteşte Shane

    “Un an mai târziu, amândoi vindeam produse digitale pe site-uri şi am reuşit să trecem de la câştiguri de 15.000 pe lună la 36.000 pe lună. Atunci am decis să ne dedicăm full time afacerii. Pe 29 septembrie 2013 a fost ultima zi în calitate de profesori”, adaugă Jocelyn.

    “Frumuseţea este că lecţiile mele de istorie nu sunt produse ce se modifică sau expiră. Abraham Lincoln va fi pentru totdeauna al 16-lea preşedinte al Statelor Unite. Investim timp şi bani o singură dată, iar produsul în vindem ani de zile, 24 din 24 de ore.”, spune Shane.

    “La început ne dedicam fiecare minut liber afacerii până când am definitivat produsele şi am automatizat procesul. Acum am trecut la un sistem de abonare şi este mai uşor, avem cam 1500 de membri care plătesc 50 de dolari pe lună, de exemplu, la site-ul Elementary Librarian. Am automatizat procesul de marketing şi reclamă cu ajutorul Facebook. Oamenii plătesc pentru conţinut, dar rămân pentru comunitate. Avem forumuri unde oamenii pot întreba tot felul de lucruri- cum ar trebui să formulez un mail pentru un potenţial investitor, de exemplu”

     

  • Cum arată noua soţie a lui Bruce Willis.El are 62 de ani, ea are 38 – GALERIE FOTO

    Fara sa exceleze in domeniul cinematografiei, Emma Heming s-a facut cunoscuta datorita carierei din modeling.

    Britanica a aparut pe copertile mai multor reviste celebre, printre care Elle, Glamour, W Magazin si a prezentat pentru creatori importanti ca John Galliano, Paco Rabanne, Christian Dior, Chanel, Valentino.

    In prezent, Emma se dedica in cea mai mare parte a timpului de cresterea lui Mabel Ray, in varsta de 5 ani si a lui Evelyn Penn Willis, in varsta de trei ani, fetitele pe care le are cu Bruce Willis. Ambii parteneri sunt extrem de fericiti impreuna, iar conturile lor de socializare au devenit locul in care isi bucura fanii cu fotografiile celor mici, scrie stirileprotv

     

  • Cine este Cristina Gheorghiţoiu, tânăra de 35 de ani care conduce cel mai mare site de anunţuri din România

     „Fac parte dintre norocoşii care se bucură supermult de jobul lor, dar care au descoperit, de relativ puţin timp, că îşi fac un favor imens atunci când decid să exploreze cu similară curiozitate şi focus pe KPIs şi viaţa de după birou”, descrie Cristina Gheorghiţoiu echilibrul dintre carieră şi activităţile de relaxare, descoperit recent. „Îmi place foarte mult să călătoresc şi aş pleca spre o destinaţie necunoscută în orice moment. Îmi doresc să văd toată lumea şi încerc să extind călătoriile frecvente de business şi pentru satisfacţia personală, atunci când este posibil.” Se bucură şi de fotografie, de teatru, de conversaţiile excelente şi de lectură: „Mă străduiesc să citesc cel puţin două cărţi pe lună”.

    Cât priveşte implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri în societate, spune că „structurile politice ar putea beneficia de experienţa antreprenorială şi înţelegerea nevoilor mediului de afaceri pe care oamenii din business le au, iar o abordare colaborativă şi constructivă poate fi în interesul tuturor”. Adaugă că în ultimul timp a observat tot mai mult dorinţa de contribuţie în mediul politic a oamenilor cu background antreprenorial.

    „Intenţia ar putea fi încurajată de structuri care să faciliteze acest lucru, de o deschidere către dialog şi o viziune comună asupra rezultatului final dorit. Cred cu tărie că avem nevoie de lideri puternici şi de echipe sănătoase şi performante la conducere, indiferent de ce instituţie vorbim. În lipsa acestora, evoluţia va fi una extrem de lentă.” Deşi îi este greu să numească decizii concrete pe care le-ar lua din postura de preşedinte, ştie care ar fi principala arie de concentrare: „Mi-aş forma o echipă de leadership puternică, alcătuită din persoane competente şi de încredere.”

  • Ce sumă a primit de la Google studentul care a deţinut domeniul google.com pentru 1 minut

    Sanmay Ved, studentul care a deţinut domeniul de internet google.com pentru un minut, a primit 12.000 de dolari de la gigantul din Sillicon Valley, informează Boston Globe.

    Tânărul căuta domenii libere pe Google Domains când a observant că google.com era disponibil. A plătit 12 dolari şi a intrat în posesia domeniului. Nu-I venea să creadă, comanda a fost verificată, plată efectuată şi chiar a primit un mail de confirmare a achiziţiei. A fost un moment de bucurie scurt. Un minut mai târziu, un alt mail a sosit în care era înştiinţat că achiziţia domeniului a fost anulată

    Ved nu a cerut o recompense financiară pentru că a descoperit această vulnerabilitatea în sistem, dar Google i-a oferit o recompensă financiară chiar şi aşa. Suma ininţială a fost mai mica, dar cei de la Google au decis să dubleze suma când au aflat că Sanmay Ved a donat recompense către o asociaşie caritabilă.
     

  • 4 destinaţii de vis din România pentru mini-vacanţa de Rusalii

    Sovata

    Staţiunea Sovata este unul dintre locurile de vacanţă perfecte pentru întreaga familie. Mulţumită potenţialului balnear al staţiunii, turiştii au ales să combine timpul petrecut în familie cu o cură de sănătate benefică la orice vârstă. Cele mai multe opţiuni de cazare în zonă oferă servicii de wellness care includ SPA, bazine cu apa sărată, sauna şi tratamente cu aburi. Preţurile pentru o noapte de cazare în perioada Rusaliilor încep de la 60 lei.

    Mai multe pe www.one.ro

  • Facebook a încheiat un contract uriaş, care SPULBERĂ şansele celor mai mari competitori. Anunţul a fost făcut în această seară

    Facebook a încheiat un contract uriaş, care spulberă şansele celor mai mari competitori. Utilizatorii, cei mai fericiţi.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Se măresc amenzile pentru bucureşteni! Cât poţi primi dacă arunci un ambalaj pe stradă

    În baza acestui proiect, consilierii generali ar urma să aducă modificări HCGMB nr. 120/2010 privind aprobarea normelor de salubrizare şi igienizare ale Capitalei, potrivit Agerpres.

    Pentru o serie de contravenţii, amenda ar urma să fie majorată de la 200 — 500 de lei, cât este în prezent, la 2.000 — 5.000 de lei. Sancţiunile vizează nerespectarea următoarelor obligaţii, de către persoanele fizice şi juridice:

    —să păstreze curăţenia trotuarelor, arterelor de circulaţie, cât şi a parcurilor, a locurilor de joacă pentru copii, pieţelor, oboarelor şi altor locuri publice, fiind interzisă aruncarea sau depozitarea deşeurilor menajere sau de altă natură în aceste zone;

    —să nu arunce zăpada din curţi pe trotuare, carosabil, în intersecţii, spaţii verzi, terenuri virane, în canale;

    —să efectueze şi să asigure zilnic curăţenia şi săptămânal spălarea trotuarelor şi a zonelor de acces pietonal adiacente (ganguri, pasaje, alei);

    —să asigure menţinerea stării de salubritate a locurilor de parcare pe care la au în folosinţă din domeniul public;

    —este interzisă depozitarea pe domeniul public (în zona intersecţiilor, în jurul stâlpilor de iluminat, pe spaţii verzi) a sacilor cu deşeuri în vederea colectării acestora de către operatorii de salubritate;

    —este interzisă depunerea deşeurilor rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului în containerele de colectare a deşeurilor municipale;

    —este interzisă răspândirea sau deversarea directă pe sol (domeniul public ori în locuri publice, terenuri virane, spaţii verzi) a apelor uzate menajere, a celor rezultate din spălarea balcoanelor şi teraselor, de la cişmelele imobilelor, precum şi a celor rezultate din spălatul maşinilor de orice tip;

    —este interzisă deteriorarea mobilierului stradal şi urban, a recipientelor de colectare a deşeurilor stradale montate pe căile publice şi în locurile publice;

    —este interzisă aruncarea biletelor de călătorie, a resturilor de ţigări, a hârtiilor şi a altor tipuri de deşeuri pe domeniul public ori în locuri publice;

    —este interzisă aruncarea pe domeniul public, din autovehicule, a deşeurilor de orice natură.

    – See more at: https://www.realitatea.net/e-oficial-se-maresc-amenzile-pentru-bucure-teni-cat-po-i-primi-daca-arunci-un-ambalaj-pe-jos_2063821.html#sthash.ZDX0KzRY.dpuf

  • O nouă metodă inventată de guvern pentru a-i pedepsi pe angajaţii performanţi din România

    O veste absolut tristă pentru România: în 2016 s-au născut mai mulţi copii români în diaspora decât în ţară. E drept că e vorba despre numărul de copii români raportat la numărul de români din diaspora. Or, în ţară, sunt, desigur, mai mulţi cetăţeni – de toate vârstele. ”Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România“, a spus Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni. A fost una dintre cele mai importante ştiri ale săptămânii, după părerea mea.

    Ei bine, au mai trecut doar câteva zile – mai puţine decât degetele unei singure mâini – şi au început să apară comentarii
    despre plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. O decizie cât se poate de firească, dacă luăm în considerare că natalitatea este în scădere, că tot soiul de dezechilibre se adâncesc. Firească – nu-i aşa? – şi dacă ne gândim la planul amplu de salarizare unică şi creşteri salariale ale angajaţilor din mediul de stat, care ajung mai bine remuneraţi decât cei din privat. Un paradox, după cum au semnalat mai multe voci, de pildă economişti, şefi de companii. Dar ce mai contează (încă) un paradox?

    Între 2001 şi 2015, numărul de nou-născuţi în România a scăzut cu circa 10%: de la 220.368 la 197.491. Măsurile de austeritate au taxat imediat mamele: indemnizaţa şi perioada de acordare au fost reduse. (Economiile făcute au fost de doar câteva zeci de milioane de euro, mai puţin decât s-ar fi încasat la bugetul de stat dacă s-ar fi redus piaţa neagră a ţigărilor cu un singur procent.) Au mai trecut nişte ani, au mai venit nişte alegeri, unii aleşi s-au gândit iar la natalitate, copii şi voturi.

    N-a trecut niciun an de când s-au făcut modificări în ce priveşte plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Adică a fost scos plafonul (plasat anterior la 3.200 de lei) şi a fost prelungită perioada de la un an până la doi ani. Ca măsură pentru revigorarea natalităţii. S-a revigorat destul, se pare.

    O întrebare care a rămas fără răspuns se leagă de faptul că dacă angajaţii care au salarii mari plătesc mai mult pentru tot soiul de dări şi impozite, de ce ar trebui să primească indemnizaţii plafonate? Nu discutăm despre mărimea plafonului, de 5.000, 8.000 sau 10.000 de lei. Pentru unii este mult, pentru alţii puţin. Pentru unii ajutorul minim garantat este suficient ca să nu muncească nici dacă sunt rugaţi cu joburi. Alţii însă muncesc din greu pentru a-şi clădi cariere pentru care sunt invidiaţi. Pardon! Sunt invidiaţi pentru salarii, beneficii, pentru că îşi permit maşini, vacanţe sau şcoli private. Dar nu sunt invidiaţi pentru orele, zilele şi anii în care au renunţat la somn, viaţă privată, distracţii. Şi atunci, dacă un angajat a ajuns la un salariu de câteva mii de euro pe lună, de ce ar trebui să îi fie plafonată indemnizaţia? Ca să nu mai vorbim de faptul că majoritatea mamelor care au venituri mari nici nu îşi permit să lipsească de la serviciu decât câteva luni. Unele – nici atât. Pentru că ar însemna să pericliteze toţi anii anii anteriori de eforturi.

    Se pare că sunt în jur de 1.000 de indemnizaţii care ar fi afectate de această plafonare. Mult? Puţin? Nu îşi permite România să plătească aceşti bani? Dar ce ne permitem să plătim? Pensii speciale? Salarii mai mari pentru cei de la stat?

    Dacă tot este vorba despre ”doar“ 1.000 de persoane, de ce e folositor acest plafon? Pentru a intra în gama de măsuri punitive pentru cei cu salarii mari – care sunt ameninţaţi şi cu impozitul progresiv? Dar de ce nu se impozitează progresiv averile? De ce trebuie ameninţaţi cei care fac performanţă? |n mediul privat, angajaţii nu sunt plătiţi degeaba. Trebuie să producă mult mai mult decât primesc. Nu ca la Galaţi, unde statul a cheltuit milioane de euro pentru un centru de afaceri total neutilizat; directorul centrului a primit ani de zile un salariu de peste 5.000 de lei net ca să… facă nimic. Ba a avut chiar şi deplasări în străinătate, pentru schimb de experienţă. Ei bine, aşa ceva nu se întâmplă în mediul privat.

    Se mai discută, pe tema indemnizaţiilor, despre necesitatea unei plafonări pentru a evita fraude, provocate, de pildă, de venituri ”făcute din pix“; prin urmare şi de apariţia riscului de plată a indemnizaţiilor nemeritate. Păi dacă sunt suspiciuni, oricum se investighează. Şi se taxează. Şi se recalculează.

    Mai tare decât riscul de fraudare – în maximum câteva sute de dosare – poate ar trebui să ne preocupe mai degrabă teme ca îmbătrânirea populaţiei sau lipsa cadrelor medicale şi didactice. Faptul că românii amână tot mai mult să devină părinţi, că scade numărul de copii.

    Sau poate că ar trebui să ne liniştim, pentru că ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a descoperit formula magică pentru creşterea natalităţii. Nu are legătură cu facilităţi, plăţi, bugete, grădiniţe sau programe sociale. Nu. Schimbarea statului familiei în Constituţia României este cheia. Şi anume: dacă familia este definită în Constituţie ca fiind formată din soţ şi soţie, creşte natalitatea. Evrika!

  • Se măresc amenzile pentru bucureşteni! Cât poţi primi dacă arunci un ambalaj pe stradă

    În baza acestui proiect, consilierii generali ar urma să aducă modificări HCGMB nr. 120/2010 privind aprobarea normelor de salubrizare şi igienizare ale Capitalei, potrivit Agerpres.

    Pentru o serie de contravenţii, amenda ar urma să fie majorată de la 200 — 500 de lei, cât este în prezent, la 2.000 — 5.000 de lei. Sancţiunile vizează nerespectarea următoarelor obligaţii, de către persoanele fizice şi juridice:

    —să păstreze curăţenia trotuarelor, arterelor de circulaţie, cât şi a parcurilor, a locurilor de joacă pentru copii, pieţelor, oboarelor şi altor locuri publice, fiind interzisă aruncarea sau depozitarea deşeurilor menajere sau de altă natură în aceste zone;

    —să nu arunce zăpada din curţi pe trotuare, carosabil, în intersecţii, spaţii verzi, terenuri virane, în canale;

    —să efectueze şi să asigure zilnic curăţenia şi săptămânal spălarea trotuarelor şi a zonelor de acces pietonal adiacente (ganguri, pasaje, alei);

    —să asigure menţinerea stării de salubritate a locurilor de parcare pe care la au în folosinţă din domeniul public;

    —este interzisă depozitarea pe domeniul public (în zona intersecţiilor, în jurul stâlpilor de iluminat, pe spaţii verzi) a sacilor cu deşeuri în vederea colectării acestora de către operatorii de salubritate;

    —este interzisă depunerea deşeurilor rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului în containerele de colectare a deşeurilor municipale;

    —este interzisă răspândirea sau deversarea directă pe sol (domeniul public ori în locuri publice, terenuri virane, spaţii verzi) a apelor uzate menajere, a celor rezultate din spălarea balcoanelor şi teraselor, de la cişmelele imobilelor, precum şi a celor rezultate din spălatul maşinilor de orice tip;

    —este interzisă deteriorarea mobilierului stradal şi urban, a recipientelor de colectare a deşeurilor stradale montate pe căile publice şi în locurile publice;

    —este interzisă aruncarea biletelor de călătorie, a resturilor de ţigări, a hârtiilor şi a altor tipuri de deşeuri pe domeniul public ori în locuri publice;

    —este interzisă aruncarea pe domeniul public, din autovehicule, a deşeurilor de orice natură.

    – See more at: https://www.realitatea.net/e-oficial-se-maresc-amenzile-pentru-bucure-teni-cat-po-i-primi-daca-arunci-un-ambalaj-pe-jos_2063821.html#sthash.ZDX0KzRY.dpuf

  • O nouă metodă inventată de guvern pentru a-i pedepsi pe angajaţii performanţi din România

    O veste absolut tristă pentru România: în 2016 s-au născut mai mulţi copii români în diaspora decât în ţară. E drept că e vorba despre numărul de copii români raportat la numărul de români din diaspora. Or, în ţară, sunt, desigur, mai mulţi cetăţeni – de toate vârstele. ”Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România“, a spus Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni. A fost una dintre cele mai importante ştiri ale săptămânii, după părerea mea.

    Ei bine, au mai trecut doar câteva zile – mai puţine decât degetele unei singure mâini – şi au început să apară comentarii
    despre plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. O decizie cât se poate de firească, dacă luăm în considerare că natalitatea este în scădere, că tot soiul de dezechilibre se adâncesc. Firească – nu-i aşa? – şi dacă ne gândim la planul amplu de salarizare unică şi creşteri salariale ale angajaţilor din mediul de stat, care ajung mai bine remuneraţi decât cei din privat. Un paradox, după cum au semnalat mai multe voci, de pildă economişti, şefi de companii. Dar ce mai contează (încă) un paradox?

    Între 2001 şi 2015, numărul de nou-născuţi în România a scăzut cu circa 10%: de la 220.368 la 197.491. Măsurile de austeritate au taxat imediat mamele: indemnizaţa şi perioada de acordare au fost reduse. (Economiile făcute au fost de doar câteva zeci de milioane de euro, mai puţin decât s-ar fi încasat la bugetul de stat dacă s-ar fi redus piaţa neagră a ţigărilor cu un singur procent.) Au mai trecut nişte ani, au mai venit nişte alegeri, unii aleşi s-au gândit iar la natalitate, copii şi voturi.

    N-a trecut niciun an de când s-au făcut modificări în ce priveşte plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Adică a fost scos plafonul (plasat anterior la 3.200 de lei) şi a fost prelungită perioada de la un an până la doi ani. Ca măsură pentru revigorarea natalităţii. S-a revigorat destul, se pare.

    O întrebare care a rămas fără răspuns se leagă de faptul că dacă angajaţii care au salarii mari plătesc mai mult pentru tot soiul de dări şi impozite, de ce ar trebui să primească indemnizaţii plafonate? Nu discutăm despre mărimea plafonului, de 5.000, 8.000 sau 10.000 de lei. Pentru unii este mult, pentru alţii puţin. Pentru unii ajutorul minim garantat este suficient ca să nu muncească nici dacă sunt rugaţi cu joburi. Alţii însă muncesc din greu pentru a-şi clădi cariere pentru care sunt invidiaţi. Pardon! Sunt invidiaţi pentru salarii, beneficii, pentru că îşi permit maşini, vacanţe sau şcoli private. Dar nu sunt invidiaţi pentru orele, zilele şi anii în care au renunţat la somn, viaţă privată, distracţii. Şi atunci, dacă un angajat a ajuns la un salariu de câteva mii de euro pe lună, de ce ar trebui să îi fie plafonată indemnizaţia? Ca să nu mai vorbim de faptul că majoritatea mamelor care au venituri mari nici nu îşi permit să lipsească de la serviciu decât câteva luni. Unele – nici atât. Pentru că ar însemna să pericliteze toţi anii anii anteriori de eforturi.

    Se pare că sunt în jur de 1.000 de indemnizaţii care ar fi afectate de această plafonare. Mult? Puţin? Nu îşi permite România să plătească aceşti bani? Dar ce ne permitem să plătim? Pensii speciale? Salarii mai mari pentru cei de la stat?

    Dacă tot este vorba despre ”doar“ 1.000 de persoane, de ce e folositor acest plafon? Pentru a intra în gama de măsuri punitive pentru cei cu salarii mari – care sunt ameninţaţi şi cu impozitul progresiv? Dar de ce nu se impozitează progresiv averile? De ce trebuie ameninţaţi cei care fac performanţă? |n mediul privat, angajaţii nu sunt plătiţi degeaba. Trebuie să producă mult mai mult decât primesc. Nu ca la Galaţi, unde statul a cheltuit milioane de euro pentru un centru de afaceri total neutilizat; directorul centrului a primit ani de zile un salariu de peste 5.000 de lei net ca să… facă nimic. Ba a avut chiar şi deplasări în străinătate, pentru schimb de experienţă. Ei bine, aşa ceva nu se întâmplă în mediul privat.

    Se mai discută, pe tema indemnizaţiilor, despre necesitatea unei plafonări pentru a evita fraude, provocate, de pildă, de venituri ”făcute din pix“; prin urmare şi de apariţia riscului de plată a indemnizaţiilor nemeritate. Păi dacă sunt suspiciuni, oricum se investighează. Şi se taxează. Şi se recalculează.

    Mai tare decât riscul de fraudare – în maximum câteva sute de dosare – poate ar trebui să ne preocupe mai degrabă teme ca îmbătrânirea populaţiei sau lipsa cadrelor medicale şi didactice. Faptul că românii amână tot mai mult să devină părinţi, că scade numărul de copii.

    Sau poate că ar trebui să ne liniştim, pentru că ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a descoperit formula magică pentru creşterea natalităţii. Nu are legătură cu facilităţi, plăţi, bugete, grădiniţe sau programe sociale. Nu. Schimbarea statului familiei în Constituţia României este cheia. Şi anume: dacă familia este definită în Constituţie ca fiind formată din soţ şi soţie, creşte natalitatea. Evrika!